Am citit de pe doxologia, in thread nu era vorba de stabilire la manastire in vederea vietuirii, ci pentru a petrece cateva zile in tihna, dar in acelasi timp cu implicare la ascultari si la programul de rugaciune al manastirii.
Intrebarea mea era daca exista duhovnici de mir care sa aiba obiectii impotriva mirenilor care vor sa petreaca 2-3 zile de vacanta intr-un program manastiresc.
E de inteles aceasta vacanta, sunt manastiri situate la munte unde te refaci pur si simplu daca stai cateva zile in aerul acela.

Pana la urma si ce spune parintele staret Luca comporta anumite nuantari in sensul ca nu este pacat/apucatura care sa nu poata fi corectata cu vointa, doar nu e dracul mai puternic decat Dumnezeu.
In nicio epoca nu cred ca toti care mergeau sa se nevoiasca erau deja imbunatatiti, altfel care mai era rolul manastirii ?
Daca ar fi criteriul de selectie cel din titlul articolului de pe doxologia avand in vedere starea generatiilor actuale, inseamna ca manastirile ori ar fi pline numai de oameni virtuosi(ceea ce nu e cazul din pacate), ori s-ar pustii pur si simplu pentru ca foarte putini ar indeplini standardele si multi ar renunta sa incerce, (lucru care nu i-ar feri insa de cufundarea si mai rau in pacate in lume).
Cine simte ca are vocatie si incearca poate invata sa tina sub pavaza duhovniceasca raul cu care a venit din lume, indiferent de pregatirea cu care vine, studii, situatia amoroasa,categorie sociala, cu conditia sa constientizeze lucrarea la care s-a angajat.

Sa nu facem din tantar armasar. Cum sa aiba preotii de mir ceva impotriva manastirilor si a calugarilor? Sunt de apreciat aceia care taie unora elanul de a se perinda fara folos prin manastiri.

Nu cred ca intra la capitolul plimbari aiurea prin manastiri cazul unui om care alege sa se odihneasca la manastire si sa se integreze in programul obstii in tacere si disciplina in detrimentul unor excursii animate la mare sau la munte stropite cu mici si bere.

De altfel, exista pe langa unele manastiri comunitati de prieteni ai manastirii, care au corespondenta cu manastirea, ajuta manastirea cu alimente, o viziteaza in vacante si la hramuri si ajuta si chiar la treburi gospodaresti gen pus muraturi.
Dar pentru a gasi o astfel de manastire trebuie vizitate mai multe,pentru a vedea unde se gaseste intelegere in acest sens, chiar si pentru cei care doreau sa se calugareasca era un sfat ca nu e neaparat sa se aseze in prima manastire iesita in cale.

Intrebarea mea se referea la aceasta afirmatie,
Ce poate fi nefiresc nu stiu, oricum exista destui care nu sufera manastirile si monahii sper sa nu intre si in clerul mirenesc astfel de conceptii, e cam mult „duh de prețiozitate” in ultima vreme.

Nefireasca e doar neascultarea de duhovnic de care cea care s-a plans ca nu-i sunt intelese nevoile nu pare a fi straina.

Pff nu s-a plans, citeste threadul de la inceput postarea #7 e a ei, mai bine nici nu intrebam, oricum cred ca a gasit si conrad raspunsuri printre altele la dilema.
Din punctul meu de vedere un preot care vorbeste despre manastiri ca despre ceva demult apus, care vede o ratare/scadere in a petrece vacante pe langa manastire, sau se pune de-a curmezisul impotriva mersului la manastiri pentru niste oameni care nu merg brambura, nu vad ce duhovnicie ar avea, (in eventualitatea in care un astfel de preot ar exista), dar parerea mea nu conteaza, o spun ca fapt divers.

Mai nou, printre cei care nu umbla brambura, bate vant de pustnicie. Mersul pentru cateva zile la manastire pentru liniste, rugaciune, ascultari a fost inlocuit cu retragerea la grota. :1:

In ciripitul pasarelelor, schelalaitul vulpilor, urletul lupilor, mormaitul ursilor si sasaitul serpilor se implinesc de acum toate nevoile neintelese de duhovnici. Doar cei care sug din biberon mai vor la manastire! Habar n-aveai, asa-i?! :1:

Eu nu stiu ce intelegi tu din ce scriu eu, mersul la manastire intr-un week-end e ceva ok, atata tot fara sa atraga alte suspiciuni sau judecati mai ales din partea unora de la care se presupune ca au duhovnicie.
N-am zis nimic de grote.

Dacă te referi la turismul monahal, vezi mănăstirea Cozia de pe defileul Oltului, stațiunea Calimanesti-Caciulata, Jud Valcea

Am vazut cum iti pui intrebari despre preoti, in baza celor scrise de Leoaica. Ori ce a scris ea pare, mai degraba, rezultatul unor nemultumiri personale.

Glumeam cand am zis de grote.

Bine, nu e problema tocmai ieri ce am auzit despre un tanar care terminase facultatea si tot era amanat sa intre in manastire de duhovnic desi omul nu mai avea 14 ani ci batea spre 30.

Iarasi spunea Danion Vasile intr-o conferinta mai veche despre un cunoscut de-al lui tot amanat de duhovnic sa nu intre in manastire, sa mai astepte pana a cazut omul in curvie si a dat-o in sala si steroizi de nu mai vrea sa auda de biserica ci se preocupa de trup ca sa-si alimenteze patima.
Duhovnic duhovnic, dar pentru un astfel de esec are sa dea si el socoteala in fata Dreptului Judecator la un moment dat.

In ritmul asta, vom ajunge sa ne uitam la manastiri ca la muzee, iar ghidul sa fie imbracat in rasa monahala pentru impresie artistica.