F.M.Dostoyevsky(1821-1881) ne spune povestea unui inger care nu avea pace in cer din cauza chinurilor prin care treceau locuitorii iadului.
De fiecare data cobora la ei si-i ruga sa-si aduca aminte cel putin de o fapta buna, pentru ca apoi el sa pledeze pentru ei inaintea lui Dumnezeu si sa obtina iertarea pacatelor.Dar acestia nu facusera nici o fapta buna.
Intr-un tarziu, o doamna si-a amintit:"Eu am dat unui cersetor o coaja de ceapa.Aceasta nu e fapta buna?" "Bineinteles ca este!" a spus ingerul.A fugit la arhivele cerului si a gasit acolo coaja de ceapa.
A adus-o femeii in iad, spunandu-i:"Tine-te bine de ea. Eu mai voi tine de celalalt capat si vom zbura in sus. Asa vei ajunge in cer". Asa au facut.
Coaja de ceapa a tinut bine si nu s-a rupt de greutatea femeii.Cand au vazut ceilalti din iad lucrul acesta,s-au tinut si ei de fusta femeii, de mainile si picioarele ei.Altii se tineau de picioarele celor ce se tineau de femeie.O multime de oameni atarnau de poala ei, iar coaja de ceapa rezista si nu se rupea deloc.Toti zburau spre cer.
Dar, cand femeia s-a uitat in jos si a vazut atat de multi oameni care zburau impreuna cu ea, a inceput sa se teama ca se va rupe coaja de ceapa si ea va cadea.Asa ca i-a impins pe ceilalti cu coatele spunandu-le:"Voi ramaneti acolo in iad, pacatosilor, ca voi n-ati facut nici un bine".
In acea clipa coaja de ceapa s-a rupt si ea a recazut in iad.
Ea pacatoasa a judecat pe altii.Acesta a fost sfarsitul tuturor sperantelor ei.

[COLOR=green]Mi-as dori ca aceasta poveste sa fie inteleasa de cat mai multi crestini. Este extraordinara si plina de intelesuri. [/COLOR]
[COLOR=green]Multumesc![/COLOR] :41:

In cartea "Viata repauzatilor" se scrie despre cele cinci munci din gheena si cele noua munci din iad. Cele cinci munci din gheena sunt: prima, unde merg ateii, necredinciosii; a doua unde merg sinucigasii; a treia , unde merg ereticii, sectarii ; a patra, unde merg hulitorii, care hulesc numele Lui Dumnezeu ; a cincea, unde merg cei care nu iarta pe cei ce le-au gresit desi au viata curata si sfanta- caci precum decat toate faptele bune este mai mare dragostea, asa decat toate pacatele cel mai mare este a uri pe fratele tau. Caci cel ce uraste pe fratele sau este ucigas de oameni, dupa cum zice apostolul: "Cel ce uraste pe fratele sau, pe Insusi Dumnezeu uraste", precum si vrajitorii si fermecatorii.

[COLOR=green]Fii serios! Nu exista iad si nu exista rai. Totul se intampla aici, pe pamant. Ne-am nascut fara pacat si tot faca pacat ne intoarcem de unde am venit. Aici platim! Restul e poveste pentru naivi![/COLOR] :68:

Iertare, draga Sivelstar, dar prefer sa raman naiv, de asta data. Lumina, pace si bucurie !

[COLOR=green] Starea orasului[/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]"Ce [COLOR=#e61a1a]ceata[/COLOR] deasa, vai, ce [COLOR=#e61a1a]ceata[/COLOR] deasa…
nu mai cunoastem drumul catre casa…
suntem usori si [COLOR=#e61a1a]ceata[/COLOR] e ca fumul,
vai, unde-o fi, unde se-ascunde drumul?
ce [COLOR=#e61a1a]ceata[/COLOR] deasa, vai, ce [COLOR=#e61a1a]ceata[/COLOR] mare,
unde-i cararea, doamna invatatoare?
sub talpa n-avem nici un drum, plutim…
vai, unde-i casa? cum sa nimerim?
si suntem goi si ne cuprinde teama.
unde e tata? unde este mama?
Nu ne vedem nici intre noi deloc
si jocul nu ne place, nu e joc.
ce [COLOR=#e61a1a]ceata[/COLOR] deasa, vai, ce [COLOR=#e61a1a]ceata[/COLOR] mare.
oh, azvarliti-ne voi o carare.
Nu mai cunoastem drumul catre casa
si [COLOR=#e61a1a]ceata[/COLOR] este deasa…deasa…"[/COLOR]

AN

[COLOR=green]IUBIRE FARA CONDITII
[/COLOR]
[COLOR=green]Un tanar fusese in razboi in Vietnam aproape 3 ani de zile. Intr-un final se intoarce in America si isi suna parintii la telefon.
- Mama, tata, ma intorc acasa, dar vreau sa va cer o favoare. Am un prieten foarte bun si as vrea sa il aduc acasa cu mine.
- Sigur, ne-ar face mare placere sa il cunoastem, au spus parintii.
- Mai e ceva ce ar trebui sa stiti despre el; in timpul razboiului a fost ranit foarte rau. A calcat pe o mina si explozia l-a lasat fara o mana si un picior. Nu are unde sa se duca si vreau sa vina sa stea cu voi acasa.
- Ne pare rau sa auzim asta, fiule. Poate rezolvam cumva sa ii gasim unde sa stea.
- Nu, vreau sa stea impreuna cu noi acasa.
- Fiule, ii raspunde tatal, nu-ti dai seama despre ce vorbesti. Un om handicapat ca el inseamna o povara foarte mare pentru noi. Avem si noi vietile noastre de trait. Ce sens are sa ne incarcam viata cu unul ca el. Lasa-l in pace si vino acasa. O sa-si gaseasca el unde sa stea.
In acest moment, fiul inchide telefonl brusc. Parintii n-au mai auzit nimic de el de atunci. Dupa cateva zile, au primit un telefon de la Politie care ii anunta ca fiul lor s-a sinucis aruncandu-se de pe o cladire. Erau chemati sa identifice trupul. Parintii inmarmuriti, au ajuns repede la morga si acolo au descoperit ca intr-adevar, fiul lor era cel care murise. De asemenea au mai descoperit un lucru.
Baiatul lor avea doar o mana si un picior.
[/COLOR]
[COLOR=green]Parintii din poveste seamana cu noi. Ne e atat de usor sa ii acceptam si sa ii iubim pe cei care sunt amuzanti, plini de viata, fara probleme, dar nu ne pasa de cei care ne pot incurca planurile, care au probleme, sau nimeni nu-i baga in seama. Suntem ipocriti. Da, eu sunt unul din ei.[/COLOR]

Silvestar, aceaste versuri nu sunt AN, ci sunt scrise de Eugen Jebeleanu, in Surasul Hirosimei - Corul copiilor ucisi

[COLOR=green]Mulţumesc, karinas! Pentru că nu eram sigură, am preferat să scriu AN. [/COLOR]
[COLOR=green]Să ai o zi minunată![/COLOR] :11:

Cum inseala diavolul pe om (de Parintele Cleopa)
 

"...-Altul, bá, sa iasa la raport, sa spuie cum inseala.
Iese unul carunt, cu doua perechi de coarne, uracios si acela, cu urechile ca la magar, picioarele strambe, cu un codarlau…..Iese inaintea lui si da raportul:
-Sa traiesti intuncimea ta!
-Cum te cheama, musule?
-Scárábutzá ma cheama.
[COLOR="Magenta"]-Mái, scárábutza, cum inseli tu pe oameni?
-Iata cum, intunecimea ta. Eu ii spun omului asa: Mái omule, nu este Dumnezeu, nu este drac, nu este inger, nu este iad, nu este iad, nu este rai, nu este munca vesnica, nu este slava vesnica, totul este aici in lumea asta![/COLOR] Daca ai ce manca si ce bea si ai bani multi, daca ai cinste de la oameni, casa si bogatii multe, aici este raiul. Deci atata-i tot, cat ii pe lumea asta.
-Si te-or ascultat multi?
-Foate multi.
-Mái tampitule, prostule, mai prost decat cel dintai. Si tu ai inselat pe cei mai prosti decat tine. Stiu eu ca ai inselat, dar pe cei prosti, ca pe cei ce stiu Scripturile nu poti sa-I inseli. Pentu ca Sfanta Scriptura ii spune omului ca este Dumnezeu, ca este drac, ca este inger, este rai, ca este munca vesnica, este slava vesnica, este pedeapsa pt pacat, este rasplata in ceruri pt fapta buna. Ce sa-I spui tu? Cand toate scripturile spun, si apostolii si proorocii, poti tu sa-l inseli pe om sis a-I spui nebunii de ale tale ca nu-I Dumnezeu, ca nu-I drac?
Scriptura e plina de acest fel de invatzaturi si cei care o citesc, nu te cred pe tine. Ba si mai mult. Dumnezeu cand l-a sadit pe om a pus in sufletul si trupul lui simtirea de Dumnezeu. Cat de pagan ar fi cineva, simte ca este o putere nevazuta in sufletul lui si aceasta este constiintza. Constiintza il mustra cand face rau si-l bucura cand face bine. Si glasul constiintei nu poate fi un reflex al materiei, ceva material, ca-I de natura divina, nevazuta.
Constiinta este glasul lui Dumnezeu in om si, indata ce a gresit, il mustra: “De ce ai facut asa?” Poate san u-l muster nimeni. Poate sa nu-l vada nimeni cand face pacatul. Oricand greseste, aceasta lege pusa de Dumnezeu lui Adam intai, numita si legea firii sau a constiintei, il mustra imediat. Uneori asa de tare il mustra, daca este pacatul mare, incat il da aproape in deznadejde. Se implineste atunci cuvantul care spune in psalmi: Intru mustrari pentru faradelege ai pedepsit pe om si ai subtiat ca panza de paianjen sufletul sau(Psalm38,14-15). Adica se subtie nadejdea lui ca panza unui paianjen si de mare mustrare de cuget, mai ca-si pierde nadejdea.
Constiinta, daca se pateaza cu multe pacate, asa de tare il mustra pe om uneori, ca se face lui acesta mustrare chinuirea chinurilor. Din cauza constiintei nici nu poate manca bine, nici nu poate dormi, nici pace nu mai are, nici nu se mai poate ruga. Constiinta roade, roade ca si cariul in lemn. “De ce ai facut si de ce ai maniat pe Dumnezeu cu asemenea pacate?”
Deci, degeaba ii spui tu ca nu-I Dumnezeu, caci constiinta ii spune si, dupa constiinta, ii spune si Scriptura. Tu zici ca-l inveti pe om ca nu-i Dumnezeu, ca nu-i drac, ca nu-i inger, ca nu-i Rai, dar constiinta ii spune ca este si Scriptura este plina de marturii din care se arata ca Dumnezeu exista, ca este inger, munca vesnica, slava vesnica.
Deci si tu – i-a zis satana la acel cu raportul, care se lauda ca prin acest sfat inseala multa lume – esti prost sin u aduci mare aport pentru imparatia iadului; nu aduci mare folos!
N-ai lucrat, scarabutza, bine! Ia-l, bá cel cu spinarea lata. Da-i, da-i! Da-l in gheena ca-i prost, n-o castigat multi pt imparatia mea. Altul!..."