Forum Crestin Ortodox

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)
-   Despre Biserica Ortodoxa in general (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=506)
-   -   Raspunsuri duhovnicesti + (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=5078)

cristiboss56 08.12.2008 22:04:01

Raspunsuri duhovnicesti +
 
Arhim. Cleopa Ilie- Calatorind pe ţreptele rugaciunii - Cu orice rugaciune putem dobandi adevarata rugaciune a inimii. Si cu citirea Psaltirii, daca o facem cu mare credinta si luare aminte, si cu metanile, si cu acatistele, si chiar cu cantarea duhovniceasca, si cu postul si cu privegherile de toata noaptea. Sfintii Parinti insa au ales rugaciunea lui Iisus pentru a dobandi rugaciunea inimii, ca cea mai potrivita: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul". Mai mare decat rugaciunea inimii este extazul, rapirea mintii, numita de Parintî "vederea duhovniceasca", cand se curateste vazduhul inimii. La aceasta treapta au ajuns Moisie si Ilie, cand s-au invrednicit sa vorbeasca cu Dumnezeu si sa vada Slava Lui. Si mai ales Sfantul Apostol Pavel, care a fost "rapit pana in al treilea cer , in trup sau afara de trup, Dumnezeu stie". Caci nici el nu stia. In ultima treapta a rugaciunii, puterile sufletesti raman la om, dar la poarta Duhului Sfant unde voieste, ca omul nu le mai poate conduce. Mintea omului in acel moment se topeste de focul dumnezeirii, ca ceara in foc si nu mai are lucrarea ei. Cei cu intelegere omeneasca nu pot pricepe intelepciunea Duhului Sfant. Nici descoperirile din vremea rugaciunii nu le poate talcui cel ce le-a vazut, ci altul mai inalt decat el. Cum a fost prorocul Daniel. El nu-si putea explica descoperirile cele dumnezeiesti, ci i le explica arhanghelul Gavril .

cristiboss56 09.12.2008 08:24:29

Arhim. Dosoftei Scheul - La Pavecernita, cerem de la Dumnezeu odihna in timpul noptii - Trebuie sa facem distinctie intre randuiala Pavecernitei Mici si cea a Pavecernitei Mari. Prima dintre ele se oficiaza la manastiri in fiecare zi dupa Vecernie, iar cea mare se oficieaza in Postul Mare, in zilele de luni pana vineri, sau in locul Vecerniei, in zilele cand aceasta slujba de seara s-a oficiat unita cu Sfanta Liturghie. La Catedrala Mitropolitana din Iasi, unde slujbele se oficiaza dupa oranduiala monastica, Pavecernita Mica nu se oficiaza in fiecare zi, asa cum ar trebui, pentru ca dupa Vecernie, de obicei, se oficiaza Acatistul Cuvioasei Parascheva si se citesc diferite rugaciuni. Slujba Pavecernitei are profunde semnificatii duhovnicesti. Ca si celelalte Laude bisericesti, ea raspunde nevoii crestinului de a se ruga. Face parte din slujbele de seara, care au menirea de a-I multumi lui Dumnezeu, si prin ea cerem de la El odihna in timpul noptii. De aceea, intreaga slujba contine rugaciuni, imne, texte biblice care se refera la trecerea fara ispite a noptii si la odihna trupului. In general slujbele randuite de Biserica Ortodoxa au menirea de a-L lauda pe Dumnezeu dupa cuvantul psalmistului : "De sapte ori pe zi Te voi lauda Doamne ." Pavecernita ne aduce aminte de seara in care a fost prins Mantuitorul si dus la judecata, cand se ruga pentru El si ucenicii Sai sa nu cada in ispita. In cadrul slujbei Pavecernitei, se pune un canon, de obicei al Maicii Domnului, sau al unui sfant, mai ales in zilele in care sunt multi sfinti intr-o zi. In Grecia ,am vazut ca se obisnuieste sa se puna Acatistul Bunei Vestiri si Canoanele Maicii Domnului, pentru a intregi acest moment de rugaciune al serii.

costel 09.12.2008 11:06:24

Un frate l-a intrebat pe Avva Pimen, zicand: Ce este fatarnicul? Si a zis lui batranul: Fatarnic este cel ce invata pe aproapele lui un lucru la care el nu a ajuns.

cristiboss56 09.12.2008 12:37:50

Parintele Dumitru Paduraru - Capitolul al 13-lea din Evanghelia Sfantului Matei cuprinde sapte parabole rostite de Domnul nostru Iisus Hristos, despre ce este imparatia lui Dumnezeu. Astfel imparatia lui Dumnezeu se aseamana : cu semanatorul, cu omul care seamana samanta buna in tarina sa, cu grauntele de mustar, cu aluatul framantat, cu o comoara ascunsa, cu un negustor de margaritare, cu un navod aruncat in mare. Doua dintre ele au fost explicate de Iisus : cea cu semanatorul si cea de astazî , cu semintele bune si neghina. Domnul nostru Iisus Hristos arata ca lumea este asemenea unui ogor pe care cresc plante bune, dorite de Dumnezeu, dar si neghine, plante care nu aduc roade. Si cele bune si cele rele cresc impreuna, numai ca destinul lor difera. Samanta buna va aduce rod insutit si va straluci in imparatia cerurilor, iar samanta rea, aparuta in urma lucrarii "celui rau"va fi adunata si aruncata in focul vesnic. Semintele bune sunt numite "fii imparatiei", iar semintele cele rele sunt "fiii celui rau". Fragmentul evanghelic se incheie cu porunca mesaj : " Cel ce are urechi de auzit sa auda".

cristiboss56 09.12.2008 13:04:04

Citat:

În prealabil postat de costel (Post 103735)
Un frate l-a intrebat pe Avva Pimen, zicand: Ce este fatarnicul? Si a zis lui batranul: Fatarnic este cel ce invata pe aproapele lui un lucru la care el nu a ajuns.

Parintele Gheorghe Mihaila - Despre invidie : Din invidie se nasc : ura, clevetirea, viclesugul, inselaciunea, uciderea , precum si slabirea puterilor sufletesti si trupesti ale celui plin de invidie. Invidia sufoca dragostea curata fata de Dumnezeu si fata de aproapele. Invidiosul , asemenea tuberculosului, este mancat pe dinauntru si este secatuit de patima . Invidiosul uraste pe cel ce intrece cu situatia , cu bogatia, cu cinstea. Invidiosul isi doreste mereu bunurile aproapelui sau, uraste pe cei frumosi si buni. Invidiosul se hraneste cu nenorocirea aproapelui sau . "Invidia este cea mai nedreapta dintre toate patimile, dar si cea mai dreapta ; pe de o parte, izgoneste tot binele, iar pe de alta, chinuie pe cel care o are "(Sf.Grigorie Teologul)

vsovi 09.12.2008 13:49:56

Citat:

În prealabil postat de costel (Post 103735)
Un frate l-a intrebat pe Avva Pimen, zicand: Ce este fatarnicul? Si a zis lui batranul: Fatarnic este cel ce invata pe aproapele lui un lucru la care el nu a ajuns.

poi, da' cum invatza el? poi asha ca pe furish sa para ca el nu a abandonat shi sa nu se vada ca demulta vreme nu mai vrea acel lucru, ci sa-i explice aproapelui, printr-o ushuratate, ca iata ca el e de multa vreme incununat cu acel lucru foarte folositor aproapelui dar pe care el nu-l ia in seama, caci crede sarmanul fie ca il are ori fie ca este ushor de obtzinut... asta am zis ca un sens ascuns shi neobservat ce se desprinde din intzelesul literal al frazei, daca to veni vorba sa invatz pe cineva gramatica :4: (ca doar eu o folosesc...)

cristiboss56 09.12.2008 17:35:17

Despre cumpatare : Avva Agathon avea doi ucenici, care se nevoiau fiecare in chilia lui. Intr-o zi , l-a intrebat pe unul : "Ce faci in chilia ta ? El a raspuns : "Postesc pana seara si apoi mananc doi pesmeti". Ii zice lui : "Buna randuiala si fara prea multa osteneala". Il intreba si pe celalalt :"Dar tu ce faci ?" Acela raspunde : Postesc cate doua zile si dupa aceea mananc doi pesmeti . Batranul ii zice : "Te chinui prea mult ducand doua razboaie dintr -o data . Caci daca unul mananca in fiecare zi fara sa se sature, se chinuie. Altul vrea sa posteasca cate doua zile si sa se sature. Tu insa postesti dublu si nu te saturi " ( Pateric, editia Polirom )

cristiboss56 09.12.2008 19:38:50

Parintele Arsenie Papacioc - Dumnezeu este ascuns in poruncile Sale. Cei ce Il cauta pe Domnul, Il gasesc pe masura implinirii lor. "Lui Dumnezeu Ii trebuie numai inima , si Ii este de ajuns ", daca ea va sta deschisa cu evlavie in fata Lui. Rugaciunea neancetata tocmai in aceasta consta, sa ne aflam intodeauna cu evlavie in fata lui Dumnezeu. Iar peste aceasta stare, pravila, rugaciunea citita nu face decat sa puna lemne pe foc. Dumnezeu este un Dumnezeu al inimii. Roaga-te , deci , cu simtire ! De unde as intelege ca Dumnezeu nu este atat un Dumnezeu al mintii, ci al inimii , spun Sfintii Parinti. Puterea rugaciunii, nu sta in cutare sau cutare cuvinte, ci in felul cum se savarseste. Aceasta grija, preocupare de finete sufleteasca continua, aduce o retragere in tine, neprovocatoare si smerita in toate.

cristiboss56 10.12.2008 11:52:54

Parintele Gheorghe Mihaila - Biserica a considerat dintodeauna sodomia drept un pacat "strigator la cer ", iar Parintii Bisericii au formulat canoane prin care sanctionau cu excluderea de la impartasanie a acelora care aveau aceasta orientare impotriva firii. In Sfanta Scriptura s-a combatut acest pacat atat in Vechiul Testament , cat si in Noul Testament, find considerat la fel de grav ca idolatria. Adresandu-se romanilor, Sf. Apostol Pavel scria : "Dumnezeu i-a dat unor patimi de ocara, caci si femeile lor au schimbat fireasca randuiala cu cea impotriva firii, asemenea si barbatii, lasand randuiala cea dupa fire a partii femeiesti, s-au aprins in pofta lor unii pentru altii, barbati cu barbati, savarsind rusinea si luand cu ei rasplata cuvenita ratacirii lor". In continuare apostolul arata ca Dumnezeu i-a lasat la mintea lor fara judecata, iar ceî care practica acest lucru si cei care incuvinteaza pacatul sunt vrednici de moarte, nu numai ca fac ei aceasta, ci le si incuvinteaza celor care le fac. " Iata ca , potrivit Sf.Scripturi, nu doar cei care fac acest pacat sunt vrednici de moarte, ci si cei care ii permit. Spre deosebire de celelalte pacate, desfraul si homosexualitatea intineaza nu doar sufletul, ci si trupul. Sf.Apostol Pavel recomand corintenilor : "Fugiti de desfranare ! Orice pacat pe care-l va savarsi omul este in afara de trup. Cine se deda insasi desfranarii pacatuieste in insusi trupul sau. Sau nu stiti ca trupul vostru este Templu al Duhului Sfant care este in voi, pe care-L aveti de la Dumnezeu, si ca voi nu sunteti ai vostri ? ". Cu toate acestea, Biserica nu-i poate abandona pe acesti oameni, dintre care majoritatea sunt, cel putin prin botez, daca nu prin convingere, fiii ei. Sf.Parinti ne recomanda sa uram pacatul, dar sa iubim pe pacatosi.

cristiboss56 10.12.2008 20:53:13

Parintele Dumitru Paduraru - Sfantul Pavel isi roaga destinatarii sa mijloceasca catre Dumnezeu ca el sa fie ferit de oamenii nesocotiti si vicleni. Toti am vrea sa fim feriti si paziti de astfel de persoane, dar cateodata noi insine ne gasim a fi vicleni sau nesocotiti, adica plini de falsitate si lipsiti de discernamant. Nu dorim sa fim paziti de oamenii care se comporta ca si noi ! Este dramatic pentru un om sa stie ca cineva se roaga lui Dumnezeu ca sa fie ferit de el. Este dureros sa sti ca oamenii te ocolesc ! Mai mult decat atat , apostolul isi indeamna destinatarii sa ne fereasca de fratii care nu umbla dupa randuiala. Pacatul, viclenia si lipsa de randuiala ne departeaza de semeni, ne instraineaza de cel de langa nog. Nu totdeauna ne dam seama de rana ce o producem in jurul nostru atunci cand ne comportam cu viclenie, pentru ca pacatul aduce nesimtire. Dar pacatul nu ne departeaza doar de Dumnezeu si de semeni, ci si de noi insine. Suntem persoane in relatie cu Domnul si cu aproapele, iar pacatul ne indeparteaza si ne izoleaza, ramanand simpli indivizi. De aceea Apostolul Pavel ii pomenea in permanenta pe cei convertiti de el, iar monahul , ce traieste departe de zgomotul lumii, este impreuna cu toata lumea in rugaciune.


Ora este GMT +3. Ora este acum 17:56:24.

Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2019, Jelsoft Enterprises Ltd.