Lupta cu malahia
 

Buna seara!O sa fiu direct,am 18 ani si sunt chinuit de diavol cu pacatul malahiei de aproape 9 ani.Nu am fost invatat,a venit de la diavol.Am stiut de prima data ca este un pacat caci am simtit o tristete in sufletul meu,dupa cativa ani mi s-a confirmat banuiala.Am mai avut tentative de a ma lasa dar fara prea mare succes.De craciunul trecut m-am spovedit si cu gandul la sfanta impartasanie m-am oprit aproape 2 luni dar am cazut iar.M-am spovedit,m-am abtinut o luna pana acum cateva zile cand am cazut iar,am simtit o durere in suflet greu de descris,ultima data am cazut iar in pacat acum vreo ora,dar AJUNGE,nu ii voi mai permite diavolului sa ma faca de rusine in fata Tatalui meu,am decis,nu voi mai manca nimic o saptamana,ma voi spovedi iar de voi cadea iar nu voi mai manca nimic 10 zile.Va promit ca nu voi mai cadea iar,il voi face pe diavol de ocara,o sa ca tin la curent(asa imi e mai usor sa imi respect promisiunile).V-as ruga,daca imi puteti da rugaciuni foarte puternice catre Dumnezeu.Multumesc (am facut acest post pentru ca asa mi-e mai usor sa respect promisiunile facute,sper ca nu supar pe nimeni)

Domnul să te ajute în lupta ta! Să nu te lași de Spovedanie, chiar de se va mai întâmpla să mai cazi!

Felicitari pentru ardoarea credintei. Zelul la lupta e important, dar nu e totul, mai ales intr-o lupta de durata. Iar lupta cu ispita malahiei e una de durata. Rugaciunile si postul sunt foarte bune, dar inca si mai bune sunt lecturile din carti sfinte, si mai ales din Sfanta Scriptura. Citeste in fiecare seara din Biblie sau din hagiografii, binestiind ca aceasta specie de diavol se arata mai ales seara. Lectura biblica sa fie ultimul lucru pe care sa il faci inainte de a adormi. Adu-ti aminte de primul pacat al protoparintilor, ca restul sunt la fel: aminteste-ti ca nu a venit mai intai sarpele sa o impinga pe Eva sa ia din pomul oprit, ci mai intai ea s-a asezat intr-un loc in care nu trebuia sa stea nicio clipa, iar sarpele a venit dupa aceea. Nu te plasa in situatii periculoase. Pornografia este nu doar ispita, ci pacat ea insasi (contra poruncii a 9-a). Stai departe de discutii usuratece. Rosteste rugaciunea Sf Isidor din Sevilla, patron al Internetului, de fiecare data cand te conectezi. Lecturile sfinte si prudenta sa fie tactica ta de lupta, postul si rugaciunea armele tale, Sfintele Sacramente ale Spovezii si Impartasaniei scutul si armura ta. Curaj, Dumnezeu este cu tine! Cere-i, si iti va da!

Găsește-ți niște ocupații care să te solicite fizic. Ceva constructiv, în casă sau afară. Sau fă sport.

Socializează, nu petrece timpul de unul singur. Dacă e posibil, dormi împreună cu cineva din familie. Dacă e vorba să te muți în altă localitate pentru facultate, alege internatul în locul gazdei sau închirierii.

cu Dumnezeu inainte!

Asa pui iar inceput bun - o noua spovedanie!
Te rog sa mergi mai des sa te spovedesti si sa urmezi intocmai sfaturile duhovnicului. Nu te trata dupa capul tau.

Intradevar, este bine si de spovedit acest pacat si de mers la un duhovnic, dar - nu va suparati sper- o intrebare mai personala.

Ce v-a determinat initial sa faceti acest pacat ?

Incercati sa aflati cauzele care va imping sa faceti acest pacat, si incercati sa le eliminati.

........:))
"Cauzele" sunt viata unui viitor barbat si tata. Adica cele doua testicule si organele lor reglatoare (1. sistemul endocrin care sporeste, la pubertate, activitatea gonadelor; 2. sistemul nervos, indeosebi hipotalamusul si sistemul limbic/arhicortexul).
Cum sa-si elimine, tovarase, gonadele si creierul? Adica sfintele organe barbatesti din care, printre altele, te-ai vazut faurit si matale...
Vreti inca un membru in partidul castratilor si decorticatilor? Nu sunt destui?

*
Problema cu care se confrunta colegul nostru este, cel mult, a luptei dintre ordinea naturala a carnii si ordinea, mai inalta, a duhului ratiunii, stapanirii de sine, rabdarii.
Biologia sanatoasa din organismul tanarului trebuie stapanita prin mestesugul imblanzitorului de cai salbatici, de tigri si de lei.
Stapanita si orientata catre Taina Cununiei ori catre monahism.

Daca i-ati fi recomandat studiul biologiei (ca sa inteleaga, omul, mai in amanunt ce i se intampla), al psihologiei (ca sa priceapa cum e cu nevoile bazale ale reproducerii si cu autocontrolul voluntar), al teologiei si al practicilor ascetice,
daca l-ati fi lamurit prin apelul la propria dvs. experienta (nu era buna, de pilda, o recomandare spre sport si alte activitati fizice ostoitoare? ori poate spre studiul serios, sistematic al vreunor discipline scolare, ori poate spre abordarea cu seriozitate a unui ideal personal, ori de-a dreptul spre casnicie),
v-as fi felicitat.
Cel putin ii reaminteati de niste cadre mai vechi in care multi au intrezarit o solutie.

Dar asa n-ati facut decat sa confirmati, ca si pe topicul unde preamariti hoitul comunismului, ca traiti in afara datelor realitatii. Petrecere voioasa, ca sunteti tare simpatic, tovarase!

Da domnule, normal ca si initiatorul topicul- ca orice adolescent- a simtit nevoia sa-si inceapa viata sexuala si a trecut prin schimbarile fizice si hormonale specifice varstei!

Insa pentru a nu cadea in acest pacat a malahahiei, si acum pentru a scapa de el, poate cel mai bine ar fi sa aibe o partenera stabila!

In mod normal, in adolescenta, oricarui adolescent i place de o anumita fata mai mult, iar cand ajunge sa aibe si anumite sentimente pentru aceea fata, este normal sa-si doreasca si sa aibe relatii intime cu ea.

Cred ca acest pacat este determinat in mare masura de lipsa unei fete sau femei pe care sa o poata iubi din tot sufletul si cu care sa-si doreasca sa aibe si o viata intima normala. In acest sens am zis de eliminat cauzele- de a gasi o astfel de fata/femeie.

Partenera stabila ...?
Adica sa sara din lac in put? (sau in groapa, ma rog...)
Tanarul are prilejul sa cunoasca atat de multe despre sine si despre tainele vietii (poftim, asa cum sunt ele cultivate in Biserica si in gradina Ei) si dvs. ii recomandati o partenera stabila?...
Nici vorba.
Daca a aparut ispita asta in viata lui si el s-a hotarat sa o infrunte, singurul lucru bun e sa invete cum s-o faca. Nu sa fuga din bratele Manuelei la sanul Loredanei sau invers...

Tot nu va potoliti tovarase Florin?

Nu m-as mira ca dupa ani de casatorie sa faceti reclama "partenerei stablie" care ar putea fi o alternativa sanatoasa la o alta relatie "stabila" dar unde a disparut "dragostea" si a ramas doar "respectul" si copiii.

Ca doar asa faceau tovarasii pe vremuri, nu? Si nu e cazul sa le-o luam in nume de rau ca ameni suntem..

Bun, deci omul in tinerete- ca oricarui adolescent- i s-a dezvoltat instinctul sexual (un lucru absolut normal), si a simtit nevoia sa aibe relatii intime (la o varsta la care nu se putea pune problema unei casatorii)!

Acuma ce credeti ca era/a fost mai pacat sa faca:

-Ori sa-si gaseasca pe cineva (dar pentru care sa aibe si anumite sentimente, nu la intamplare) cu care sa-si inceapa viata sexuala ?

-Sau sa procedeze cum a procedat si sa faca pacatul malahiei ?!

Un adolescent, daca se intampla sa cada intr-unul dintre aceste pacate, trebuie sa caute sa scape numaidecat de el, pana nu devine patima.

Indiferent de varsta si de pacatul comis, spovedania trebuie sa fie primul pas in directia cea buna.

Tinand cont de urmarile desfranarii si ale malahiei, se poate spune ca sunt cu mult mai de plans cei care cad in ultimul pacat. Si nu doar pentru asta ...

Mamă ce-mi trece prin cap, citindu-l pe micul activist...

Inainte era bine ca iti gasea partidul o partenera de viata, o tovarasa de incredere.
De exemplu in judetul Vrancea, cu asta se ocupa tovarasul X de la judeteana. :)

Si nu-ti e, ... rusine?.....:))

De ce, varianta 3 nu-ti trece prin cap?

Sau tovarasul Y ii facea cunostinta cu tovarasa Manuela cu care traieste in prezent pentru ca abstinenta e o chestie care nici macar capitalista nu, e o blestematie inventata de afurisitii aia de popi :24:

Dragul meu, cred ca se cuvine o explicatie inainte de toate care sa te ajute mult in ce faci.

1. Ai un corp, un organism biologic, cu regulile lui de functionare extrem de clare, dar si fenomenal de puternice.
Trebuie intai sa le intelegi, ca sa stii ce ai de facut.

2. Exact ce se intampla cu tine?
Corpul a activat puternic functia sexuala, si esti intr-un mod de "viata sexuala activa", cel putin din punctul de vedere al organismului.
Ce inseamna asta?
Inseamna injectarea de cantitati mari de hormoni care te innebunesc, te excita la maxim, si care trebuie eliberati prin activitate sexuala.
Ce se intampla cu tine este valabil si in relatiile de cuplu, unde despartirea o perioada mai lunga e mai grea...

3. Unde e problema?
Problema este in "oprirea modului de viata sexuala activa".
Lucrul asta se realizeaza mai greu sau mai usor in functie de organism.

4. Practic ce trebuie facut?
Trebuie sa rabzi.... si sa te rogi sa duci asta. Iar ca sa rabzi e bine sa nu stai in casa cu gandurile impreuna :). Un sport, o activitate e f utila, sa te consume cumva.
- Dupa 1 luna o sa fie mai usor, dupa 3 luni de zile o sa fie si mai usor, dupa mai multe o sa fie liniste totala in corpul tau.
E exact acelasi lucru ca atunci cand te desparti de o femeie...
Astea sunt regulile organismului...

5. Important
Pentru ca esti abia la inceput, trebuie sa ai mare mare grija de stimulii externi, care te pot agita rau. Cafea, ciocolata, altele.
E important sa nu te apuci din nou pentru ca organismul tau fiind la inceput este extrem de sensibil.

Buna seara!Va multumesc pentru sustinere tuturor,am vazut multe sfaturi aici,multumesc.De facut sport,fac din clasa a5-a,acum fac ciclism si ma obosesc bine dar nu prea are efect din punct de vedere hormonal.Am vazut ca cineva a zis cum ca ar fi normal sa ma masturbez,nu este deloc normal,inteleg destul de bine mecanismele din organism si stiu si ceva psihologie,dar la mine a devenit patima pentru ca nu m-am ingrijit de asta.Sambata o sa ma spovedesc,dupa cum v-am promis,nu voi mai manca nimic 7 zile drept pedeaspa pentru trup si pentru a-mi aduce aminte ce ma asteapta daca voi mai cadea iar,o zi s-a dus,mai sunt 6.Asta ar trebui sa fie lupta finala ca altfel ar ajunge sa ma copleseasca si mai mult patima,daca as cadea din nou ma refer.Unii m-ar considera putin ciudat,dar nu am avut o prietena pana acum.As vrea sa merg pe monahism.Ceea ce ma ingrijoreaza este faptul cum s-au obisnuit oamenii cu pacatul zicand ca este ceva normal,carr se imbina perfect cu scrierile din biblie ale lui Pavel care zic:"Sfarsitul nu ca veni pana ce nu se va arata fiul pierzarii"-modelul masculin din zilele noastre si:Vor cauta evanghelii mincinoase caci nu vor mai putea rabda adevarul(nu am dat citat ca nu stiu exact cum este).Nu va mai certati va rog si multumesc inca odata pentru sustinere.Va tin la curent cu inca un post maine.

Ce bine ar fi sa fie asa simplu...Ai cerut binecuvantare de la duhovnic pentru acest post?Daca nu...am o veste proasta pentru tine...

Pietismul, boala grea...Iar malahia, pacat de moarte.
Emanuel, iti tinem pumnii si te pomenim in rugaciuni. Daca iesi vitorios in aceasta lupta, birui un pacat de moarte, si multe merite vei avea. Nu ii baga in seama pe legalistii duhovnicolatriei pietiste, nu ii lasa iti taie aripile impulsului de curatie interioara. Postul pe care il vrei tu este indemna de Sus; postul a fost stabilit de Dumnezeu din vremuri imemeoriale, nu de niste barbosi in negru in vremuri recente.

Nu am cerut,nu consider ca e nevoie,doar nu fac ceva rau(din punct de vedere crestineste),ce veste rea ai?

Nu il baga in seama pe amicul nostru pietist si zburator. (Vezi postul meu de mai sus, editat).

In primul rand multumesc pentru incurajare,dar in al doilea rand nu mi-a placut faza cu "barbosi in negru" sa stii ca preotii sunt slujitorii lui Hristos,iar daca ii dispretuiesti pe insusi Hristos il dispretuiesti,chiar daca ti se pare ca au decazut,nu ai dreptul sa ii judeci ca nu sunt slugile tale,ale Domnului sunt.

Păsărilă a zis "veste proastă", dar stai liniştit, nu vestea e proastă ci creierul care a scornit-o.

Nu te lua după toţi papagalii cu sfaturi de doi lei, fă ce ai de făcut cu curaj şi încredere în ajutorul Domnului!

Radacinile acestei patimi trupesti,paradoxal, nu sunt trupesti ci spirituale.Iar ce faci tu("nu consider ca e nevoie,doar nu fac ceva rau") de fapt alimenteaza acea patima sufleteasca ,care va aprinde si mai mult patima trupeasca.Postul de acest tip ,fara binecuvantare,mareste mandria,iar mandria va conduce la ...adancirea patimii trupesti.

si ma rog, cine a spus ca postul a fost introdus de niste barbosi in negru, in vremuri recente?

După părerea mea, este un lucru foarte bun faptul că ai hotărât să renunţi la păcat, că te spovedeşti şi, mai mult decât atât, că încerci să ţii un post drastic. Totuşi, din experienţa mea, cred că ai face bine să discuţi cu părintele despre ceea ce ţi-ai propus şi să-i ceri binecuvântarea.
Am găsit un articol în ziarul Lumina, din care redau un fragment care explică mai bine rostul binecuvântării primite:
http://ziarullumina.ro/raspunsuri-du...cul-16639.html
"Atunci când cerem binecuvântarea duhovnicului la tot pasul, pentru lucruri mari sau mici, primim o putere şi o siguranţă călăuzitoare de neînlocuit?
Cu siguranţă că este aşa. Când cerem binecuvântarea duhovnicului pentru tot ce facem, îl lăsăm pe Dumnezeu să intre în viaţa noastră, să ne sfinţească şi cele mai neînsemnate activităţi cotidiene, să trăim după îndemnul Sfântului Apostol Pavel: "De mâncaţi, de beţi, toate spre slava lui Dumnezeu să le faceţi" (I Cor. 10, 31). Nu sunt de acord cu cei care zic că nu trebuie să-i spunem duhovnicului tot ce facem în amănunt. Nu este neapărat necesar să facem ascultare precum monahii după îndemnul Sfântului Antonie cel Mare, care ne spune că ucenicul trebuie să întrebe câte picături de apă bea şi câţi paşi face în chilia sa, însă întrebarea şi ascultarea nu ne pot aduce decât folos duhovnicesc, după cum se zice: "Cine vrea să se mântuiască, cu întrebarea să călătorească". Lucrul acesta nu ne absolvă însă de responsabilitatea personală. Duhovnicul sfătuieşte, însă ucenicul hotărăşte şi împlineşte.
Chiar dacă duhovnicul poate greşi, Sfântul Siluan Atonitul († 1939), mare avocat al ascultării, ne spune că totul se va face spre folosul duhovnicesc al ucenicului care se smereşte prin ascultare, iar Dumnezeu văzând umilinţa sa îl va scoate la liman. "

Doamne Ajută!

Ia sa nu manincii tu 7 zile sa vezi cat de multe te chinuie mandria :))

Manual neoprotestantului amator :)

Am vorbit cu duhovnicul si a zis ca sa vin la spovedanie insa nu imi da binecuvantare pentru acest post si astfel l-am incetat(asta ar fi fost a doua zi).A zis ca daca am luat hotararea singur este mandrie si nu ii place lui Dumnezeu.Va tin la curent

Citeste te rog si ce ti-am scris eu mai sus in thread, cred ca iti este de folos.
Ce faci tu este exclusiv un exercitiu de "rabdare" pentru reechilibrarea corpului. Cred ca tu cauti solutii unde nu trebuie.

Solutia este la tine si se numeste rabdare. Da, trebuie sa rabzi pana trece. Si o sa treaca, dar trebuie sa ... ai rabdare.
Nu exista alta solutie. Cateva luni si apoi liniste. Tu nu ai trecut de pragul asta.
Dar o sa poti asta doar cu un canon mic de rugaciune. Citeste un acatist in fiecare zi pe toata perioada asta. Altfel nu o sa poti invinge corpul si demonul.


Fugi dupa duhovnic, dupa sfaturi, cand de fapt raspunsul e la tine si nu vrei sa-l accepti/nu poti sa-l accepti/te chinui prea mult.
Duhovnicul nu poate sa faca rabdare pentru tine apropo. Noi nu putem face rabdare pentru tine.
Trebuie insa si multa rugaciune pentru ca o sa fii ispitit de demoni pentru a cadea din nou in ispita.

Ce iti face demonul ? Iti intensifica putin chinul sa cedezi. De asta trebuie rugaciune.
Insa din nou (a 10-a oara), tu singur trebuie sa duci greutatea asta, si iti trebuie rugaciune sa nu mai adauge cel negru mai mult.

De la ultima spovedanie mi-a dat canon sa citesc in fiecare zi acatistul Mantuitorului,si l-am citit,in fiecare seara(doar o seara s-a intamplat sa nu il fi citit si l-am citit ziua urmatoare de 2 ori,dar cu mai mult timp in urma),cel mai mult am rabdat 2 luni aproape,stiu ca este cheia la mine,o sa incerc sa fac tot ce pot mai bine,insa ascultarea de duhovnic are prioritate

Ieri m-am spovedit,mi-a lasat acelasi canon,a zis ca daca voi sta cuminte e posibil sa ma impartaseasca de paste

De ce faci public, crestine, ceea ce ai stabilit cu duhovnicul la spovedanie?
Ca sa iti ia pasarile cerului toate semintele?....

Nu am facut public tot ce am vorbit la spovedanie,decat o fraza,am decis sa fac public fiecare pas pe care il fac in lupta cu malahia pentru ca imi este putin mai usor pentru a ma impotrivi si pentru a inspira pe altii care duc aceasi patima.Nici gand sa ma laud,nu ma laud,cu atat mai mult la niste necunoscuti

Emanuel, nu e vorba de laudă, ci de faptul că mai află și necuratul ceea ce te învață pe tine Părintele, în taina Sfintei Spovedanii. Și e și mai grea lupta, că-ți pune bețe-n roate!

Pai nu stie deja?Diavolii nu stiu faptele si vorbele oamenilor?