e pacat cat sunt de desconsiderate astfel de religii, care sunt puse bine la punct si au o detailistica destul de surprinzatoare.din cate stiu budismul este mai vechi decat crestinismul.

Am studiat cu atentie Filocaliile, Patericul, Razboiul Nevazut si mai cu seama Zbornicul. Intradevar, cuvinte datatoare de viata.
Mai ales Zbornicul, descrie in amanunt "rugaciunea inimii".

Insa, este dificil pentru un mirean sa se impartaseasca de asa lucrare, existand atatea distrageri.

Telul este sa ne rugam incontinuu.
Dar cum sa facem asta, in harmalaia lumii?

Asa ca mi-am extins orizontul si spre alte paradigme spirituale .
Apreciez ca studiul budismului m-a ancorat si mai profund in ortodoxie, dar mi-a oferit si o perspectiva extinsa.


Asa ca am studiat pe indelete felul in care se roaga calugarii budisti.

Astfel, am aflat cum se poate sta tot timpul in prezenta Lui Dumnezeu, fara a fi afectat de imagini, sunete, senzatii, propriul flux intelectual....identificand in continuumul cognitiei natura non-inerenta a fenomenelor.


Ascensiunea spirituala dpdv budist poate fi impartita dupa multe criterii.

Din punct de vedere al lucrarilor virtuoase se imparte in:
1. etapa acumularii virtutilor - care are functia de curatare si pregatire a mintii pentru
"vedere"

Aceasta este exhaustiva - se mai numeste "calea vasta" - pentru ca pacatele care trebuie purificate sunt nenumarate si pentru fiecare trebuie aplicat antidotul corespunzator

2. etapa savarsirii - lucrul direct cu "duhul inimii" sau suflurile interne care slobozesc mintea in vederea nevazutului.


Scripturile budiste spun ca mama tuturor Bodhisattva este dragostea nediscriminativa pentru toate fapturile fie oameni buni, rai, animale, fantome, fiinte din iad, demoni...


In ortodoxie putem traduce astfel:

Mama tuturor sfintilor este dragostea dumnezeiasca.

Pentru ca un sfant "se naste" numai din dragoste.

Crestinismul este intemeiat de Hristos Fiul Lui Dumnezeu. Doctrina Crestinismului se bazeaza pe revelatia dumnezeiasca supranaturala, cuprinsa in Sfanta Scriptura a Vechiului si Noului Testament si in Sfanta Traditie.

Budismul are intemeietor pe Buddha(Siddhartha Gautama). Este o religie desprinsa din brahmanism si raspandita de Buddha care considerand viata un izvor de suferinte si iluzii, propovaduieste renuntarea la orice placeri si cufundarea in nefiinta(nirvana).

Buddha este un om, Hristos este Dumnezeu!

Faptul ca Sidharta a fost un om iar Hristos este Dumnezeu este adevarat!

Dar ca, in budism se considera ca viata este un izvor de suferinte si iluzii,
sau ca propovaduieste renuntarea la orice placeri si cufundarea in nefiinta(nirvana),
sunt trei afirmatii neadevarate, facute din necunostinta.


Budismul afirma ca necunoasterea este izvorul suferintei si nu viata in sine.

Budismul propovaduieste renuntarea la pacatele mintii si inimii. Nu propovaduieste renuntarea la orice placeri. In budism se cultiva cu atentie "placerile pure" sau "bucuriile duhovnicesti", acestea fiind maduva procesului spiritual.

Budismul nu propovaduieste cufundarea in nefiinta, condamnand explicit in scripturi extrema nihilismului. Dimpotriva, traditia budista se bazeaza pe "Calea de mijloc", tratat compilat de Nagarjuna. Filosofia evitarii extremelor este dusa la perfectiune in budism. In ortodoxie i-am spune "Dreapta chibzuinta".

povestea lui Hristos ar putea fi povestea omenirii... Hristos fiind pilda desavarsirii, omul care si-a gasit Fiinta, Eul, Sinele, originea in divinitate, constiinta pura, mintea iluminata si inima curata..

Si povestea ta ar putea fi povestea omenirii...

conform hinduismului si a religiilor care cred in reincarnare, chiar este.. :)) si a ta si a mea, si a tuturor...