Un frate a intrebat pe un batran , zicand :"Voiesti sa tin la mine doi bani , pentru vreme de boala trupeasca ? ". Si i-a raspuns batranul :Nu este bine sa tii mai mult decat iti este de trebuinta . Deci , de vei tine acei doi bani , nadejdea ta se afla la dansii. Si de se va intampla sa-i pierzi pe ei , Dumnezeu nu mai poarta grija de tine . Deci sa aruncam la Dansul grija noastra , ca El va purta grija de noi .
|
Călugărul care dormea cu leii
În lavra lui avva Petru trăia un călugăr bătrân. Acesta adeseori pleca din mănăstire și rămânea pe țărmurile râului Iordan. Acolo dormea unde găsea un culcuș de leu. Într-o zi a găsit într-o peșteră doi pui de lei și i-a adus în biserică, înveliți în haina cu care se îmbrăca. Și le-a spus: - Dacă vom păzi poruncile Domnului nostru Iisus Hristos, leii se vor teme de noi. Însă, din pricina păcatelor noastre am ajuns robi și de asta ne temem noi mai mult de ei. Frații au rămas adânc mișcați de cuvintele bătrânului și au plecat la chiliile lor. |
Rugăciunea unui soldat
Un călugăr povestea: „În timpul războiului din Africa cu mauritanii, fiind biruiți de barbari, am fost alungați. Barbarii ne urmăreau, așa ca mulți dintre noi au fost uciși. M-a ajuns și pe mine un barbar și a întins sulița să mă ucidă. Când am văzut acestea am început să mă rog lui Dumnezeu: – Doamne Dumnezeule, care Te-ai arătat roabei Tale Tecla și ai izbăvit-o din mâinile celor fără de lege, scoate-mă și pe mine din primejdia aceasta și mântuiește-mă de moartea asta amară și voi merge în pustie și voi duce o viață de sihastru! Când m-am întors n-am mai văzut nici un barbar. Și îndată am venit la lavra Coprata. Sunt, cu harul lui Dumnezeu, de 33 de ani în peștera aceasta“. |
Rețeta mântuirii-------Niște frați au mers la avva Antonie și i-au zis:
– Spune-ne cum să ne mântuim? Bătrânul le-a răspuns: – Vă este îndeajuns cuvântul Scripturii. Însă frații au insistat: – Vrem să auzim și de la tine, părinte. Atunci bătrânul le-a zis: – Evanghelia zice: „Cui te lovește peste obrazul drept, întoarce-i și pe celălalt” (Matei 5, 39). Frații au răspuns: – Nu putem face aceasta. Avva Antonie le-a zis: – Dacă nu-l puteți întoarce și pe celălalt, măcar puteți răbda o palmă. – Nici aceasta nu putem, au zis frații. Bătrânul a continuat: – Dacă nici aceasta nu puteți, măcar nu dați în locul celei primite. – Nici aceasta nu putem, a fost răspunsul fraților. Atunci a zis bătrânul către ucenicul său să le dea puțină fiertură, pentru că sunt neputincioși, iar către ei a zis: – Dacă aceasta nu puteți și aceea nu vreți, ce să vă fac? Aveți nevoie de rugăciuni. (după Pateric) |
Trei călugări s-au dus la avva Ștefan, preotul, și au început să-i vorbească, timp îndelungat, despre folosul sufletului. Bătrânul însă tăcea. Călugării atunci i-au spus:
- Nu ne răspunzi nimic, părinte? Am venit la tine ca să ne alegem cu un folos sufletesc. Atunci, bătrânul le-a răspuns: - Iertați-mă, dar nu știu ce ați vorbit până acum. Eu, ziua și noaptea, contemplu numai la Domnul nostru Iisus Hristos, răstignit pe Cruce. Declarându-se mângâiați sufletește din aceste cuvinte, au plecat. (după Ioan Evcrata, Limonariu) -------------Urcușul duhovnicesc |
Cuvântul care vindecă---------------------Avva Daniel a zis că, înainte de a veni avva Arsenie la părinți, aceștia au stat cu avva Agathon. Avva Agathon îl iubea foarte mult pe avva Alexandru, pentru că era ascet și măsurat. Odată, s-a întâmplat să-și spele toți ucenicii lui hainele în râu. Avva Alexandru le spăla mai încet, iar ceilalți ucenici i-au zis bătrânului: „Fratele Alexandru nu spală“. El, vrând să-i vindece, i-a zis: „Frate Alexandre, spală bine hainele că sunt din in“. Auzind fratele asemenea cuvinte, s-a întristat. După aceea însă bătrânul l-a chemat și i-a zis: „Doar știi că-ți făceai bine treaba! Eu ți-am vorbit așa pentru ceilalți, ca să-i vindec de gândul cel rău prin ascultarea ta, frate“. (Pateric, ediția Polirom, 2005)
|
Rețeta îndreptării
Avva Moise l-a întrebat pe avva Silvan: „Poate cineva s-o ia, în fiecare zi, de la-nceput?“. Bătrânul îi zice: „Dacă este harnic, poate să reînceapă și în fiecare ceas“.
|
pentru cei carora le plac povestile, adevarate.
Un tanar s-a dus la un batran intelept pentru a-l ajuta cu un sfat.
- Inteleptule, am venit la tine pentru ca ma simt atat de mic, de neinsemnat, nimeni nu da doi bani pe mine si simt ca nu mai am forta sa fac ceva bun. Ajuta-ma, invata-ma cum sa fac sa fiu mai bun? Cum sa le schimb oamenilor parerea despre mine? Fara ca macar sa se uite la el, batranul ii spuse: - Imi pare rau, baiete, nu te pot ajuta acum, am de rezolvat o chestiune personala. Poate dupa aceea. Apoi, dupa o mica pauza, adauga: - Daca m-ai putea ajuta tu pe mine poate ca as rezolva problema mea mai repede si as putea sa ma ocup si de tine. - As fi incantat sa va ajut, baigui tanarul cam cu jumatate de gura, simtind ca iarasi e neluat in seama si amanat. - Bine, incuviinta batranul intelept. Isi scoase din degetul mic un inel si-l intinse baietanului adaugand: - Ia calul pe care-l gasesti afara si du-te degraba la targ. Trebuie sa vand inelul acesta pentru ca am de platit o datorie. E nevoie insa ca tu sa iei pe el cat se va putea de multi bani, dar ai grija ca sub nici in ruptul capului sa nu-l dai pe mai putin de un banut de aur. Pleaca si vino cu banii cat mai repede. Tanarul lua inelul, incaleca si pleca. Odata ajuns in targ incepu sa arate inelul in stanga si-n dreapta, doar-doar va gasi cumparatorul potrivit. Cu totii manifestau interes pentru mica bijuterie, pana cand le spunea cat cere pe ea. Doar ce apuca sa le zica de banutul de aur unii radeau, altii se incruntau sau ii intorceau imediat spatele. Un mosneag i-a explicat cat de scump este un ban de aur si ca nu poate sa obtina un asemenea pret pe inel. Altcineva s-a oferit sa-i dea doi bani, unul de argint si unul de cupru, dar tanarul stia ca nu poate vinde inelul pe mai putin de un banut de aur, asa ca refuza oferta. Dupa ce batu targul in lung si-n lat, rapus nu atat de oboseala, cat mai ales de nereusita, lua calul si se intoarse la batranul intelept. ... Flacaul si-ar fi dorit sa aiba el o moneda de aur pe care s-o poata da in schimbul inelului, ca sa-l poatã scapa pe invatat de griji si, astfel, acesta sa se poata ocupa si de el. Intra cu capul plecat. - Imi pare rau, incepu el, dar n-am reusit sa fac ceea ce mi-ati cerut. De-abia daca as fi putut lua doi sau trei banuti de argint pe inel, dar nu cred sa pot pacali pe cineva cu privire la adevarata valoare a inelului. - Nici nu-ti imaginezi cat adevar au vorbele tale, tinere prieten! spuse zambitor inteleptul. Ar fi trebuit ca mai intai sa cunoastem adevarata valoare a inelului. Incaleca si alearga la bijutier. Nimeni altul n-ar putea spune mai bine cat face. Spune-i ca ai vrea sa vinzi inelul si intreaba-l cat ti-ar da pentru el. Dar, oricat ti-ar oferi, nu-l vinde. Intoarce-te cu inelul! Flacaul incaleca si pleca in goana. Bijutierul examina atent micul inel, il privi atent prin lentila prinsa cu ochiul, il rasuci si apoi zise: - Spune-i invatatorului ca daca ar vrea sa-l vanda acum, nu-i pot oferi decat 58 de bani de aur pentru acest inel. - Cuuum, 58 de bani de aur?!? - exclama naucit tanarul. - Da, raspunse bijutierul. Stiu ca-n alte vremuri ar merita si 70, dar daca vrea sa-l vanda degraba, nu-i pot oferi decat 58. Tanarul multumi si se intoarse degraba la invatat, povestindu-i pe nerasuflate cele intamplate. - Ia loc, te rog - ii spuse acesta dupa ce-l asculta. Tu esti asemenea acestui inel, o bijuterie valoroasa si unica. Si, ca si in cazul lui, doar un expert poate spune cat de mare este valoarea ta. Spunand acestea, lua inelul si si-l puse din nou pe degetul mic. - Cu totii suntem asemenea lui, valorosi si unici, perindandu-ne prin targurile vietii si asteptand ca multi oameni care nu se pricep sa ne evalueze. Povestea aceasta este dedicata acelora care zi de zi se straduie, lustruind cu migala, sa adauge valoare bijuteriei pe care ei o reprezinta si sa realizeze valoarea pe care o au. Amintiti-va mereu cat de mare este valoarea voastra. |
[quote=
-. Nu trebuie sa dai din buzunar, ci din suflet. QUOTE] Intr-adevar frumos spus,numai ca uneori chiar trebuie sa se gaseasca persoane chiar cu foarte dare de mana,caci un simplu pahar de apa nu ar putea salva vieti,operatii si transplanturi costisitoare... Dar in fine,am inteles mesajul si chiar apreciez acest thread de povesti cu talc |
De abia ajunși în casa de la munte, mama lui Marcu, care are 4 ani, începu să vâneze păianjenii care și-au făcut pânze peste tot.
Marcu atunci interveni: “Păianjenii mici să nu-i omori.” Mama îi răspunde: ”Dar nu vezi cât sunt de urâți?” Iar el îi spuse: “Dar pentru mamele lor sunt așa de drăgălași!” “Dumnezeu este un tată care dorește binele ca și o mamă”, a spus o copilă la ora de religie. Poate nu găsești în tine însuți multe lucruri care să-ți placă. Dar pentru Dumnezeu ești creatura cea mai frumoasă din Univers. (Bruno Ferrero) |
Ora este GMT +3. Ora este acum 01:07:04. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2024, Jelsoft Enterprises Ltd.