Nu mai continua aici. Respecta subiectul threadului!
 

Da-da ai demon...streSSat :44: :35: in toate directiile! :61:


:71:

La shopping, cumparari si vanzari, ar trebui sa invatam sa tinem post caci adictia asta va fi exploatata de lumea lui antihrist.

Decat asa atunci mai bine... te iasia, e o filozofie nu o porunca!
Fecioarele intelepte deci nu le-a trimis in lume sa cumpere ulei de candela pe fecioarele neintelepte care vroiau sa luceasca nu pentru a fi mai mici decat Dumnezeu ci pentru ca sa se inalte pe sine impreuna cu Luxifer-Ucifer si cand s-au intors aveau semnul fiarei si n-au mai putut intra caci le oprea sistemul si au aruncat vina pe Domnul H-C!

Verdict!
 

Edit: O sa acord urmatoarele puncte pentru raspunsuri corecte (dupa o discutie mai detaliata cu un duhovnic de al meu in varsta a iesit concluzia aceasta) privind regula tinerii unui post negru si perioada in ce interval de timp se face:

1. Demetrius +1
2. Petru7 +1
3. Eu (Adr.iu91) + 1


De ce? Si voi/Doar voi ati avut dreptate Petru7, si Demetrius.

Postul negru se tine in doua moduri, ca zi astrologica [pe ceas, timp de 24 ore incepand cu o seara inainte la o ora fixa (minute etc.), pana in a doua zi la ora respectiva 24hr ce am zis eu la inceput (se acorda bonus daca ti mai mult de 24 de ore post negru cateva ore/minute)].

Al doilea mod este cum ati mentionat Demetrius, in functie de anotimp cand la ora cand se insereaza ca zi liturgica , de la ora cand incepe vecernia. Si la fel Petru7, aveti dreptate nu trebuie dupa ceas daca este zi liturgica, pana a doua zi se tine cand apune soarele, exact cum faceau Sf. Apostoli, sfintii, crestinii din epoca antica (fara ceas). Multumesc de lamuriri, acum am inteles si eu mai detaliat cum se tine postul negru. Deci cele 2 moduri : astrologica, si/sau liturgica....pe calendar ortodox se stie cand sunt zile liturgice.

Cu asta am incheiat subiectul. Nu mai revin aici! Sanatate la toti va urez!

Io te-am invatat cum e corect, cum nu se largeste calea si pe mine ma eviti, nu mai stai de vorba.

Pai din ce spui, spui acelasi lucru: ca tine, dupa ceas, 24 ore fix sau tot ca tine dupa vecernia de la ora 6 pana apune soarele a doua zi la ora 6,7,8... deci tot aproximativ 24 de ore fix sau un pic mai mult.

Eu am dreptate cand iti zic: De la apusul soarelui dinainte de ziua de post negru pana la rasaritul soarelui de dupa ziua de post negru, asa se tine dupa Har si fara ceas.

Crezi ca-s sectant sau extremist? NU SUNT!!!

Respectati Calea ortodoxa, calea fara vina, fara pacat, Calea cea stramta!

De ce nu vrei sa ma crezi nicicum domnule Adri.iu91? Ai impresia ca te mint?

La fel e si cu Duminica, se tine dupa Har si dupa Soare si Luna nu dupa ceas. Deci se tine de sambata seara de la apusul soarelui si pana luni la rasaritul Soarelui. Crezi?

(Prostul, dracu, sectarul sau ereticul nu te invata bine ci-ti largeste calea iar extremistii o inchid de tot. Te pun ei sa postesti, fara porunca, fara randuiala, fara nevoie ca sa mori cazand in mandrie evitand sa-ti spuna sa te mai si rogi ca sa nu mori de foame si sa poti posti.)

De ce ai ramas suparat?.. daca-ti spun Adevarul.

Mai mare pacat are cel ce largeste Calea decat cel ce nu tine post sau decat cel ce-ti baga mortul in casa, grija orelor tinute dupa ceas cand banul ochiul dracului iti streseaza ochiul ca sa ajunga ochiul tau cel drept ca grija lumii-ochiul mortului care se demon-streSSeaza si priveste una-intr-una la ceas incercand autocorectii peste autocorectii vrand sa luceasca luxiferic cat mai mare si mai tare, cat mai inalt si cat mai sus!

Pai si tu ai dreptate, am scris acolo cine tine Mai mult De 24 De ore (bine am scris cateva) are puncte bonus la mantuire. Nu e niciun rau daca tii Pana a treia zi. Am uitat sa scriu si Asta La edit.

Concluzia e ca TOTI aveti dreptate inclusiv tu Moroco, adica degeaba ne contrazicem fiecare cand fiecare a zis un adevar si Petru7 La fel si Demetrius La fel. 😉

E adevarat si pe siteul official crestin ortodox (de la forum) ca se tine de la ora 18:00 cu o zi inainte Pana La Ora 24:00 noaptea a doua zi, cu ore De Intrerupere pentru cei care o simt ca pe o povara. Intreruperi La 15:00, sau18:00, 21:00 pt ca spune La Ora 15:00 Iisus a fost rastignit, Ora 18:00 a fost Dat jos De pe cruce, Ora 21:00 a fost inmormantat, Ora 24:00 s-a dus in Iad sa propovaduiasca Evanghelia.

Am găsit și o mărturie a lui Igor Paslusnik despre Postul negru în Postul Paștelui, poate ajută, spicuiesc:
https://smerenie.livejournal.com/13890.html

Slavă Ție Doamne, am reușit! Cât mă bucur de mult. A fost tare greu, dar am reușit. Am ținut o săptămână de Post negru.

Biserica învață, recomandă, ca prima săptămână și ultima din Sfântul și Marele Post, să se țină post negru, cine poate, cine vrea și așa fiecare își reglează măsura. Iar eu, păcătosul, am reușit. O, ce bucurie! Ți-am dăruit Doamne, aceste zile, Ție. Și pe toate ce mi le dai, spre slava Ta.

Duminica trecută de când începea ziua de luni, noaptea înainte de ora 12, mâncam ultima masă și beam ultima cană de apă și suc. Apoi nimic material, decât Har, vai mie. Nimic, adică nici pâinea sfințită, anafora, nici apa sfințită, aghiasma. Nici o picătură de apă și nici o bobiță de mâncare, până azi, Sfânta Duminica de azi, la ora 4 după-amiază, când am mâncat și am băut din nou. O săptămână fără 8 ore. Mare ești Doamne și minunat.

Niciodată în viață nu am mai reușit așa mult. Mai în toți anii, de când eram în Seminar, reușeam doar primele 2 zile așa cum face toată lumea, apoi cel mai mult am reușit 4 zile, dar joi seara am mâncat. În prima și ultima săptămână din Sfântul Post. Iar acum o săptămână. Cât mă bucur!

Dar să spun întregul Adevăr, că doar așa e Adevăr când nu când e trunchiat. Nu am făcut nici o metanie mare așa cum au făcut ceilalți creștini la Sfintele Slujbe, nici la Canonul cel Mare și în nici o zi din această primă săptămână. Doar metanii mici. Și au fost și trei Sfinte Slujbe de seară, la care nu m-am dus. M-am simțit epuizat.
[...]
Mă mir și eu că am reușit, cu mila, Harul, ajutorul, pronia Domnului, pentru rugăciunile voastre și ale Maicii Domnului și ale Sfinților. Și serviciul meu, de profesor, a fost online, fără efort fizic, dar intelectual și vorbit la ore, plus pregătirea.

Da, chiar a fost greu, gura îmi era uscată și în fiecare ceas simțeam setea și foamea. La fel și mâinile și picioarele le simțeam foarte uscate. Ce mă mir, e că am avut somn, am putut dormi.

Iar azi, am primit și Dumnezeieștile lui Hristos Taine, Sfintele Trupul și Sângele Domnului, de care niciodată nu voi fi vrednic și pe care întreaga săptămână le-am dorit cu mai mare sete și mai mare foame, decât pentru mâncare și apă.”

Sa ma ierte domn profesor care s-a intalnit pe Athos cu un parinte calugar ca sa ia sfat de la Dumnezeu dar postul negru aspru nu e cerut de Dumnezeu ca sa te lauzi cu el sau ca sa opresti prin el binele ce vine de la El: Harul, aghiasma, anafora, impartasania, Cuvantul, munca-lucrul-ascultarea, facerea de bine, iubirea curata, Credinta. Astea sunt libere in tot timpul postului negru si nu e bine a fi oprite de niciun ”mare” ascet.

Daca le folosesti corespunzator atunci poti tine post negru 40 de zile si asta te va intari in Credinta pe cand daca dupa 1 saptamana esti lesinat si aproape mort, plin de slabiciuni si iluzii fericit-delirante, asta nu foloseste nimanui.

Nu s-a lăudat, a împărtășit cu cititorii niște bucurii duhovnicești pe care le avea, chiar își cerea iertare într-un paragraf din acel articol dacă pare laudă, eu nu l-am mai reluat pentru că și așa era lungă postarea, asta e nu voi mai relua nimic din blog pentru că s-ar putea să iasă iarăși niște discuții neprincipiale, recunosc că unele articole ale lui din blog m-au inspirat și mi s-au părut interesante și poate ajută.

Mă interesa experiența unui om obișnuit ca noi și atât, cum a trecut el peste post, călugării experimentați sunt un fel de olimpici ai postului și e greu să ajungi la nivelul lor, de citit din cărți fără practică poate face oricine.

Există mai multe interpretări ale acțiunilor cuiva, dacă împărtășești o bucurie sau un urcuș duhovnicesc, sau o reușită pare că te lauzi și riști să atragi invidia altora, dacă taci de ce ascunzi făclia sub obroc că vai a scăzut credința cum zicea userul Moshu la un thread , dacă intri pe forum de ce intri și postezi - ”de ce te dai sfătos”, dacă taci și nu mai intri ai abandonat forumul sau te-ai ”lepădat” de el, acum înțeleg de ce nu mai intră.

Postul, un singur verb o singura "actiune" ti se cere: sa nu-ti dai tie absolut nimic si sa primesti de la Dumnezeu ceea ce te rogi si darurile pe care ti le mai da suplimentar.

E greu, dar trebuie sa te stradui sa nu-ti dai: unitate cu rautatea, cu necredinta, unitate cu iubirea de sine si de placeri, impreuna-colaborare cu demonii-dracii-lupedofilii, puterile putorii, lenea si odihna vicioasa, puterile hulii, poftele si curiozitatile pacatuirii, pile, privilegii, intietati, sefii, tronuri, ideisisurierereci, nascociri, curiozitati plictisite, aprecieri ipocrite, felicitari desarte, entuziasme grozave si smintite, stinte-idolesti-surse, auto-indreptatiri, auto-corectii, mustrari profesorale, indicatii, ghiceli, superstitii, barfe, judecati, arme, lupte, certuri, pofte-sete-foame de lume... sa nu-ti dai marimi si mai ales sa nu-ti dai bani dupa formula ”cine-mparte parte-si face”.

Trebuie sa asculti si sa nu-ti dai tu nimic, sa izbutesti sa nu-ti dai, sa nu-ti dai tie, sa nu-ti dai si nici raului sa nu dai, terorisme, lingusiri, barfe ascunse si invartosari intru mita minciunii maririi de sine si de capul tau, jertfele tradarii si incepatoria neascultarii in voire pentru minciugenereisis de mocirlanselari laudaroase care or generat frumoase roboate adica neiubire sau iubire de ispismatorie.

Intai insa trebuie rugaciune.. si pentru ca sa poti posti.

Da, asa a facut acum 2000 de ani Iisus cand a fost dus de Duhul in carantina, a postit pana a flamanzit tanjind sa mance doar Cuvantul lui Dumnezeu ce iese din gura TataLui, a refuzat sa inmulteasca inmultirea banilor prin scapare in buncar sub papucii lumii, a refuzat sa se rupa in figuri incantat de griji lumesti evitand sa sara in cap de pe aripa Templului pe pietre cioplite ca sa nu cumva sa inmulteasca inmultirea papamanmantului deznadejdii si a gropilor pentru astuparea lor ulterioara cu gunoi de pa-pamant caci oricum este destula mancare pentru serpi-demoni-demomi vicleni.

Daca a inceput postul Apostolic atunci si noi ar trebui sa ne pregatim pentru marea intalnire de gradul III si sa ne rugam sa credem in unitate cu sfintii apostoli si cu biserica crestina.

Sarbatori Fericite frava Petru7 de ziua sfintilor apostoli si a tuturor batranilor, episcopilor si arhiereilor... azi se tine in Cer.

Felicitari pentru ca impreuna cu Sfantul Petru, Pavel si Ioan il iubesti pe Domnul Iisus Hristos Cuvantul mai mult decat toti apostolii din toate timpurile...

Mulțumesc pentru urările de bine.

In post n-ar trebui sa ne gandim ca postim ci ar trebui doar sa ne rugam si sa lucram uitand de mancare si bautura cat mai mult posibil. Cand iti amintesti ca postesti fie nu mai faci altceva decat sa ”postesti” veselindu-te ca nebunul ca te omori, fie iti aminteste mereu de timp si incepi sa iti omori timpul iscodind la fete frumoase, dezgolite ca doar e primavara si cu ingrijorare prefacuta cautand cu ochii tot timpul la ceas numarand minutele si asteptand zilele si orele cand ai voie sa manci de post sau e dezlegare. Uitati si alungati gandul sau pofta de bautura, de lichide sau de apa. Postul cat mai uscat va fereste de mersul des la toaleta unde se produce multa spurcare oricat ai fi de mare calugar.

Principalul e sa dobandim umilinta, ascultarea, smerenia smerita, micsorarea de sine a sufletului vesnic si bineinteles cautam prin rugaciune si post depietrificarea inimii, strapungerea ei prin atentiea la suferinta celor pe care ii iubim adica sa simtim prin durerea pentru ei imbunatatirea inimii ca sa vina in ea iubirea lui Dumnezeu si sa poti darui din interiorul tau mila din belsug si mangaiere curata celor mai mici si mai saraci impreuna cu un cuvant bun sau ceva neinsemnat! Inima blanda si miloasa e un mare dar de la Dumnezeu mai ales cand esti serios si ai lepadat inaltarea de sine cinica, indrazneala si rasul, sarcasmul si batjocurirea de sfinti. Pe ceilalti din jur trebuie sa-i iubim astfel incat sa ascundem de ei ca sa nici nu stie ei ca noi ne rugam sau postim pentru ca sa nu le ingradim libertatea totala tarandu-i in silnicie prin santaje emotionale si ar trebui sa nu ne laudam astfel incat sa nu stie nimeni din lume ca avem o relatiei ascunsa cu Dumnezeu. Cand insa vine vremea marturisirii atunci e frumos sa nu va rusinati ca sunteti crestini sau drept credinciosi ortodocsi care prin exemplul propriu (smerenie si lucru) sunt datori sa calauzeasca spre Dumnezeu si pe cei din jur. Eliberati-i de voi insiva si de orice aluzie sau apropou prin care doriti sa impuneti sa faca mai micii ceea ce faceti voi insiva si nu iscati certuri cu mai marii vostrii reprosandu-le ca ei nu cred sau nu fac.

Deci nu va fie frica sa uitati de mancare si bautura-apa lepadand trufia si o sa vedeti ca Dumnezeu va va darui sa va hraniti cu Har facand voia Sa. Calugariti-va viata dar nu trebuie sa va aratati peste tot starea calugareasca pentru a va lauda sau pentru a impune altora ceva. Cei din jur trebuie sa se simta liberi deplin fara sa se simta obligati prin ceva sa faca ce faceti voi ca jertfa sau slujire lui Dumnezeu.

In post e importanta o veghe, o paza si o cenzura interioara dintro minte nesmintita care nu te insala si nu te tzepuieste mintind fara sa ai habar.

Sa invatam si de la textele sacre cum se tine postul care smereste sufletul vesnic si strapunge inima:

Isaia Capitolul 58
1. Strigă din toate puterile şi nu te opri, dă drumul glasului să sune ca o trâmbiţă, vesteşte poporului Meu păcatele sale şi casei lui Iacov fărădelegile sale.

2. În fiecare zi Mă caută, pentru că ei voiesc să ştie căile Mele ca un popor care făptuieşte dreptatea şi de la legea Dumnezeului său nu se abate. Ei Mă întreabă despre legile dreptăţii şi doresc să se apropie de Dumnezeu.

3. Pentru ce să postim, dacă Tu nu vezi? La ce să ne smerim sufletul nostru, dacă Tu nu iei aminte? Da, în zi de post, voi vă vedeţi de treburile voastre şi asupriţi pe toţi lucrătorii voştri.

4. Voi postiţi ca să vă certaţi şi să vă sfădiţi şi să bateţi furioşi cu pumnul; nu postiţi cum se cuvine zilei aceleia, ca glasul vostru să se audă sus.

5. Este oare acesta un post care Îmi place, o zi în care omul îşi smereşte sufletu său?l Să-şi plece capul ca o trestie, să se culce pe sac şi în cenuşă, oare acesta se cheamă post, zi plăcută Domnului?

6. Nu ştiţi voi postul care Îmi place? - zice Domnul. Rupeţi lanţurile nedreptăţii, dezlegaţi legăturile jugului, daţi drumul celor asupriţi şi sfărâmaţi jugul lor.

7. Împarte pâinea ta cu cel flămând, adăposteşte în casă pe cel sărman, pe cel gol îmbracă-l şi nu te ascunde de cel de un neam cu tine.

8. Atunci lumina ta va răsări ca zorile şi tămăduirea ta se va grăbi. Dreptatea ta va merge înaintea ta, iar în urma ta slava lui Dumnezeu.

9. Atunci vei striga şi Domnul te va auzi; la strigătul tău El va zice: Iată-mă! Dacă tu îndepărtezi din mijlocul tău asuprirea, ameninţarea cu mâna şi cuvântul de cârtire,

10. Dacă dai pâinea ta celui flămând şi tu saturi sufletul amărât, lumina ta va răsări în întuneric şi bezna ta va fi ca miezul zilei.

11. Domnul te va călăuzi necontenit şi în pustiu va sătura sufletul tău. El va da tărie oaselor tale şi vei fi ca o grădină adăpată, ca un izvor de apă vie, care nu seacă niciodată.

12. Pe vechile tale ruine se vor înălţa clădiri noi, vei ridica din nou temeliile străbune şi vei fi numit dregător de spărturi şi înnoitor de drumuri, ca ţara să poată fi locuită.

13. Dacă îţi vei opri piciorul tău în ziua de odihnă şi nu-ţi vei mai vedea de treburile tale în ziua Mea cea sfântă, ci vei socoti ziua de odihnă ca desfătare şi vrednică de cinste, ca sfinţită de Domnul, şi vei cinsti-o, fără să mai umbli, fără să te mai îndeletniceşti cu treburile tale şi fără să mai vorbeşti deşertăciuni,

14. Atunci vei afla desfătarea ta în Domnul. Eu te voi purta în car de biruinţă pe culmile cele mai înalte ale ţării şi te voi bucura de moştenirea tatălui tău Iacov, căci gura Domnului a grăit acestea.

Multumesc pentru lamuriri, insa, din pacate, la nimic nu-ti foloseste tot postul tinut la perfectie daca nu iubesti fara acuzari pe Dumnezeu, pe Hristos-Cuvantul facand mereu mila de aproape, nu rautate... deschidere si mila cu smerenie, micsorare si umilinta, avand foarte mare grija la felul in care te rogi, vorbesti si porti dialogul ca nu cumva sa ranesti sau sa minti-lingusesti-ispitesti-lauzi in desert. Cu cat te stradui mai mult iti maresti viclenia smintisoreniei neinteleasa si neobservata si nestiuta in care te adancesti cu viata si cu persoana ca intrun aluat al fariseilor fatarnici, aceasta stare de smintisoreala ascunsa nevazuta si neinteleasca devenind in sufletul, mintea si inima ta sursa de mari si grele victimizari-acuzari iar starea suparata si nemultumita in care musteste acuzarea te va tara si vei aluneca in placerile si bucuriile tradarii, lepadarii si razbunarii viitoare turbat-pripite.

Daca nu iubesti cu adevarat pe Dumnezeu la nimic nu-ti foloseste!!!

Trbuie sa uiti ca postesti, ca nu manci si nu bei nimic pentru ca sa nu te pilesti iar daca apare foamea si setea trebuie sa veghezi si sa te pazesti sa nu apara careva sa ti-o pileasca si sa ti-o potoleasca cu lume pilindu-te ca fiu al omului sau al lui Dumnezeu. Daca-ti pierzi credinta si vrei sa te pilesti atunci o s-o patesti negresit fara-ndoiala ca un mandru tatuc!

In post crucificator ar trebui sa ne rugam si sa ne smerim sufletul cel vesnic prin tanguire de pocainta, umilinta, micsorare de sine, lepadarea de lume, de mandrie, de iubirea de bani, de averi, de inchinari la banidoli si la cei care nu se inchina la Dumnezeu, lepadarea de acuzari, de trufie, manie, furie, trandavie, fatarnicie, ipocrizenie, de blesteme si hule, lepadarea ingmfarii ca sa dam sansa inimii la o Cale spre inmuiere, dezpietrire, imblanzire, schimbare in bine pentru a avea parte de revenire in Dumnezeu ca sa-I fii vrednic sa-I slujesti cu credinta Imparatului Credintei si Sfinteniei, Hristos-Cuvantul, iubindu-L si miluindu-i apropiatii si mai micii.

Limba... stapanirea ei este un mare dar Dumnezeiesc.
 

Limba dulce mult aduce. Limba rea, mult amar cu ea. Vorba lunga saracia omului... limbut. Dar toate vin din interior si de aceea e bine sa ai o inima curata, sufelt vesnic curat si o minte curata si sanatoasa intrun trup curat si sanatos. Ca sa ajungi acolo poti folosi rugaciunea si postul din perioada asta.

Trebe sa ai vointa si motivatie sau ca sa nu te semetesti mandrindu-te si laudandu-te cu postul incercand sa-i pocaiesti si sa-i silnicesti pe altii... mai bine incerci sa uiti de tot de mancare si bautura pe termen lung, te ocupi cu altceva bun, cu lucrarile binecuvantate, cu rugaciunile, cu umilinta si uiti de post si de mancare si bautura, te stradui sa nu stii dastea...

La cautarea, curiozitatea, cumularea de constinte din pacatuire cu care ne falim ca nebunii piliti ce se maresc si se inalta pe sine ca smintisori puternici... la astea ar fi bine sa postim uitand ca postim si uitand de mancare si bautura si constientizand ca orice mancare si bautura omul o amesteca cu pacate si lene si se mangaie cu placerea si bucuria de la ele ca un vis plin de speranta... desarta. Pacatul, pacatul, pacatul, pacatul, pacatul,..., pacatul e buba rea ce se da rai bun, se transforma si se metamorfozeaza incat n-l poti identifica in tine ca sa-l excluzi ci o sa faci multa vreme doar pe dos si-ţi vorbeste pe diferite voci ca sa te ia in haita si demonii te mandresc mereu si te elibereaza de ei insisi in pacat caci acolo esti liber vremelnic in sensul ca esti ca si cucerit in vesnicie si stapanit de ei. Iar Dumnezeu va locui in nepacatuirea omului, deci daca nu te ingrijesti de nepacatuire atunci dincolo vei fi lipsit de binecuvantarea si prezenta milei divine suferind ca viermele care s-a obijnuit sa se hraneasca cu pacat desi pacatul ii aduce tot chinul si suferinta.

Postul se tine la pacate si la bucatele si bauturile cu care le manci amestecate si la inhaitarea cu lumea si cu sefii ei, demonii vorbitori ca sa te scoata nebun din moment ce te innebunesc cu dresajul blanzeniei lor eretice, pagane, sectare, sateiste, pilite pana peste cap. Insa de incepi sa te lauzi si sa te pilesti si tu atunci cazi mai rau, in mandria pacatului care are puterea de a se arata si a se da nepacatoasa de parca ai fi invingator si incepi sa te pilesti si sa te lauzi si mai mult si ajungi sa nu-ţi mai pese grozavindu-te in prostia smoleniei si caricaturizarii actoricesti din care nu mai poti iesi ca vedeta!

Au trecut doua saptamani din post. ”...Miluieste-ma Doamne sa te urmez si sa-mi vad pacatele si greselile mele ca sa-mi cureti mintea si sa nu osandesc pe mai marele sau pe aproapele meu, te rog apara-ma sa nu ma grozavesc ca prostul lasandu-ma pilit de cei cazuti in cadere spre pierzarea ispititoare... a mundriei trufase pismasher-pipipipileala, inselare si pripeala”

(Multi rezolva problema scapand de presiuni dandu-se si tradand cand vine ispita sau demonii si insista sa te ia (de ”shef”). Dar nu-i suficient sa scapi de problema ci e nevoie si sa-ti tradezi tradarea lepadandu-te de ea(pacateaua exclusivisteric) ca urmandu-L pe Cale sa nu-L mai tradezi pentru ea(mineaua-pacateaua exclusivisteric) pe Hristos-Cuvantul, pe imparatul Cel sfant al inimii sufletului vesnic!)

Degeaba vrei in matrixul vietii NEOpacea cu satana, sateii, demonii si robotii prin solutia tradarii ca sa te linistesti ca nu asta-i solutia ci trebuie sa nu tradezi pe Dumnezeu pentru a primi acum si in vesnicie pacea cu Dumnezeu!

Importanta e pacea cu Dumnezeu si trimisii si abea apoi cu altii... mai buni sau mai rai.

Nu tot cautati solutii si rezolvari caci solutia pentru rugaciunea si postul duhovnicesc spre eliberare de monstruoasele-uriasele patimi si addictii e cea primita de la Mesia: ”tineti mintea la iad, plangeti-va pe voi insiva (priviti-va in oglinda Crucii si-n vietuirile sfintilor, caraiti, nemultumiti-va, acuzati-va, judecati-va, condamnati-va, chinuiti-va, omorati-va, lepadati-va de voi, pocaiti-va, umiliti-va, smeriti-va, tineti-va mintea la iad, la suferinta, la nimicnice, la pacatosenie, la durere, prostie, la ispita, la grozavie, la pacatuire, la pofte, la rautate, revoltati-va, urlati, innebuniti-va, deprimati-va, urati-va, distrugeti-va, saraciti-va, excludeti-va, supuneti-va, ocarati-va, blestemati-va, recunoasteti-va, etc. ) iar de ceilalti nu va plangeti, nu-i acuzati, nu-i judecati, nu-i loviti, nu-i amenintati, nu-i huliti, nu-i ispititi, nu-i provocati, nu-i certati, nu-i blestemati ci rabdati-i pana la Dumnezeu fara sa va smintiti (facand invers) si fara sa deznadajduiti (ca fraierii tzepuiti umplandu-va de vidul sinistru, de necredinta, delasare, nepsare, abandon, mancare, drogare, desfranare, razbunare, pripeli, hula, mandrie, pisma, rautate, lume, barfa, lene, pofte si averi desarte, munci, jocuri, calatorii, distractii, ospete, paci si odihne fara Dumnezeu, goi si curatiti de tot, buni de tot, guvizi, imitatori de discutii dintre voi, discutii de iubitori de sine, de laudarosi, de certareti, de tradatori, de gropari, de dezertori, de laudarosi betivi, batausi, prostoci, pescari, vanatori, hoti, criminali, talhari, excroci, jmecheri, intelectuali, profesionisti, premianti, mesteri, meseriasi, virtuosi, celebri, vrednici, somitati, capacitati, competenti, avuti, beroi, exclusivisti, exemple, ipocriti, mascarici, circari, artisti, boschetari, tiganibanifumhula, infumurati, mediocri, bani murdari, bolnavi, prapaditi, fricosi, disperati, ingrijorati, ratati, haita unita, lume unita, uniti in faradelegi, etc.).

Pe scurt, in postul si rugaciunea care a mai ramas, vegheati sa luati streSSopileala imprimavaratoare doar de la Dumnezeu si dumnezeire si nu de la voi insiva, de la sine-insusi sau de la satana si lucrarea neagra prin ingerii cazuti sau prin tot felul de oamani de ”bine”, neocomunisti si fara de rusine, uslamishtiristi, musulbani javrailici cu par in gat, oameni insemnati autopilostivi cu ei insisi, mari si buni de tot, ce vor mereu sa te ”ajute”... sa te streessisupilesti pe sfinvers intrand ca prostul pe pilot automat in autocapcana minciumilelor smintite si ipocrite pana la isupileala maxima din adancul iadului de unde face nesfarsite plangeri de altii pierzandu-si pacea, linistea si bucuria duhovniceasca cu tot felul de intrebari.

Am ajuns aproape de Inviere, la finalul postului de Paste, mai sunt joi-astazi, vineri si sambata. Sper sa nu se inece careva ca "tziganul la mal" cum zice romanul. Acum a sosit timpul ca sa postim post negru chiar fara apa, uitand total de bani, mancare si bautura, uitand ca tinem post ca nu cumva sa ne laudam nefacand nimic altceva decat sa numaram orele si minutele pana la bucuria de Inviere. Decat sa nu faceti nimic, mai bine empatizati din inima si din suflet cu Hristos incercand sa purtati impreuna cu El patimile voastre si ale apropiatilor spre biruinta Lui si a voastra impotriva pacatelor patimase lumesti-satana si impotriva gandurilor rele ale desfranarii, ipocrismului si necredintei. (puteti pune viteza de redare pe 1.5x-2x)

Daca prin rugaciune si post ati dobandit pofta sau moartea ”ascetica” insingurata atunci ati postit degeaba caci pofta si singuratatea e de la diavol, va baga in necredinta, mandrie si vrajmasie trufash ipocrita, caraietoare-lingushitoare.
Trebuia sa dobanditi foamea si setea indelungata pe care s-o paziti de lume si de patimi si pe care veghind trebuia s-o hraniti si s-o adapati cuvios-frumos cu Hristos-Cuvantul, nepacatuind spre slava Domnului avand umila de aproapele.

Poate data viitoare o sa ascultam mai bine (ca sa-l biruim pe ”DumnezEU” (voia-vointza noastra libera), nu singuri ci prin Har)

Deci nu trebuie confundata puterea invartosata, inversata, sfinversata de pofta de cunoastere a firii, o cunoastere pacatoasa, sexuala, patimashe, lacoma, necredincioasa, trufase, insingurata, mandra, rea, pervertita de neascultare si invidie cu puterea iubirii curate, drepte, smerite, plina de dorul-dorinta de cunoastere curata a Lui Dumnezeu.

Aceasta fire umana-animalica-pamantie cu lucrare si voire inversata trebuie invinsa chiar daca se crede si se da dumnezeu, mare si drept uitand ca pofta asta hulpava si nesatioasa provine din furt oricate cunostinte si justitii ar deborda grozavindu-se urland a slava desarta in timp ce manca invers si singuri si ascunsi ca hotii.

A inceput postul si ar trebui sa uitam de mancare si bautura de tot, de orice proorocie si orice stiinta, ca sa ne putem ocupa de lucrul duhovnicesc, crestinesc. Cand vom obtine in noi setea si foamea simtita ar trebui sa o pazim si sa rabdam indelung pana ce inima isi leapada bolovanul egoist si barna ipocrita, isi recapata simtirile cele mai fine, milostive si vederea curata, dreapta, blanda, smerita, buna, mangaietoare ca prin Credinta sa redobandeasca empatia umila care infrateste si imprieteneste pana la iubirea de vrajmasi inclusiv. Ar trebui sa avem curajul de e ne teme de Domnul pentru a cere mereu in noi buna-voire ca sa fim si noi in unitate de iubire si neprihanire cu Hristos-Cuvantul in vesnicie rugand tainic in ascuns si lucrand cu intelepciune si Har ca sa devenim si noi sfinti, astazi si maine.

Folositi cu intelepciune sfaturile duhovnicesti potrivite si bune.

Cautati de la cei inaintati... de ex:
sf. ap. Pavel catre Timotei
II Capitolul 3
1. Şi aceasta să ştii că, în zilele din urmă, vor veni vremuri grele;
2. Că vor fi oameni iubitori de sine, iubitori de arginţi, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără cucernicie,
3. Lipsiţi de dragoste, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, cruzi, neiubitori de bine,
4. Trădători, necuviincioşi, îngâmfaţi, iubitori de desfătări mai mult decât iubitori de Dumnezeu,
5. Având înfăţişarea adevăratei credinţe, dar tăgăduind puterea ei. Depărtează-te şi de aceştia.
6. Căci dintre aceştia sunt cei ce se vâră prin case şi robesc femeiuşti împovărate de păcate şi purtate de multe feluri de pofte,
7. Mereu învăţând şi neputând niciodată să ajungă la cunoaşterea adevărului.
8. După cum Iannes şi Iambres s-au împotrivit lui Moise, aşa şi aceştia stau împotriva adevărului, oameni stricaţi la minte şi netrebnici pentru credinţă.
9. Dar nu vor merge mai departe, pentru că nebunia lor va fi vădită tuturor, precum a fost şi a acelora.
10. Tu însă mi-ai urmat în învăţătură, în purtare, în năzuinţă, în credinţă, în îndelungă răbdare, în dragoste, în stăruinţă,
11. În prigonirile şi suferinţele care mi s-au făcut în Antiohia, în Iconiu, în Listra; câte prigoniri am răbdat! şi din toate m-a izbăvit Domnul.
12. Şi toţi care voiesc să trăiască cucernic în Hristos Iisus vor fi prigoniţi.
13. Iar oamenii răi şi amăgitori vor merge spre tot mai rău, rătăcind pe alţii şi rătăciţi fiind ei înşişi.
14. Tu însă rămâi în cele ce ai învăţat şi de care eşti încredinţat, deoarece ştii de la cine le-ai învăţat,
15. Şi fiindcă de mic copil cunoşti Sfintele Scripturi, care pot să te înţelepţească spre mântuire, prin credinţa cea întru Hristos Iisus.
16. Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos spre învăţătură, spre mustrare, spre îndreptare, spre înţelepţirea cea întru dreptate,
17. Astfel ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit, bine pregătit pentru orice lucru bun.

Sf. Ap. Petru catre fratii credinciosi
I Capitolul 1
1. Petru, apostol al lui Iisus Hristos, către cei ce trăiesc împrăştiaţi printre străini, în Pont, în Galatia, în Capadocia, în Asia şi în Bitinia,
2. Aleşi după cea mai dinainte ştiinţă a lui Dumnezeu-Tatăl, şi prin sfinţirea de către Duhul, spre ascultare şi stropirea cu sângele lui Iisus Hristos: har vouă şi pacea să se înmulţească!
3. Binecuvântat fie Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, Care, după mare mila Sa, prin învierea lui Iisus Hristos din morţi, ne-a născut din nou, spre nădejde vie,
4. Spre moştenire nestricăcioasă şi neîntinată şi neveştejită, păstrată în ceruri pentru voi,
5. Cei ce sunteţi păziţi cu puterea lui Dumnezeu, prin credinţă, spre mântuire, gata să se dea pe faţă în vremea de apoi.
6. Întru aceasta vă bucuraţi, măcar că acum ar trebui să fiţi trişti, încercaţi fiind de multe feluri de ispite pentru puţină vreme,
7. Pentru ca credinţa voastră încercată, mult mai de preţ decât aurul cel pieritor, dar lămurit prin foc, să fie găsită spre laudă şi spre slavă şi spre cinste, la arătarea lui Iisus Hristos.
8. Pe El, fără să-L fi văzut, Îl iubiţi; întru El, deşi acum nu-L vedeţi, voi credeţi şi vă bucuraţi cu bucurie negrăită şi preamărită,
9. Dobândind răsplata credinţei voastre, mântuirea sufletelor.
10. Această mântuire au căutat-o cu stăruinţă şi au cercetat-o cu de-amănuntul proorocii, care au proorocit despre harul ce avea să vină la voi.
11. Cercetând în care şi în ce fel de vreme le arăta Duhul lui Hristos, Care era întru ei, când le mărturisea de mai înainte despre patimile lui Hristos şi despre măririle cele de după ele,
12. Lor le-a fost descoperit că nu pentru ei înşişi, ci pentru voi slujeau ei aceste lucruri, care acum vi s-au vestit prin cei ce, întru Duhul Sfânt trimis din cer, v-au propovăduit Evanghelia, spre care şi îngerii doresc să privească.
13. Pentru aceea, încingând mijloacele cugetului vostru, trezindu-vă, nădăjduiţi desăvârşit în harul care vi se va da vouă, la arătarea lui Iisus Hristos.
14. Ca fii ascultători, nu vă potriviţi poftelor de mai înainte, din vremea neştiinţei voastre,
15. Ci, după Sfântul Care v-a chemat pe voi, fiţi şi voi înşivă sfinţi în toată petrecerea vieţii.
16. Că scris este: "Fiţi sfinţi, pentru că Eu sunt Sfânt".
17. Şi dacă chemaţi Tată pe Cel ce judecă cu nepărtinire, după lucrul fiecăruia, petreceţi în frică zilele vremelniciei voastre,
18. Ştiind că nu cu lucruri stricăcioase, cu argint sau cu aur, aţi fost răscumpăraţi din viaţa voastră deşartă, lăsată de la părinţi,
19. Ci cu scumpul sânge al lui Hristos, ca al unui miel nevinovat şi neprihănit,
20. Care a fost cunoscut mai dinainte de întemeierea lumii, dar Care S-a arătat, în anii cei mai de pe urmă, pentru voi,
21. Cei ce prin El aţi crezut în Dumnezeu, Care L-a înviat pe El din morţi, şi I-a dat Lui slavă, ca să vă fie credinţa şi nădejdea voastră în Dumnezeu.
22. Curăţindu-vă sufletele prin ascultarea de adevăr, spre nefăţarnică iubire de fraţi, iubiţi-vă unul pe altul, din toată inima, cu toată stăruinţa,
23. Fiind născuţi din nou nu din sămânţă stricăcioasă, ci din nestricăcioasă, prin Cuvântul lui Dumnezeu cel viu şi care rămâne în veac.
24. Pentru că tot trupul este ca iarba şi toată slava lui ca floarea ierbii: uscatu-s-a iarba şi floarea a căzut,
25. Iar Cuvântul Domnului rămâne în veac. Şi acesta este Cuvântul, care vi s-a binevestit.

Deci sa cautam imparatia Cerurilor si neprihanirea, mila, pacea si dreptatea lui Dumnezeu lepadand grijile si aparandu-ne de ganduri si atentii desarte.

Acum si peste 13 zile sa ne bucuram cu multumire de pocainta si smerenia sfintilor apostoli ai Domnului Hristos-Cuvantul si sa luam exemplul ridicarii din cadere, din necredinta si neiubire uitand si lepadand definitiv nemultumirea si supararea (plina de mitomnia laudaroseniei, mandriei si slavei desarte a iubirii de sine, foarte curioasa de neascultari si cunostinte păcatoase-hulicioase, de comportamente lumesti pline de situatii si asemanari crude si bolnave) cu atat mai mult cu cat am iertat si am fost iertati.

Postul te apropie din ce in ce mai mult de Dumnezeu , cunoasc oameni care au reusit sa tina post negru timp de 40 de zile , aici ma refer strict la mancare nu si la apa , atat o metoda foarte buna de detoxifiere a corpului pamantesc cat si posibilitatea de a te apropia de Dumnezeu mai mult.

Postul si pocainta trebuie sa ne readuca in starea de duhovnicie permanenta, adica sa fim saraci iubitori cu Duhul, sa suferim cu Duhul avand mila cea buna spunand in noi mereu: saracuDuhu, si sa plangem plansul Lui si nicidecum plansul puilor de VIPeresuri... si trebuie sa luptam in toata vremea cu satanismul-lumea-minciuna-duhul rau, ducand lupta cea buna, lupta duhovniceasca, smerenia smerita si blandetea (dresarea) inimii ca sa nu ne ia poftele fara masura. Pare mai de dorit sa nu duci lupta asta buna si pare mai usor de trait fara insa un astfel de om devine un sateu doritor de sateism, vrea o familie sateica usuratica fara Duhul sau vrea sa duca o viata de calugarie pe dos, de celibatar usuratic cu duhul... adica un sarac cu duhul rau, avand relatii intamplatoare fara nicio asumare pentru sufletele vesnice care apar din relatiile lui sexuale si care se autolinguseste cu furaciunile cu care se lauda ca un hotz ratat caci ceea ce fura de la Dumnezeu nu cinsteste. In aceasta lupta duhovniceasca trebuie deci sa primim unitatea cu Duhul si sa nu ne mai unim cu nimeni fiindca orice unire intre oameni, ingeri, fapturi, substante, mancaruri, bauturi, pacate, se face prin patimi pentru patimi-adictii si apoi acolo in familiile sateice se intretine satisfacerea patimilor pana la caderea in mandrie si trufie antihrista, bravura si grozavia tuturor laudaroseniilor sateice, muncind pentru bani murdari si pentru fetitze-pushculite idolizandu-le somnul laudaroseniei avaritiei lor si animandu-si mediul inconjurator cu pofte de goliciuni dragalashe pentru a tzepuii copiii ca sa-i desparti definitiv de Duhul, speriindu-i cu baubaul Dumnezeu, crezand ca introducerea barnaivitatii ascutite a fricii pe dos in ochiul credintei ca o tzeapa este o lucrare de bine si apoi liberi si cersetori de bani in sateismul ravnit urland ca hotii ce striga hotii ca sa avem si noi o tzara ca afara le inoculeaza la micuti vrand sa-i rupa, fericirea de tip nirbana-sultana-damigeana-pusculitza ca sa visezi la stiinta asta sateica oarba ce crede ca vede bine si omul prin ea se lasa de credinta prin credinta gresita ca cica sateizarea asta ar inseamna maturizare de incredere si apoi toti o promoveaza si o propovaduiesc ca pe o pulitica de maturizare repetand reclama asta la bani si la acumulare de produse pana la epuizare facand dupa tradare reclamatii si reprosuri la Dumnezeu si la cei ce sunt duhovnicesti ridiculizandu-i si ironizandu-i cu sarcasm ca sa tradeze si ei pentru studii si laudarosenii de invatamant stiintific permanent, de toata viata. Prin aceasta hotie laudaroasa ne dovedim hoti si afaceristi ratati, caci ramanem dupa toata viata asta de cadere in cautari stiintifice fara niciun bine pe viitor adica ramanem si fara Duhul si fara iubire muceniceasca de Hristos in Credinta si fara nimic bun, caci orice proorocie si orice stiinta va trece si nu vom avea facut pentru vesnicie niciun bne caci nu am ascultat si nu am strans nimic adevarat in ceruri, in crestinism dupa cum ni s-a poruncit de la Dumnezeu prin Hristos-Cuvantul ca sa fim lumina tainica si lucrare smerita de asemanare cu El. Deci pe primul plan si pe prima pozitie a prioritatilor ar trebui sa avem starea de duhovnicie-luptatoare contra duhului rau (vicean si desfranat) ce ne distruge din interiorul omului si din exterior si din lume dar mai presus de orice ar fi frumos sa ne cultivam din timp, de mici pana nu e prea tarziu, relatia buna cu Dumnezeu, pana la sfarist, ascultare crestina si iubire pana la moarte muceniceasca sau viatza indelungata in adevar, fie ca ne facem cerc de prieteni, familie, fie ca nu dar tinand seama ca Dumnezeu locuieste si va locui vesnic in sfintenia Sa... deci pentru fericirea vesnica ar trebui sa urcam Dealul celor 9 sfinte fericiri si Muntele sfant al Dreptei Credinte pana se uneste Dumnezeu cu sfintenia Lui din noi si apoi sa veghem in Nor cu mare mila si maxima responsabilitate si intelepciune sa nu cumva sa cadem de acolo inapoi, defapt mult mai jos, inhaitati in laudarosenia mandriei grozave a sateilor-sateiadul cu hoti ratati ce se cred mari scenaristi, mari regizori, mari beroi de benzi desenate ce apara, pana la sacrificiu si distrugere totala, grijile lor, grijile lumii sateice, grijile libertatii omului gol si lipsit de duhul ca o mare realizare si fericire, fericirea prostului ce si-a castigat pierzarea cu cucu inrolat in echipa FC Avantul-Prabusirea cea mare pentru ca sa apara stirea pe sticla ingrozind populatia cu placerile elucubrari si erijarii haitei-inhaitatoare la pile si privilegii desarte in aplauze si strigate de reusita si ispita nemultumiti si suparati pe nemiscarea-miscarea celor vii in Dumnezeu ca de ce-i deranjeaza pe ei de la aprararea miscarii-nemiscarii idolilor mortii si rautatii pe care-i slujesc, nedorind sa se trezeasca din somnul cel adanc al scorpiei satanitze care i-a vrajit si fermecat in visul din noapte cu cruzimile ei de fecioare-nebune ce se dau intelepte ca niste sotii credincioase (banilor murdari) dansand dansul ploii acide ce-si asteapta sotul (LGBTist-pacatos).

Mereu cu suflet doar de ucenici chiar daca ai fost inaltat la rang de apostol sau fiu
 

Sa ne bucuram aparte, ortodox, de sarbatoarea din Cer a sfintilor Apostoli asa cum ne-am bucurat acum 13 zile, 29-30 iunie, evitand sa mancam ualuat cu miei, pui, curcani, porci, vitei, pesti si nimic din ce iese din carne lapte, oua, branza, din necredinta si neascultare prin pacat, din betia porceasca ametiti de vinul viei lumiij, amintindu-ne sa avem iubire cu comportament bun cu cale si urcus luptand contra laudaroseniei laudate a trufiei familiare a apropitartarilor vrajmasi tradatori cazuti din intimitatea lui Dumnezeu in lume.

Sa ne curatim cu rugaciune si post, lepadandu-ne de iubirea de sine trupeasca, pamanteasca, draceasca pentru ca sa putem sa sarbatorim si azi si peste 13 zile pe marele prooroc si sfant Ilie Tesviteanul care a vindecat nu numai o vaduva din sarepta Sidonului de deznadejde ci o tzara intreaga de baalamucul lui baalamucifer si de luxiferizarea izabelshetzaristei placerilor sexo-sadomatzochiste ale cruzimii voodooisterice din baaltutzele cele negre din noapte, noaptea mintii .

Spor!
 

Azi incepe frica Înteleapta, rugaciunea si postul preasfintei Marii la apacat.
Slugilor sarace, ”Iubiti-va cu Duhul si biruiti lumea!!!... facand mila”... din voi, din ce sunteti (indumnezeiti (prin smerenie)) in interior!

post binecuvantat si iertare de pacate!

Multzam fain de urare.

Azi sarbatorim in Cer si pe Athos pe sfintul Ilie si Elisei impreuna cu ceata proorocilor si dreptilor care au indreptat o tara si un popor intreg!
Bucurie tuturor Ilienelor Cosanziene si tuturor Ilenutzelor care lupta cu pacatul sa nu ajunga ca Isabela.

Suntem in a 4 zi de rabdare in umilinta adancindu-ne in sfat-rugaciune si post impotriva pacatului, a faradelegilor si a serpilor semeti ai mintii cu care se hraneste si-si zideste viitorul omul lumesc, mintzelept-smintzelepleava-iePUReE-pârcezătortură, ”ortodoxul” fatzarnic si cârâipocrit cu iubire de sine ascunsa si agonisire de orice pentru placeri mai presus de orice si oricine.

(puteti pune viteza de redare mai mare)

Trebuie sa postim si sa rabdam rautatile, eresurile sculate, pacatele, greselile si tot ce este dulce, orice rod al stiintei si al vietii, orice placere care vine peste noi fara sa o cautam, fara sa o vrem. Nu suntem obnijnuiti sa rabdam placerile pentru ca le cautam, le poftim, le ravnim, dorim sa le primim, sa le traim, sa le stim, sa le repetam, sa le iubim, sa ne permitem sa le ”desavarsim”. Ne amagim si ne tzepuim cu dulciurile placerilor lumii socotind ca ne mantuie combinandu-le cu durerile si agresivitatea ca sa fie mai puternice si mai satisfacatoare si astfel ajungem sa ne drogam zilnic cu drogul risipirii, al pierzarii, al desfranarii si preadesfranarii, al neascultarii revolute, al mandriei tradatorilor, al putintei si iubirii de sine ca stapani, al razbunarii pripite si smintite, al manelistilor si al rapterilor nerusinati, al gresitorilor grozavi greshutzi dandu-ne mari si mintind pentru slava desarta, pentru placul si aprecierile oamenilor ca niste VIP-eresuri, vedete grozave, dive supersexy, gigalai-beroi ai sarcasmului in stand-up commedy, ca niste sori ai lumii care se lauda in desert ca prin ei se lumineaza lumea cu lume si nicidecum cu smerenia si umilinta cea din Harul Duhului Sfant.

Credeti?Nu credeti...
Credeti?

Din cele interioare puse acolo de Ziditorul a toate trebuie facut si milostenie nefatzarnica nicidecum pentru slava desarta dandu-ne mari... daca vrem sa ne fie primite postul si rugaciunea tainica.

...adica ascultari si lucrari cu lepadare de lume... tinand mintea (babilonul stiintei si intelepciunii) in iad si rabdandu-i inhaitarea-lenea-putoarea-caraiala-revolta revoluta agresiva si insistenta ca o cersetoare vicleana ce danseaza ”frumos” din ochi slugarnici de camelehotz cautand sa-si satisfaca iubirea de idol, iubirea de bani si profit murdar, trufash, pagan, semetz, nedemn, lash, mita si banii tradatorilor, jertfala la satana-lumeussssss.

Pentru a iesii din toate nuntirile pamantestii, din nunta cea lumeasca spre nunta cereasca a Fiului ”Faceti tot ce va va spune intocmai...”

Ipocrismul-fatzarnicia e cel mai tare drog, drogul drogurilor, boala profesionala a tuturor profesiilor, iar puii de pui de VIPeresuri, laudarosi ca mine, plini de slava desarta, il prizeaza si direct si pe invers, prizand si sevrajele cele mai puternice ale lepadarii de ipocrism ichipuindu-si ca-s sinceri, ca-s curati, defapt is tradatori si paraciosi josnici, un fel de dezbracati de orice taina sfanta. Defapt ei vin sa se pocaiasca si sa primeasca iertare mereu doar ca sa scape insa nu vor sa asculte. Cand e vorba sa si asculte macar cat negru sub unghie, puiul de pui de melc cu organe grozave, goflabile nu vrea cu niciun chip, caraie si urla disperat ca din gura de sarpe invinovatitor de ghinion pentru ca nu vrea nici sa asculte si nici sa stea impreuna cu Dumnezeu nici acum si nici in vesnicie, nu vrea, nu vrea sa-si elibereze sufletul, nu-i pasa de sufletul sau impatimit sclav trupului si lumii-ghinion, se razbuna pe tine si pe sufletul sau care e insasi relatia cea mai vie cu Domnul si cu Dumnezeirea, si decat sa asculte mai bine il tine im mocirla parerii ca tu-l faci rau, ca tu-i vrei raul, ca tu-l faci asa neputincios si necredincios si vinovat. Fuge nebunul cu suflet cu tot ca dracul de tamaie, fuge de datoriile duhovnicesti, se fofileaza, se strecoara, ii in stare de orice numai sa nu cumva sa faca vreo mica ascultare de Dumnezeu, se ascunde in boscheti, in mizerie si murmurdarie si de frica tradatoare se da lovit, se da bolnav si se scapa la demoni vazandu-i salvatori si ocrotitori, prieteni, tovarasi, confundand si amagindu-se dinadins, pripindu-se, smintindu-se ca sa faca in ciuda dreptilor. Isi ia motivare pentru ca cica are lapsus si emotii pe scena, fobie de multime si se arata distrus de boala si de ghinioane, se face palid, dispera, innebuneste, intra in criza, atac de panica, de violenta salbatica, de paralizie, de ipohondrie ca sa poata sa nu participe la nimic si sa nu faca nimic, nimic bun. Deci asta-i nenorocirea, oricate face omul el mai intai uita, uita sa asculte de Dumnezeu mai inainte de a face ceva, uita cat ai clipi si apoi munceste asa uituc avand impresia ca se invredniceste. Pai daca uita sa asculte inainte de orice face, de dimineata pana seara si noaptea doarme asa uituc oare ce rasplata va avea si de la cine?

La multi ani fericiti tuturor Mariilor, Marianelor, Marinilor si tuturor marinarilor ce calatoresc dupa exemplul lui Constantin pe marea tuturor pacatelor cu corabia duhovniceasca parinteasca loviti de valurile vietii si de toate fiarele mici si mari ce locuiesc in mare.

Restul credinciosilor athoniti si toti cei ce tin sarbatorile ca in Cer continua postul pentru sarbatoarea din 28 august incercand sa nu bea intre timp drogurile ipocrismului inhaland scrumurile iubirii de sine smintit si nici sa mance de frupt negand, fructe de mare.

Iar monahii ce se smeresc si cei cu viata calugareasca aparte, cu statura demna, aleasa, tin rugaciune tainica si post tot anul, toata viata, lepadand lumea si pe omul cel vechi si uitand toate visele desarte ale trufiei vietii lumesti si ale satisfactiei poftei rele a ochilor pagani si vicleni... niste tzepuitzi ipocritzi master-slave care aduc jertfa nebunilor care nu stiu decat sa faca rau si sa se laude in desert, sa se dea mari, inchipuindu-si pripit ca facand raul, ispita, vor scapa de rau, de insistnta si tensiunea generata de ispita ca naivii care aplicand ”solutzia”-”intzeleapta” de a face ispita cred ca scapa mai usor si ca fac bine si ca vor fi sanatosi si spera impreuna cu banii si proviziile ca vor fi mai buni cand colo pana la ispita viitoare nu vor fi altceva decat mai ispititori, mai ipocriti si nicidecum mai curati, mai buni, mai drepti, mai puternici... mai nepacatuitori, mai smeriti, mai sfintiti, mai sfinti ci fatalmente, dupa greshala fatala, vor fi mai răi si mai singuri, mai pierduti.

Sa nu ne facem nicio grija (lumeasca-slava de la oameni) si sa nu judecam pe nimeni si s-ar putea sa scapam de vami si de judecata!

Vai de noi cei plini de injuraturi uniti si legati in unirea unitatii lumii, omului, de blestemele ”ortodocsilor”.... ce zgarie urechile si umple cu sine de sine din sine sufletele sfintilor zilelor noastre ce lucreaza aici si acum de dincolo...

”Omul care nu este smerit (si nu se mai smereste) nu poate iubi”... daca nu crezi ”nu-L mahni pe Iisus” prin incapatzanare in necredintza ta ca sa te lauzi cu iubirea de sine hranind din sine si din mintea ta pe tine si pe altii placandu-va si laudandu-va intre voi ca smintisorii ce-ti spermintzi iubirea si placerea de mitomanie.