Inaltarea Domnului si inaltarea umanitatii
 

In Hristos natura omeneasca a fost inaltata pana in sanurile Sfintei Treimi. Ce frumos se spune in cantarile de la Utrenie "Ca ingerii se mirau vazandu-l pe om inaltat pana in sanurile Sfintei Treimi". Hristos fratele nostru dupa umanitate ne-a ridicat pana in sanurile parintesti ca sa ne bucuram si noi de iubirea Tatalui de care S-a impartasit Hristos mai inainte de intemeierea lumii.

Sfantul Ioan Gura de Aur ne spune ca la Inaltarea Domnului s-au infatisat ingerii, spre a incredinta pe ucenici despre inaltarea Sa la cer, ca ei sa nu creada ca Mantuitorul fost luat la cer ca Ilie.

"Ilie a fost luat ca un rob al lui Dumnezeu, iar Iisus ca Domn; Ilie cu o caruta de foc, Iisus a fost luat de un nor, caci si Tatal, precum zice Isaia, "sade pe nor" (Isaia 19, 1). Ilie, la inaltarea sa, a slobozit cojocul sau asupra ucenicului sau Elisei; dar Iisus, dupa ce S-a inaltat, a facut sa se pogoare asupra ucenicilor Sai darurile Harului si a facut nu numai un prooroc, ci mii de prooroci, care au fost cu mult mai mari si mai slaviti decat Elisei."

Arunca-te in jos, Il indeamna diavolul pe zidul templului. Insa Hristos alege inaltarea in sus, care este sensul corect al vietii omului, catre Dumnezeu.

Si daca pe muntele Taborului Mantuitorul le-a facut cunoscuta celor trei apostoli o parte din slava Sa, iar dupa Inviere le-a descoperit mai mult din slava Sa, la Inaltare Dumnezeu-Omul le-a aratat celor prezenti o slava inca si mai mare. Asa ne invata Parintele Galeriu, care ne spune ca vom merge din slava in slava, evoluand chiar si dupa moarte, in eternitate, in eonii sau veacurile care vor urma dupa Judecata, in perspectiva infinitei asemanari cu Creatorul nostru.

"...cel ce se smereşte pe sine se va înălţa." Iata smerenia extraordinara a Fiului si iata inaltarea Dumnezeu-Omului pana la dreapta Lui Dumnezeu-Tatal.

Da, ce lucruri minunate! Eu cand se termina perioada Pastelui ma intristez, dar nu ar trebui pentru ca Inaltarea este o culme, este scopul invierii lui Hristos, sa ne inalte si pe noi in Sanurile Sfintei Treimi dupa ce ne-a inviat.

Sfantul Apostol Pavel si icoana Inaltarii Domnului
 

Interesant, nu am stiut de prezenta Sfantului Pavel la acest eveniment.

Marius, asa cum ai mentionat este o diferenta intre Inaltarea lui Hristos si ridicarea la cer a lui Enoh si Ilie. As mai adauga faptul ca "Norul" este Slava dumnezeiasca a lui Hristos, care, in icoane, apare in forma circulara luminoasa de jur-imprejurul Lui.

Inaltarea Domnului este praznicul care trimite prin excelenta catre un alt mare praznic, si anume Pogorarea Sfantului Duh. Acest adevar este exprimat nu de putine ori, in cantarile din Joia inaltarii: „Suindu-Te la ceruri, de unde Te-ai si pogorat, nu ne lasa pe noi orfani, Doamne! Sa vina Duhul Tau, aducand pace lumii; arata fiilor oamenilor lucrarile puterii Tale, Doamne, Iubitorule de oameni!“ (prima stihira de la Litia praznicului, cf. Penticostar, Bucuresti: EIBMBOR, 1999, pag. 247). in viziunea parintelui Dumitru Staniloae, adevaratul sens al Cincizecimii este tocmai acela de a descoperi inimilor noastre pe Hristos Cel inaltat de la noi; cu alte cuvinte, de a „arata fiilor oamenilor lucrarile puterii Sale“.

Catavasiile Inaltarii Domnului
 

Exista Catavasii ale Inaltarii Domnului? Sunt persoane care afirma ca acele Catavasii din Duminica a VI-a dupa Pasti (a orbului din nastere) ar fi Catavasiile Inaltarii Domnului.

S-a afirmat ca singurul indiciu in baza caruia am putea afirma ca, Catavasiile din Duminica a VI-a dupa Pasti (a orbului din nastere) sunt "Catavasiile Inaltarii" il reprezinta Catavasia a 9-a: "Pe tine, Maica lui Dumnezeu, care, mai presus de cuget si de cuvant, ai nascut in chip de negrait sub ani pe Cel fara de ani, credinciosii cu un gand te marim". Aceasta Catavasie alcatuieste, impreuna cu stihul care preceda troparele primului Canon al Cantarii a 9-a (Mareste, sufletul meu, pe Hristos, Datatorul de viata, Cel ce S-a inaltat de pe pamant la cer), Axionul praznicului Inaltarii Domnului. Astept si alte raspunsuri pe aceasta tema.

Hristos S-a Inaltat! Sa ne bucuram pentru dovada Dumnezeirii celui Necuprins! Nu va intristati... obisnuiesc sa spun ca noi, crestinii si intaresc- ortodocsi- traim din bucurie in bucurie: Avem Sarbatoarea Sarbatorilor, Imparateasa intre Sarbatori- Invierea Domnului, avem Nasterea Domnului, pentru ca de n-ar fi fost Nasterea Lui minunata din Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, n-ar fi fost nici Invierea. Ne inaltam sufletele la Cer impreuna cu Cel Nepatruns- Hristos,ne mangaiem la Pogorarea Duhului Sfant si ne bucuram cu Sfintii- unde mai vedeti voi atat de multa fericire...? Sa ne bucuram, popoare!

Exista catavasii ale Inaltarii. Penticostarul prezinta pentru Utrenia Inaltarii Domnului doua canoane. Primul are drept irmos-uri "catavasiile Inaltarii", care s-au cantat in Duminica orbului, ca anticipare a praznicului. Cel de-al doilea, are drept catavasii, pe cele ale Pogorarii Duhului Sfant.

La Inaltare, in manastiri, se canta ambele canoane, insa in bisericile de mir se canta numai catavasiile Pogorarii.

Adevarat,S-a Inaltat!
Inaltarea Domnului este cunoscuta in popor ca Pastele Cailor sau Ispas

Traditia spune astfel: atunci cand Maica Domnului l-a nascut pe Mantuitorul Hristos, in ieslea grajdului, animalele au luat si ele parte la maretul eveniment, pline de atentie. Se zice ca pe cat de cuminti erau boii si oile, pe atat de galagiosi erau caii din grajd. Ca mahnire a faptului ca pruncul nu avea liniste, din pricina nechezatului cailor, Maica Domnului se zice ca le-ar fi spus cuvantul ca sa nu se sature de mancare decat o data in an, la Inaltare Domnului, cand Fiul ei se va fi inaltat la Cer. In ziua in care caii „isi praznuiesc” Pastele, pentru un ceas, ei se satura de pascut iarba campului.

Aceasta zi mai este numita, in popor, si Ispas. Legat de aceasta a doua denumire populara a zilei, traditia locurilor a pastrat o alta legenda. Se zica ca, Ispas era un om ce a participat, alaturi de cei trei Apostoli, la Inaltarea Domnului. Tinand seama ca Ispas era un om bun si vesel, oamenii cauta in aceasta zi sa fie bine dispusi si sa nu-si caute pricini de suparare. Vorba poporului spune ca acel om care moare de Ispas ajunge direct in Rai. Pentru a aminti de aceasta credinta populara, cum ca cel mort in aceasta zi ajunge direct in Rai, oamenii isi legau de mijloc un sir de frunze de nuc.

Inaltarea Mantuitorului la cer e motiv de mare bucurie pentru toti crestinii. Pentru ca, inaltandu-Se la cer, Hristos nu Se departeaza, ci vine mai aproape de fiecare dintre noi. Spune, legat de acest lucru, Parintele Dumitru Staniloae:

"Inaltarea la cer nu scoate pe Iisus din comuniunea cu cei ce vor crede in El, ci duce, dimpotriva, aceasta comuniune la deplinatatea unei interioritati reciproce cu acestia, datorita pnevmatizarii culminante la care ajunge trupul Lui prin inaltare.

Inca din faza dintre Inviere si Inaltare trupul lui Hristos iesea prin usile incuiate si Se afla impreuna cu ucenicii Sai totdeauna nu venind, ci mai degraba aratandu-Se cand voia. Prin Inaltare Isi trece trupul in planul unei pnevmatizari asa de desavarsite - fara sa inceteze de a-l avea - incat nu Se mai arata vizibil, ci Se salasluieste invizibil in cei ce cred in El.

Inaltarea lui Hristos cu trupul la cer si sederea lui de-a dreapta Tatalui inseamna ridicarea Lui ca om la treapta de suprema eficacitate asupra celor ce cred.

Trupul domnesc, ridicat nu numai la cer, ci la cerul cerului, mai presus de toata autoritatea si stapanirea si de tot numele si demnitatea, care e numit de Isaia muntele lui Dumnezeu si casa lui Dumnezeu asezata pe varful tuturor muntilor, salasluieste in acelasi timp in intimitatea cea mai profunda a celor ce cred si se face vadit in intimitatea celor ce s-au curatit de patimi, ca loc din care izvoraste toata puterea de sfintire si de indumnezeire a noastra".

Dar se aduc colive la biserica, nu?

Hristos s-a inaltat!!!!....da ,astazi in beserici se pomenesc pe linga cei ai nostri "plecati "la Domnul si eroiii neamului nostru si cei care pot merg in biserici cu o "jertfa"...la noi aici e vorba de pascuta cu branza si oua rosii,vin si lumanari.....De obicei in aceasta zi si eu faceam ceva ca sa trimit in biserica,insa acum din cauza unor probleme de sanatate ,nu am reusit si pot spune :ca ma doare sufletul....insa asta e....crucea trebuie dusa pina la capat.....Doamne Ajuta!!!!!!

Doua date diferite pentru Inaltarea Domnului
 

Adevarat S-a inaltat.

Sfantul Evanghelist Luca atunci cand vorbeste de Inaltarea Domnului prezinta doua date diferite:

in capitolul 24 din Evanghelia sa, marturiseste ca dupa ce i-a convins pe Apostoli ca a inviat: "Pipaiti-Ma si vedeti ca duhul nu are carne si oase, precum Ma vedeti pe Mine ca am", i-a dus pe ucenici spre Betania si acolo, in timp ce ii binecuvanta, S-a inaltat la cer;

in capitolul 1 din Faptele Apostolilor reiese ca S-a inaltat la 40 de zile de la Invierea Sa.

La prima vedere pare ca Luca se contrazice. Am gasit aceasta explicatie: in Evaghelie Luca a dorit sa scoata in evidenta legatura dintre Inaltare si Inviere, daca nu ar fi inviat, nu ar fi fost posibila Inaltarea, de aceea sunt asezate in aceeasi zi. In Faptele Apostolilor nu mai scoate in evidenta legatura, pentru ca o facuse deja in Evanghelie, ci scoate timpul cand s-a petrecut - la 40 de zile.

Daca aveti si alte explicatii, va rog sa le postati.

Hristos S-a înălțat!

Taine adânci ale trupului și duhului, ale întrupării și înălțării Domnului, dar și a noastre, în cuvântul Părintelui Galeriu la Înălțarea Domnului.

Stie cineva daca salutul "Hristos S-a inaltat!" are caracter "pan-ortodox", precum salutul pascal, sau este specific crestinilor ortodocsi romani? Spre exemplu, in Biserica Ortodoxa Greaca nu stiu sa existe acest salut. Dar in celelalte Biserici Ortodoxe surori?

Din cuvântul de mai sus la Înălțarea Domnului
 

Referindu-se la manifestările Domnului între Înviere și Înălțare, când se făcea când văzut, când nevăzut ucenicilor, părintele Galeriu explică:

„Cum vor fi trupurile noastre la înviere: Spune Grigorie Palama: Dacă aici, în timpul petrecerii noastre pământești abia ghicim sufletul din trup, la înviere abia vom ghici trupul din suflet. Atât de transfigurat va fi trupul pătruns de duh.
Ei bine, în Hristos așa era, așa se transfigura țărâna în duh.”

„Hristos a luat trup, țărână din sânul fecioarei, așa după cum a fost zidit Adam. Țărâna din care a fost zidit Adam era curată, fecioară, căci nu fusese întinată de păcatul omului, de vărsarea de sânge a lui Cain.”

Din nou despre țărână, și despre înălțarea ei. Îmi pare foarte interesant un înțeles desprins din predica de mai sus, și anume legătura strânsă dintre înălțarea duhovnicească și independența gravitațională. Spune Părintele despre Hristos, la Înălțare, că trupul Său înviat, înduhovnicit pe deplin, nu mai era atras de țărână (a se citi materie), nu mai era ținut și condiționat de ea.

Și din cuvintele de mai înainte reiese că raportul devine invers pentru cel înviat, adică materia devine condiționată de duh, regăsindu-și menirea și locul în configurația ființei omenești. Așa înțelegem manifestările de care s-au învrednicit trupurile sfinților, în care materia s-a transfigurat, s-a înălțat.

De asemenea, Părintele deplânge orientarea greșită a omului modern care, în loc să caute înălțarea, transfigurarea materiei trupului, caută să-i aducă tot felul de îmbunătățiri, dintr-o năzuință bună dar pervertită (zic eu), pentru că în om este sădit și de neșters dorul după Înviere.

Însă adesea căile alese de noi după mintea noastră autonomă sunt menite să ne ducă mereu în fundături. De ce? Pentru că „fără de Mine nu puteți face nimic”.

e usor sa fii greu si e greu sa fii usor .

Hristos S-a inaltat!

Raspunsul „Adevarat S-a inaltat” la salutul de Inaltare cred (nu-s sigura) ca e tipic romanesc.
Pare mai degraba o formula nascuta prin imitatie, dintr-un exces de evlavie sau oricum ceva redundant. De ce?
Cand vorbim de salutul pascal, „Hristos a inviat”, raspunsul „Adevarat a inviat” e o confirmare necesara fiindca Invierea nu a avut martori, a fost primita cu suspiciune, indoiala si necredinta chiar si de catre apropiatii lui Hristos.
In schimb, Inaltarea Domnului a avut martori destui. Daca nimeni nu L-a vazut pe Hristos inviind, ci doar inviat, in schimb multi L-au vazut chiar in timp ce se inalta la cer.

Asa ca, daca tot vrem sa ne salutam cu „Hristos S-a inaltat”, cred ca mai nimerit ar fi ca raspunsul, ma rog, continuarea dialogului, sa fie ceva de genul „ Si sade de-a dreapta Tatalui”, sau „De la pamant la cer” , asa cum am auzit la unii ortodocsi de limba engleza.

Grecii au in formulele lor de salut la fiecare sarbatoare adjectivul kalo,kali, kala, kales dupa modelul salutului Buna ziua/seara – kalimera/kalispera.

De ex., la Inviere - Kalo Pascha sau Kali Anastasi ( bineinteles au si Hristos anesti/Alitos anesti), la Craciun - Kala Xristoughenna ( Craciun frumos/bun/armonios/fericit), la orice sarbatoare -Kales ghiortes etc., dar nu imi amintesc daca si in cazul Inaltarii la cer au ceva similar.
Stiu sigur ca in fiecare duminica si sarbatoare, la sfarsitul slujbei, grecii isi ureaza Chronia polla, adica La multi ani!

Cat despre (unii) slavi, din ce stiu, pt fiecare praznic mare au cate o formula de salut specifica.
In afara de ”Hristos a inviat/ Adevarat a inviat”, de Boboteaza se saluta cu „Hristos S-a botezat” iar raspunsul, „La raul Iordan”, de Craciun - „Hristos Se naste” si raspunsul, „Slaviti-l”, de Inaltare - „Hristos S-a inaltat” iar raspunsul „ De la pamant la cer”.

HRISTOS S-A INALTAT!

Biserica Ortodoxă sărbătorește Înălțarea Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos CARE SE INALTA la ceruri. După 40 de zile de la Înviere S-a suit la ceruri și a șezut de-a dreapta Tatălui. Cu puterea dumnezeiască cu care a înviat și a părăsit mormântul, tot cu aceeași putere S-a înălțat de pe pământ la cer; cu același trup cu care S-a răstignit și a înviat. El se înalță la cer ca om și nu ca Dumnezeu, pentru că prin dumnezeirea Sa niciodată n-a părăsit cerul și este pretutindeni. Domnul Hristos S-a înălțat la cer ca să trimită ucenicilor Săi pe Duhul Sfânt. De aceea la zece zile după înălțare, în ziua cincizecimii, trimite făgăduința Tatălui ceresc peste ucenicii Săi, pe Duhul Sfânt - Mângâietorul, Duhul Adevărului și Vistierul Bunătăților. Dar Domnul Hristos S-a înălțat la cer ca să ne pregătească și nouă un loc, tuturor celor care împlinim poruncile Sale. Dacă vrem să ocupăm locul pe care ni l-a pregătit Mântuitorul, trebuie să-L imităm în purtarea Sa și să luăm parte la amărăciunea paharului Său. Dacă vrem să ne suim cu El întru slavă, trebuie să-L urmăm pe Golgota, să ne pironim cu El pe Cruce, să suferim nedreptățile, calomniile și hulele vrăjmașilor noștri fără cârtire, să suferim bolile, lipsurile și orice prigonire ar veni peste noi din partea lumii, să suferim Crucea, piroanele și coroana de spini pe care le întâmpinăm la tot pasul în lumea aceasta plină de ură și răutate, fățărnicie și minciună. Viața noastră pe pământ este o viață de luptă. Noi nu trebuie să încetăm a lupta și a-l birui pe satana: nu trebuie să încetăm a renunța la desfătările lumești și la tot păcatul, ci trebuie să pironim patimile și poftele păcătoase încât să nu mai sufle nici una. Locul pe care l-a pregătit Iisus Hristos este o împărăție cerească, sfântă și curată și mai presus de toate este veșnică - fără de sfârșit, de aceea trebuie s-o cucerim: este o coroană, pe care vrea să ne-o dea, dar aceasta nu va veni singură să se așeze pe capul sufletelor reci, trândave și nepăsătoare. Împărăția și coroana sunt răsplata serviciilor și a valorii care trebuie câștigată prin osteneală și statornicie: să muncim deci și să ne rugăm, să ne spălăm prin pocăință cu lacrimile aduse din evlavie către Dumnezeu și să avem dragoste de frații noștri. Suferințe sunt destule: fiecare are Crucea sa, dar fericiți sunt cei care suferă pentru dreptate. Bucurați-vă și vă veseliți toți, căci ușa împărăției cerești ne este deschisă prin Salvatorul nostru Care S-a înălțat la ceruri, Iisus Hristos.
O ZI DE SARBATOARE LUMINATA! AMIN!

HRISTOS s-a Inaltat!

Plinind rânduiala cea pentru noi și cele de pe pământ unindu-le cu cele cerești, Te-ai înălțat întru slavă, Hristoase, Dumnezeul nostru, nicicum despărțindu-Te, ci rămânând nedepărtat și strigând celor ce Te iubesc pe Tine: EU SUNT CU VOI ȘI NIMENI ÎMPOTRIVA VOASTRĂ!

Înălțatu-Te-ai întru slavă, Hristoase, Dumnezeul nostru, bucurie făcând Ucenicilor, cu făgăduința Sfântului Duh, încredințându-se ei, prin binecuvântare, că Tu ești Fiul lui Dumnezeu, Izbăvitorul lumii.

Nu uita, ca duci cu tine in vesnicie nu ceea ce aduni aici, ci ceea ce daruiesti: milostenie, ajutor, fapte bune, cuvinte sincere si de folos, chiar daca nu sunt mereu pe placul celuilalt … , roade ale Dragostei (=jertfa ; adica cat esti dipsus sa dai din ce nu ai, caci de fapt ce ai, care sa fie al tau, si sa nu-ti fie dat de Dumnezeu, de aici : “Daruind vei dobandi! Adevarat! Paradoxal, daruind nu saracesti, cum cred majoritatea, ci, culmea, te imbogatesti.” )