robi ai carnii !
 

>domnul Iisus Hristos , cand s-a adresat apostolilor a zis ; nu ce intra in om il spurca, ca acesta intra in pantece si iese pe la locul ei , nu iese din inima sau suflet , ci pe om il spurca ce iese pe gura lui ca astea sant cuvinte din sufle si inima lui, deci carnea e curata si a lsat-o domnul spre a fi mancata de om , sigur nu trebuie sa fim robii ei , trebuie sa respectam zilele randuite de post pentru suflet dar si pt. trup.

Eu nu cred ca prin aceste cuvinte Mantuitorul arata postul ca fiind neimportant, caci altfel nu ar fi tinut 40 de zile post, ci mai degraba faptul ca gandurile care pornesc din inima sunt pacate si duc la pacate!

E aratatat aici diferenta intre a te feri de ceva extern(ceea ce intra) dar de fapt problema reala e ceea ce faci si simti tu(ceea ce iese).
Poate fi luata si ca o invatatura despre post.Nu postul in sine de alimente ne duce la desavarsire,ci postul de 'pofte' ,de lacomie,de grija fata de trup.
Deci originea adevarata a postului e de fapt tot in noi.Nu in a cerceta daca cascavalul vegetal are urme de lapte(deci nu ceea ce intra in gura) ci a cerceta in tine daca te-ai eliberat de chemarile lumesti ,(inclusiv de dorinta nesabauita a mancarii c a scop),si daca acestea au fost inlocuite de gandul catre Dumnezeu.Acest gand perpetuu catre Dumnezeu ,plecat din interiorul nostru,naste de fapt adevaratul post ,si de mancare dar si de simtire.

Da, uneori Domnul trece un lucru pe locul al doilea pentru a accentua altceva, insa aceasta nu desfiinteaza lucrul cel dintai.
Cuvintele Mantuitorului pot fi traduse si cam asa, cred: Mai bine mancam carne decat sa il uram pe aproapele ! Asta nu inseamna insa ca suntem obligati sa mancam carne, ci ca nemancarea ei nu ne ajuta daca nu e insotita de dragostea cea catre aproapele.

Am sa ma refer la titlul topicului. Nepatimirea reprezinta o liberatate fata de patimi, omul duhovnicesc ajuns la napatimire se aseamana omul imbracat intr-o armura asupra caruia se abat ispitele ca niste sageti, dar nu se infig.