Cum ar trebui sa interpretam aceste cuvinte: "In casa Tatalui Meu sunt multe locasuri"?
Unii spun ca se refera la cei din rai si iad - cei prezenti in ambele locuri nu simt la fel fericirea sau suferinta. De aici ideea ca sunt multe locasuri.
Altii sustin ca notiunea de locasuri se refera la cei care au alte credinte.
In concluzie, ce semnifica aceste cuvinte?

Poi eu cred ca se refera la faptul ca nu merg totzi intr-un loc...

Din ce am citit, in Rai nu sunt toti la acelasi nivel duhovnicesc. Asa ca locasurile se refera la nivelurile de desavarsire pe care le vor avea oamenii.

Din ce am citit, in Rai nu sunt toti la acelasi nivel duhovnicesc. Asa ca locasurile se refera la nivelurile de desavarsire pe care le vor avea oamenii.

Toate trec...
Doamne ajuta.

Cred ca se refera la faptul ca nu numai crestinii dupa lege ci si crestinii dupa spirit si fapte vor ajunge acolo. Ganditi-va numai cate miliarde de persoane nu au avut ocazia sa cunoasca credinta crestina, si nu din vina lor, ci datorita circumstantelor istorice s.a.m.d. Ce inseamna asta ? Ca vor fi condamnate la iad ?! Nu, Domnul va avea o judecata speciala si nepartinitoare pentru fiecare. cel putin asta este ceea ce inteleg eu din citatul biblic respectiv. Aici in America, unde protestantismul este in floare, aceasta fraza este una din preferatele credinciosilor crestini, poate chiar un fel de scuza pentru apartenenta la una din aceste biserici si un fel de absolvire de vina pentru alegerea facuta. Ce parere aveti ?

Mirela, intr-adevar Dumnezeu ii va judeca si pe ceilalti dupa o lege a binelui si a raului pe care le-au facut, fiindca sunt si oameni care sunt de alta religie si au o viata de despatimire, de echilibru, de binefacere, etc. Adica multe fapte. Asta o lasam la mila lui Dumnezeu. Eu m-as bucura sa-i mantuiasca pe toti, dar cred ca nu prea va fi asa.

Acei protestanti au toate mijloacele necesare sa caute adevarul. Pe de o parte, Dumnezeu Care-i poate calauzi si, pe de alta parte, cartile ca sa poata studia o istorie a religiilor, sa-si puna intrebari, sa caute. Dar ei se multumesc cu "cred Doamne" si spera sa fie intr-unul din lacasuri. Dar de Sfintele Taine nu stiu, dar de ajutorul fara margini pe care-l poate da Maicuta Domnului nu stiu, dar de asceza nici atat, dar de a merge la un Sfant sa-l roage sa mijloceasca pt ei nu vor sa auda, ca au suficienta mandrie sa creada ca Harul lucreaza prin ei, ca stiu tot si Dumnezeu le vorbeste. Cumplita stare de mandrie. Iar daca ingerii de lumina au cazut din cauza asta, cu atat mai mult oamenii de tina.

E greu in ziua de azi si pt noi - botezati in dreapta credinta, cu duhovnici, cu Sfintele Taine, cu atatea si atatea daruri de sus - ca sa ne mantuim, dar totusi nadajduim la mila lui Dumnezeu.
Elena

:rolleyes:In casa Tatalui sint multe lacasuri se refera la faptul ca Sfintii vor avea un loc al lor mai aproape de Sfinta Treime. Pentru ca sint prietenii Domnului
Dreptii pentru ca au urmat si ascultat Scripturile, au locul lor. Cei care sint miluitii pentru rugaciunile Sfintilor sau pentru mijlocirea Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, au alt loc.
Nu vorbim de cei de alte credinte, pt. ca nu au cele sapte mintuitoare Sfinte Taine. Numai catolicii au doar citeva...

În casa Tatălui Meu multe locaşuri sunt.
Iar de nu, v-aş fi spus. Mă duc să vă gătesc loc.
Şi dacă Mă voi duce şi vă voi găti loc, iarăşi voi veni şi vă voi lua la Mine, ca să fiţi şi voi unde sunt Eu.

"Casa Tatalui Meu" reprezinta Raiul .

In ortodoxie nu avem o descriere clara a locasurilor ceresti, dar nici a iadurilor.

Pentru cine vrea sa-si formeze o idee, prin analogie, poate studia cosmologia budista.


Universul budist este impartit in doua lumi:
- lumea supusa procesualitatii : samsara, a carei natura este in forma suferintei
- lumea imanenta dincolo de proces : nirvana


Samsara este impartita generic in sase realitati, functie de fiintele care le populeaza:

lumile zeilor
lumile semizeilor
taramul oamenilor
taramul animalelor
lumile fantomelor
iadurile


Zeii in cosmologia budista sunt fiinte vulnerabile la fel ca si oamenii dar cu calitati mentale superioare. Astfel, oamenii dupa moarte pot lua trup de zeu (inger), trup de animal, trup de fantoma flamanda sau trup negru de iad.

Samsara mai poate fi impartita in trei, functie de facultatile psihologice:

taramurile dorintelor: zei, semizei, oameni, animale, fantome, fiinte din iad
taramurile formei imaculate: zei cu trupuri stralucitoare
taramurile fara de forma: zei fara de trup


Tehnic vorbind, locasuri ale paradisurilor le regasim in taramul semizeilor si zeilor.

Taramurile formei imaculate si cele fara de forma sunt curate, luminoase, patrunse de o pace paradisiaca.

Mai jos, o anumita clasificare a locasurilor raiului:


1. Paradisuri in lumile dorintelor (kamaloka) :

Sunt paradisuri in care dorintele impure inca sunt active in inima acestor fiinte.
Aici regasim cele sase paradisuri ale zeilor cu trup si anume:


1) Paradisul celor patru regi cu alaiuri de semizei
2) Paradisul celor 33 de zei - TRAYASTRIMSA


3)Yama – Paradisul fara niciun conflict
4)Tushita – Paradisul celor multumiti
5)Nirmanarati – Paradisul manifestarilor incantatoare
6) Paranirmitavasavartin - Paradisul desfatarii in manifestarea iluzorie a fenomenelor


Fiintele din aceste paradisuri se bucura de fericiri mai intense ca fiintele umane si poseda o multitudine de capacitati paranormale, dar sunt in mare parte contaminate.

De obicei, in aceste locasuri renasc cei care au reusit sa-si curete mintea intr-o oarecare masura si sa acumuleze cantitati consistente de merit - 'sa se imbogateasca in duh'.


2. Paradisuri in lumile formei imaculate (rupaloka)

Aceste paradisuri sunt locuite de cei care au eradicat prin rugaciune curata toate dorintele impure. Se deosebesc functie de calitatea si intensitatea extazelor, care sunt clasificate pe patru nivele, nivelul 1 cel mai putin intens, nivelul 4 cel mai intens.

In cadrul fiecarui nivel sunt identificate trei subnivele de intensitate.

Astfel, pentru primul extaz- 3 paradisuri
Al 2-lea extaz- 3 paradisuri
Al 3-lea extaz- 3 paradisuri
Al 4-lea extaz- 9 paradisuri

Trupurile acestor fiinte paradisiace sunt eterice si luminoase de o frumusete divina.
Starea lor de constiinta este extrem de rafinata si pura.

Cel mai inalt paradis dintre paradisurile formei imaculate este denumit Akanishta.
Se spune ca o fiinta care a ajuns in acest locas nu mai poate cadea in lumile inferioare.
Mintea unei astfel de fiinte este atat de curata incat nu mai poate pacatui. Insa, pana la acest nivel, orice fiinta din paradisurile inferioare poate sa cada din nou pana in haurile iadurilor.

Scripturile spun ca in ultimele 7 zile de viata ale unui zeu care urmeaza sa cada in taramuri existentiale inferioare, acesta experimenteaza o suferinta atat de intensa incat o depaseste pe cea experimentata de o fiinta umana pe parcursul unei vieti intregi.

3. Paradisuri in taramurile fara forma (arupaloka)

Aceste paradisuri sunt mult mai rafinate decat paradisurile formei imaculate.
Aici salasuiesc cei a caror intelegere patrunde adancurile imaterialitatii.

Fiintele din aceste raiuri nu poseda deloc vreo forma sau trup. Totusi au o ‘parere de sine’ subtila.

In total sunt patru raiuri, clasificate functie de profunzimea si curatenia vederii, astfel:

Raiul spatiului nesfarsit
Raiul purei constiinte
Raiul nimicului
Raiul fara constiinta si fara non-constiinta


Din raiul fara constiinta si fara non-constiinta, se spune ca fiintele bodhisatvice se ridica si transcend samsara cu o glorie comparata cu sublimul nasterii galaxiilor.

Astfel ‘Parerea de sine’ inceteaza complet (parerea de sine innascuta), orice flacara a cauzalitatii karmice fiind complet epuizata.


In curriculum budist fiecare paradis este atent studiat in corelatie cu calitatile sufletesti care se cultiva.

Frate, ce-i cu teoria asta budista? Noi avem Filocalii, scrierile sfintilor si atatea, ca niste rauri nesecate de cuvinte duhovnicesti. De ce studiezi asa ceva?

e pacat cat sunt de desconsiderate astfel de religii, care sunt puse bine la punct si au o detailistica destul de surprinzatoare.din cate stiu budismul este mai vechi decat crestinismul.

Am studiat cu atentie Filocaliile, Patericul, Razboiul Nevazut si mai cu seama Zbornicul. Intradevar, cuvinte datatoare de viata.
Mai ales Zbornicul, descrie in amanunt "rugaciunea inimii".

Insa, este dificil pentru un mirean sa se impartaseasca de asa lucrare, existand atatea distrageri.

Telul este sa ne rugam incontinuu.
Dar cum sa facem asta, in harmalaia lumii?

Asa ca mi-am extins orizontul si spre alte paradigme spirituale .
Apreciez ca studiul budismului m-a ancorat si mai profund in ortodoxie, dar mi-a oferit si o perspectiva extinsa.


Asa ca am studiat pe indelete felul in care se roaga calugarii budisti.

Astfel, am aflat cum se poate sta tot timpul in prezenta Lui Dumnezeu, fara a fi afectat de imagini, sunete, senzatii, propriul flux intelectual....identificand in continuumul cognitiei natura non-inerenta a fenomenelor.


Ascensiunea spirituala dpdv budist poate fi impartita dupa multe criterii.

Din punct de vedere al lucrarilor virtuoase se imparte in:
1. etapa acumularii virtutilor - care are functia de curatare si pregatire a mintii pentru
"vedere"

Aceasta este exhaustiva - se mai numeste "calea vasta" - pentru ca pacatele care trebuie purificate sunt nenumarate si pentru fiecare trebuie aplicat antidotul corespunzator

2. etapa savarsirii - lucrul direct cu "duhul inimii" sau suflurile interne care slobozesc mintea in vederea nevazutului.


Scripturile budiste spun ca mama tuturor Bodhisattva este dragostea nediscriminativa pentru toate fapturile fie oameni buni, rai, animale, fantome, fiinte din iad, demoni...


In ortodoxie putem traduce astfel:

Mama tuturor sfintilor este dragostea dumnezeiasca.

Pentru ca un sfant "se naste" numai din dragoste.

Crestinismul este intemeiat de Hristos Fiul Lui Dumnezeu. Doctrina Crestinismului se bazeaza pe revelatia dumnezeiasca supranaturala, cuprinsa in Sfanta Scriptura a Vechiului si Noului Testament si in Sfanta Traditie.

Budismul are intemeietor pe Buddha(Siddhartha Gautama). Este o religie desprinsa din brahmanism si raspandita de Buddha care considerand viata un izvor de suferinte si iluzii, propovaduieste renuntarea la orice placeri si cufundarea in nefiinta(nirvana).

Buddha este un om, Hristos este Dumnezeu!

Faptul ca Sidharta a fost un om iar Hristos este Dumnezeu este adevarat!

Dar ca, in budism se considera ca viata este un izvor de suferinte si iluzii,
sau ca propovaduieste renuntarea la orice placeri si cufundarea in nefiinta(nirvana),
sunt trei afirmatii neadevarate, facute din necunostinta.


Budismul afirma ca necunoasterea este izvorul suferintei si nu viata in sine.

Budismul propovaduieste renuntarea la pacatele mintii si inimii. Nu propovaduieste renuntarea la orice placeri. In budism se cultiva cu atentie "placerile pure" sau "bucuriile duhovnicesti", acestea fiind maduva procesului spiritual.

Budismul nu propovaduieste cufundarea in nefiinta, condamnand explicit in scripturi extrema nihilismului. Dimpotriva, traditia budista se bazeaza pe "Calea de mijloc", tratat compilat de Nagarjuna. Filosofia evitarii extremelor este dusa la perfectiune in budism. In ortodoxie i-am spune "Dreapta chibzuinta".

povestea lui Hristos ar putea fi povestea omenirii... Hristos fiind pilda desavarsirii, omul care si-a gasit Fiinta, Eul, Sinele, originea in divinitate, constiinta pura, mintea iluminata si inima curata..

Si povestea ta ar putea fi povestea omenirii...

conform hinduismului si a religiilor care cred in reincarnare, chiar este.. :)) si a ta si a mea, si a tuturor...