Oamenii frumosi si nestiuti din jurul nostru
 

Dragi forumisti,

Va propun sa descoperim si sa prezentam fiecare oamenii frumosi din jurul nostru, aceia pe care ii vedem pe strada, in metro, in autobuz, in parc, la serviciu etc. Acele prezente episodice din viata noastra peste care am fi tentati sa trecem fara a-i baga in seama sau nici macar fara a-i observa, in goana nebuna a acestei lumi.

Oameni frumosi si nestiuti pe care i-am remarcat saptamana aceasta:

1. Batranica de pe scarile pasajului de la Universitate, care vinde flori de gradina cu 2 lei. Frumusete simpla si proaspata, discreta, nesofisticata, la fel ca florile pe care le ingrijeste.
Credc ca sta de mult acolo, dar eu nu am observat-o decat cand ma gandeam, urcand scarile, sa ii cumpar cuiva niste flori. I-am cumparat un buchet de flori, mai mult din mila, si pentru ca imi aparuse in cale fix cand ma gandeam la flori. A fost atat de bucuroasa, mi-a povestit ca florile sunt din gradina ei, ca nu se scutura! Flori galbene, mari si rotunde ca soarele. Peste cateva zile, ma opresc din nou cu gandul sa mai cumpar un buchet de la batrana, ca are flori mai proaspete si mai multa nevoie de bani decat floraresele, si ma scotocesc de bani. Batranica ma opreste, spunandu-mi cu o voce blanda ca mi le da pe datorie, ca mai vin eu pe acolo si ii dau banii altadata... eram foarte surprinsa, eu stiam ca nu mai cumparasem decat o data de la ea si ma gandeam ca ii fac un bine cumparand de la ea, ca 2 lei ii sunt de folos, de vreme ce sta cu florile in soare... Apoi am gasit banii. Parca se si stanjenea sa ii ia, spunandu-mi cu multa duiosie ca o pot gasi acolo sa ii dau banii si ca oricand voi avea nevoie de flori, pot lua de la ea, chiar daca nu am bani. De parca eu as fi fost in lipsa si ea ar fi putut, cu generozitatea ei fireasca, sa imi intinda o mana de ajutor, daruindu-mi comoara ei - un buchet de carciumarese. Iata un spirit de aristocrat la o batrana care vinde flori in pasaj!


VA URMA

Batranica care statea pe bulevard intre 2 magazine ,la 7 dimineata,fara sa fie lume in jurul ei ,deci nu cred ca cersea. Statea jos si privea la noi,care treceam cu autobuzul.
Parea asa linistita si coborita din alta lume.
Atit.

Am vazut si eu oameni din astia.
Stau pe langa un magazin si nu zic nimic.
Intinde-le un ban, nu o sa refuze.
Sunt oameni amaratzi, dar demni.

glykys,

poti sa-i rasplatesti generozitatea cu aceeasi moneda, sa-i dai 10 lei in loc de 2 si sa spui ca mai treci tu pe acolo sa iei restul de flori :)

ca tot vine vorba de batranele care vand flori, astazi am revazut-o pe batranica blanda si scunda, pe care o vedeam inca de acum sapte ani de cand mergeam dimineata la liceu, fie vara fie iarna prin centrul orasului, uneori cu cate ceva de vanzare, uneori doar cu mainile impreunate parca pregatite de rugaciune..... atat ma impresiona in diminetile geroase de iarna cand o vedeam mergand alene cu straiele ei de la tara prin centrul orasului, tacuta, fara sa intinda mana in fata cuiva, asteptand clienti dornici de a cumpara flori sau uneori ceaiuri pe care le vindea..... intr-o zi am vazut-o cu niste flori atat de simple in mana, dar totusi atat de frumoase, costau un leu buchetul...... am mers intai si am luat niste cornuri cu gem, pentru ca eram in post si i-am dat cornurile si 5 lei... mi-a spus ca nu mai are decat trei buchete si nu are de unde sa imi dea rest..... i-am spus sa ia banii si sa se duca cu unul din buchete sa il puna in biserica aflata la cativa pasi de noi..... a fost atat de emotionata, ii dadusera lacrimile aproape..... nu am vazut ceva mai frumos...... mai aveam putin si plangeam.... nici eu nu am avut o viata prea frumoasa si am muncit mult ca sa am putin, si stiu cum e cand vine cineva si iti da cat de putin atunci cand ai mai mare nevoie..... de atunci de fiecare data cand o vad zambesc si ii multumesc Lui Dumnezeu ca e alaturi de mine si nu ma lasa la greu..... sa stiti ca suntem inconjurati de o multime de oameni frumosi.. trebuie doar sa invatam sa ii privim dincolo de hainele lor, dincolo de aspectul fizic..... am observat ca oameni simpli, fara carte, fara avere nu se indoiesc o clipa de Dumnezeu, nu deznadajduiesc.... iar eu, desi am citit atatea carti, desi Dumnezeu m-a binecuvantat cu o inteligenta aparte, sunt atat de slab..... nu vreau sa creada cineva ca e o lipsa de modestie...... o sa mai urmeze si alte exemple de oameni frumosi..... Doamne ajuta!!!

Nu oameni, ingeri ..:)

E dragut subiectul.
Azi am fost in piata si mi s-a parut ca oamenii sunt tare buni: o doamna mi-a dat 3 legaturi in loc de 2 de verdeata pentru 1 leu, un tanar de la care am cumparat ceva m-a ajutat sa pun sacosele una in alta, am primit o moneda comemorativa cu Neagoe Basarab, o doamna s-a scuzat ca vroia sa-mi puna mai mult de 1 kg de rosii..
...iar mi-e mi s-a parut ca de dimineata am judecat o multime de lume, am criticat vreo cativa (am o capacitate fantastica sa vad greselile altora) si am o mandrie de parca nu ma intrece nimenea...Un om simplu si bun imi aminteste cum ar trebui sa fiu si trezeste in mine un raspuns ce se vrea pe masura bunatatii primite.

Frumusetea este in inima omului ,atunci cand are putere si razbate in afara.
Frumusetea nu este apanajul intelectualilor si al cartilor. Ea sade si in piete si surade lui Dumnezeu .Poate mai mult in piete .De ce? Pentru ca depinde de intensitatea trairii...
O femeie care vinde morcovi ani de zile poate traieste mai intens relatia cu Dumnezeu,si o arata mai intens aproapelui,decat cineva care asteapta sa se faca seara sa vina sa scrie pe forum.
Frumusetea e peste tot ,si in Biserici ,si in carti ,si in dialogurile noastre ,dar si in piete.
Totul depinde doar de cata iubire simtim pentru Dumnezeu ,si reusim sa imprastiem in jur

Deseori , cand merg cu autobuzul , intalnesc o batranica imbracata modest si foarte smerita.
Poti sa citesti pe chipul ei - cat de necajita este, pentru ca de cele mai multe ori autobuzul este adapostul ei. Imi aduc aminte ca odata m-am asezat pe un scaun apropiat de batranica... iar ea a inceput sa imi povesteasca si totodata sa planga ca cineva ii furase sacosa in care avea o cana si mancarea pentru acea zi. Sincer, acel moment nu pot sa-l uit , parca il vazusem pe Hristos intristat. Iar acum , de fiecare data cand o vad , imi aduc aminte de acea intamplare.
Cred ca ar trebui pretuiti mai mult acesti oameni... sunt oameni simpli si cu suflete curate.

"Iisus vine să ne întâlnească. Să-i ieşim în întampinare, pentru a-i ura bun venit. El vine la noi prin cel flămând, gol, singur, alcoolic, dependent de droguri, printr-o prostituată sau cerşetor. El poate să vină la mine sau la tine sub forma unui tată singur, sub forma fratelui, mamei, surorii. Dacă îl respingem, dacă nu-i ieşim în întâmpinare, îl respingem chiar pe Christos. " Maica Tereza de Calcutta

PS. Bucurati-va. Eu cred ca atunci L-ati intilnit chiar pe Hristos.