Numeroşi bucureşteni au participat marţi, 10 ianuarie 2016, la Sfânta Liturghie oficiată la Biserica Domniţa Bălaşa – Paraclis Patriarhal din Bucureşti. Slujba a fost săvârşită de un sobor de preoţi, condus de Arhim. Ciprian Grădinaru de la Paraclisul Catedralei Naţionale. Ceremonialul liturgic s-a desfăşurat cu prilejul cinstirii ocrotitorului spiritual al lăcaşului de cult: Sfântul Grigorie de Nyssa.

Cuvântul a fost rostit de Pr. Asist. Dr. Nicolae Giolu de la Facultatea de Teologie din Bucureşti. El a subliniat că scrierile Sfântului aduc lumină învăţăturii despre Sfânta Treime. De asemenea, opera sa e foarte vastă şi profundă. Sfinţii Părinţi de după el s-au inspirat din opera lui.

Deşi a avut o viaţă relativ scurtă, viaţa lui a fost una profundă, trăită intens aşa cum Mântuitorul Iisus Hristos ne îndeamnă pe toţi. Cuvintele rostite de el în Biserica în care slujea şi aşternute pe hârtie spre mărturie generaţiilor viitoare sunt nemuritoare. Fragmente din sfintele sale moaşte se păstrează în câteva locuri din lume: în Serbia, Grecia. De asemenea, Dumnezeu a binecuvântat şi această biserică unde slujim astăzi cu un fragment din sfintele sale moaşte, a mai spus Pr. Nicolae Giolu.

Părintele Zaharia Matei, slujitor la această biserică, a mai adăugat că Sfântul Ierarh Grigorie de Nyssa este cel care ne-a învăţat şcoala rugăciunii. Sfântul a avut o trăire aleasă şi ne-a învăţat despre rugăciune, contemplare, despre cunoaşterea dumnezeiască atât cea naturală, cât şi cea mai presus de fire, potrivit Radio Trinitas

Credincioşii participanţi s-au închinat la sfintele moaște și s-au rugat Sfântului pentru ajutor.

Asociația Studenților Creștin Ortodocși Cluj (ASCOR) oganizează sâmbătă, 21 ianuarie, primul pelerinaj pe jos din acest an la Mănăstirea Nera, județul Caraș - Severin. Pelerinii vor porni cu autocarele din Cluj-Napoca, noaptea de vineri spre sâmbătă la ora 4:00 de la Casa de Cultură a Studenților, până în Sasca, de unde vor parcurge ultimii 20 kilometri pe jos, spre mănăstire. „Aici ne vom întâlni cu obștea, vom asculta un cuvânt de învățătură din partea părintelui Teofan, duhovnicul mănăstirii”, conform celor precizate de organizatorii din cadrul ASCOR Cluj. De asemenea, pentru că Liturghia de duminică începe sâmbătă noaptea spre duminică la 00:30 și se încheie pe la 2:30-3:00, pelerinii vor pleca spre Cluj-Napoca după oficierea Sfintei Liturghii.

Firma care restaurează unul dintre cele mai sfinte locuri ale creștinătății – Biserica Nașterii Domnului din Betleem – susține că s-a depășit jumătatea lucrărilor la proiectul estimat la 14 milioane de euro, transmite AP.

Piacenti SpA, o firmă de conservare din orașul toscanez Prato, a câștigat contractul pentru restaurarea locului biblic al Nașterii Domnului Iisus Hristos și a început lucrările în anul 2013 alături de muncitori palestinieni.

Repararea a devenit necesară după ce UNESCO a considerat situl în pericol din cauza acoperișului și grinzilor de lemn afectate, precum și din cauza acoperirii mozaicului vechi de secole cu ceară și fum.

Directorul general al firmei Piacenti, Giammarco Piacenti, a afirmat luni, 9 ianuarie, că această lucrare reprezintă o încununare a întregii activități de restaurare și că restauratorii „ating cerul cu mâna”.

Până acum, momentul culminant a fost descoperirea unui mozaic reprezentând un înger, care a fost acoperit de tencuială în urma unui cutremur din anii 1830. Îngerul – al șaptelea dintr-o serie de îngeri îndreptați către locul Nașterii – a ieșit la iveală după ce restauratorii au observat o schimbare de culoare a tencuielii prin camerele termografice utilizate.

„Am început căutările și apoi a apărut primele plăci de mozaic. Curând un val de euforie i-a cuprins pe toți restauratorii”, a spus Piacenti. „Aceasta a fost o descoperire frumoasă”.

Biserica Nașterii a fost construită prima dată de Sfânta Împărăteasă Elena în secolul 4. Reconstruită în secolul 6, această biserică reprezintă un loc de pelerinaj important pentru creștinii din întreaga lume.

Restaurarea, estimată de Piacenti la 14 milioane de euro, a progresat cu ajutorul fondurilor venite din partea unor țări și donatori, în special din diaspora palestiniană. Cu toate acestea, Piacenti a estimat că va fi necesară suplimentarea fondurilor cu încă 5 milioane de euro.

Prima fază a procesului de restaurare a presupus înlocuirea tavanului și a ferestrelor. Actualmente se lucrează la refacerea rețelei electrice. Finalizându-se deja mai mult de 60% din lucrare, fazele finale includ restaurarea coloanelor și a pavajului. Se așteaptă ca lucrările să fie încheiate în anul 2020, când Betleemul va fi declarat capitala culturală a lumii arabe, a spus Giammarco Piacenti pentru Associated Press.

Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, a slujit duminică, 8 ianuarie 2017, în orașul Passau din Germania. Ierarhul a oficiat Sfânta Liturghie în Parohia Nașterea Maicii Domnului. Slujba a avut loc în complexul catolic SpektrumKirche, conform site-ului oficial al eparhiei.

În cadrul Sfintei Liturghii, Mitropolitul Serafim a hirotonit în preot pe diaconul Ioan Marius Jidveian, pe seama Parohiei din Passau. De asemenea, teologul Cristian Ștefan Leontie a fost hirotesit ipodiacon.

***

Parohia Nașterea Maicii Domnului din Passau, înființată în ianuarie 2014, a fost în grija Pr. Vasile Florin Reuț, de la Parohia românească din Straubing. Din anul 2015, slujbele au avut loc cu regularitate o dată pe lună în capela complexului catolic SpektrumKirche. Odată cu venirea noului preot, activitatea liturgică va intra în normal. Totodată, se fac demersuri pentru obținerea unui locaș de cult pentru această parohie, de la Episcopia Romano-Catolică.

Potrivit statisticilor oficiale, în ianuarie 2016 erau înregistrați 1505 cetățeni români în Passau și împrejurimi, 133 în Freyung și 1115 în Rottal-Inn.

Noi cinstim icoana cum cinstim Cuvântul lui Hristos, pentru că cinstim prezența Persoanei Lui care e o prezență nevăzută și în Cuvântul Scripturii, dar și în icoană, a spus marţi, 10 ianuarie 2016, Pr. Prof. Dr. Şefan Buchiu. Afirmaţia a fost lansată în cadrul emisiunii Biserica Azi, difuzată de postul de televiziune Trinitas al Patriarhiei Române. Tema ediţiei de marţea aceasta a fost Icoana – mărturisire artistică a credinţei ortodoxe.

Decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti a mai subliniat că Iisus Hristos este prezent și prin cuvântul Evangheliei, dar și prin fața Lui care vrea să fie cunoscută și văzută de credincioși, pentru că este o întărire în credință când vedem persoana lui Hristos, faptul că ni se revelează fața Lui.

Înaltpreasfinţitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, va oficia sâmbătă, 14 ianuarie 2017, slujba de pomenire pentru Arhiepiscopul Epifanie Norocel, la împlinirea a patru ani de la trecerea sa la cele veşnice. Evenimentul va avea loc la Catedrala arhiepiscopală Înălţarea Domnului din Buzău, informează Biroul de presă al Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei.

Parastasul va fi săvârșit împreună cu preoții consilieri și inspectori din Administrația Eparhială, cu părinții protoierei și cu slujitorii celor două catedrale arhiepiscopale. La acest moment comemorativ, sunt așteptați să participe clerici, monahi și monahii din întreaga Eparhie, precum şi credincioşi buzoieni, care vor dori să aducă un pios omagiu vrednicului ierarh.

Înaltpreasfinţitul Părinte Epifanie s-a născut în data de 14 decembrie 1932, în comuna suceveană Mălini. A păstorit Eparhia Buzăului şi Vrancei din 4 iulie 1982 până la mutarea sa la Domnul, în ziua de 7 ianuarie 2013.

Catedrala Mitropolitană Sfântul Mare Mucenic Dimitrie din Craiova își va cinsti joi, 12 ianuarie 2017, unul dintre ocrotitori, pe Sfânta Muceniţă Tatiana diaconița, a precizat părintele protosinghel Vladimir Dărângă, Eclesiarhul Catedralei Mitropolitane.

Manifestările vor debuta miercuri, 11 ianuarie 2017, cu slujba Vecerniei unită cu Litia. În continuare, moaştele Sfintei Tatiana vor fi purtate în procesiune în jurul Catedralei.

Joi, 12 ianuarie 2017, în ziua de prăznuire, Sfânta Liturghie va fi oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile la strană vor fi oferite de Grupul psaltic Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, dirijat de prof. Victor Şapcă.

Moaştele Sfintei Tatiana au fost aduse de boierii Craioveşti de la Constantinopol, după anul 1453. Ele au fost aşezate iniţial la Mănăstirea Bistriţa, din judeţul Vâlcea. De aici au fost mutate de Sfântul Voievod Neagoe Basarab la Biserica Domnească din Curtea de Argeş.

După reorganizarea Mitropoliei Olteniei, la începutul anilor 1950, capul Sfintei a fost adus la Catedrala mitropolitană din Craiova, unde se găseşte şi astăzi spre cinstire şi închinare, alături de moaştele Sfinţilor Mucenici Serghie şi Vah şi ale Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului.

Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și al Hunedoarei, a oficiat miercuri, 11 ianuarie 2017, Sfânta Liturghie la Catedrala Episcopală Sfântul Ierarh Nicolae și Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Deva, notează site-ul oficial al Eparhiei.

În cadrul slujbei, Preasfinția Sa a hirotonit întru diacon pe teolog Alexandru Milovan pe seama parohiei Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din protopopiatul Deva.

În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Părinte Gurie a vorbit celor prezenți despre demnitatea și responsabilitatea slujirii preoțești,

Cel rânduit să îmbrățișeze Crucea lui Hristos prin preoție are chemarea să aducă Lumina cea adevărată și Evanghelia Mântuitorului nostru Iisus Hristos în sufletele și inimile credincioșilor încredințați lui spre păstorire, a spus ierarhul.

La final, Episcopul Devei și al Hunedoarei a binecuvânat credincioșii prezenți la slujba oficiată la Catedrala din Deva.

Parohia Sfântul Antonie cel Mare şi Sfântul Ioan Casian, din sectorul 4 al Capitalei, a primit în dar din Grecia un fragment din moaştele Sfintei Mironosiţe Maria Magdalena, cea întocmai cu Apostolii, ne-a precizat părintele Sebastian Gabor.

Racla cu sfintele moaşte va fi adusă la Biserica Sfântul Antonie cel Mare vineri, 13 ianuarie 2017, de la orele 18:00. Se va citi Acatistul Sfintei Mironosiţe Maria Magdalena, iar apoi se va oficia Taina Sfântului Maslu. Sâmbătă, se va săvârşi Sfânta Liturghie. După amiază se va oficia slujba Vecerniei Mari cu Litie.

Duminică, 15 ianuarie 2017, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, va sfinţi racla, baldachinul şi icoanele închinate Sfintei Mironosiţe Maria Magdalena. În continuare, va oficia Sfânta Liturghie. După amiază, va fi oficiat Paraclisul Sfintei Mironosiţe Maria Magdalena.

Luni, 16 ianuarie 2017, începând cu orele 8:30 va fi oficiată Sfânta Liturghie, iar după amiază va fi oficiată slujba Vecerniei Mari cu Litie.

Marţi, în ziua de cinstire a Sfântul Antonie cel Mare, vor fi oficiate slujba Acatistul, Utrenia şi Sfânta Liturghie. La final, va fi săvârșită slujba Parastasului pentru ctitorii bisericii.

Noul preot militar al Garnizoanei Bistrița, Pr. Cristian Marțian, a fost instalat miercuri, 11 ianuarie 2017, în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului. Ceremonialul militar a început la ora 15:00 la sediul Comandamentului Brigăzii 81 Mecanizată General Grigore Bălan, informează radiorenasterea.ro

În cadrul ceremonialului, Înaltpreasfinţitul Andrei a oficiat o slujbă de Te-Deum și a rostit un cuvânt în care a vorbit despre legătura dintre Biserică și Armată, oferind exemple concrete din Sfânta Scriptură de ostași apropiați de Dumnezeu.

Părintele exarh al mănăstirilor din cadrul Arhiepiscopiei Clujului, Arhimandritul Dumitru Cobzaru, a dat citire deciziei de numire, iar la final Înaltpreasfințitul Andrei i-a înmânat Părintelui Cristian Marțian Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce și cheile Bisericii.

Ceremonialul desfășurat pe platoul din incinta garnizoanei Bistrița s-a încheiat cu defilarea militarilor garnizoanei. Au luat parte la manifestare reprezentanți ai autorităţilor publice judeţene şi locale și ai instituţiilor judeţene din Sistemul Naţional de Apărare Ordine Publică şi Siguranţă Naţională.

La împlinirea a 167 de ani de la naşterea poetului național Mihai Eminescu, duminică, 15 ianuarie 2017, va fi oficiată o slujbă de pomenire la Cimitirul Bellu din Bucureşti.

Începând de la orele 08.00, în capela Cimitirului Bellu va fi oficiată Sfânta Liturghie de un sobor de preoţi care slujesc în cimitirele din Bucureşti, condus de părintele Gheorghe Dilirici, coordonatorul preoţilor din cimitire din Arhiepiscopia Bucureștilor.

De la orele 10.00 va fi oficiată slujba Parastasului la mormântul poetului de un sobor de preoţi din care vor face parte părintele Costinel Ailioaei, Consilier Eparhial în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor, părintele Gheorghe Dilirici și preoți care slujesc în cimitirele din Bucureşti.

La finalul slujbei de pomenire, la mormântul poetului Mihai Eminescu va fi depusă o coroană de flori din partea Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Credincioșii parohiei românești Sfântul Mucenic Bonifatie, din San Bonifacio, Italia, au un nou locaș de închinare.

Părintele Paroh Daniel Stângă a semnat în data de 11 ianuarie 2017 contractul de închiriere pentru clădirea și spațiul în care se vor desfășura activitățile parohiei, informează site-ul oficial al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei.

Până în prezent programul liturgic al parohiei se desfășura într-un loc amenajat la parterul unui bloc. Cu susținerea Protopopiatului, a autorităților locale și a Diocezei Catolice de Vicenza s-a reușit închirierea capelei, a câtorva anexe și a unui spațiu pentru parcare de la Complexul Spitalicesc Zavarise Manani din San Bonifacio.

La Seminarul Teologic Sfântul Apostol Andrei din Galați au avut loc, vineri, 13 ianuarie 2017, mai multe manifestări cu ocazia zilei de naștere a poetului Mihai Eminescu și a Zilei Culturii Naționale. La eveniment a fost prezent Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, ne-a precizat Gabriel Molocea.

Evenimentul a început cu o rugăciune de mulțumire și cu slujba de pomenire a poetului național, oficiate de ierarh, împreună cu un sobor de clerici, în capela Seminarului.

În cuvântul rostit, ierarhul a subliniat că rădăcinile cinstirii eminesciene sunt foarte adânci și profunde, încât ele duc la marele Episcop Melchisedec Ştefănescu, a cărui operă a fost cunoscută, comentată şi prezentată de Mihai Eminescu, mai ales atunci când aceasta făcea referire la istoria Dunării de Jos.

Partea culturală a manifestării s-a desfăşurat în Sala de Conferinţe Preot Constantin Todicescu, a Seminarului. Astfel, corul mixt Camerata Juventus a susţinut un moment artistic, alcătuit din texte de inspiraţie eminesciană. Corul, alcătuit din elevi ai seminarului gălăţean, ai Colegiului Naţional Costache Negri şi ai Colegiului Naţional Vasile Alecsandri, este condus de lect. univ. dr. Eugen Dan Drăgoi.

De asemenea, mai mulţi copii, dar şi tineri seminariști au recitat poezii din opera lui Mihai Eminescu, după care au avut loc dezbateri libere pe tema vieţii şi operei geniului literaturii româneşti.

La final, toţi cei prezenţi au ascultat, într-o înregistrare actorului Dorel Vişan, câteva din poeziile eminesciene reprezentative.

La Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă a apărut un nou număr al Revistei Ortodoxia a Patriarhiei Române.

În al doilea număr din 2016, revista ne propune, în secțiunea Studii, articole variate, între care:

Ecologia și calea conservării durabile a creației, studiu în care părintele profesor Vasile Răducă ne invită să înțelegem criza ecologică ca urmare a crizei morale și a apostaziei;
Articolul Patriarhul Justinian – învățător, preot și consătean, un veritabil apărător de credință și de neam al inginerului profesor Avram D. Tudosie este o apologie făcută ierarhului cu scopul de a corecta percepția greșită asupra acestuia, în încercarea de a înlocui expresia „patriarhul roșu” cu „slujitorul național al României”;
Documentul despre avort al Bisericii Ortodoxe Române (iunie 2005) și relevanța lui social-teologică. O abordare interconfesională a părintelui Cătălin Varga.
Tot în acest număr se regăsește un studiu despre Mitropolitul Anastasie Crimca și manuscrisul său «Sbornicul-Lavsiacon» al părintelui George V. Palade, și un altul despre Considerente etice privind identitatea creștină, persoana și misterul în Europa de azi, realizat de părintele Mihai Iordache. De asemenea, părintele Ion Pantilimonescu ne propune articolul său despre pictura brâncovenească.

Secțiunea Ortodoxia în dialog cuprinde Note liturgice ale profesorului Marian Ciucă privitoare la expresia „Vistierul Bunătăților” din cultul ortodox.

Orthodoxia patristica ne prezintă un text al Fericitului Ieronim: Epistola 107 către Leta privind educația tinerelor fete.

Textul Educația teologică în Sfânta Scriptură și la Sfinții Părinți al Episcopului Kallistos Ware – tradus din limba engleză ne este oferit spre studiu în secțiunea Ortodoxia contemporană.

În Însemnări despre cărți și reviste, revista Ortodoxia ne oferă patru recenzii de carte, între care Viața Sfântului Ioan Gură de Aur, apărută la Editura Basilica în 2016.

Colecţiile Revistei Ortodoxia pot fi consultate în cadrul Bibliotecilor Seminarelor şi Facultăţilor de Teologie din Patriarhia Română.

Editorial - Părintele Constantin Necula :
 

Editat*******

Dintre provocările anului 2016, aceea de a cinsti tinerii în dimensiunea lor misionară ne apare drept cea mai vrednică de reamintit. Dincolo de întâlniri, dintre care cea de la București a fost cea mai amplă, de simpozioane ori conferințe, tinerii s-au vădit vii, provocatori și inovatori, creatori ai unei concepții de pastorație care leagă generațiile și deschide paro*hia în dialog și împreună-lucrare cu ei. Ne-au dovedit că sunt deja crescuți în alt soi de democrație decât noi, preoții, care încă nu am îmbătrânit suficient; că știu să ceară, cu subiect și predicat, lucrurile de care au nevoie pentru a se putea simți utili Bisericii.
Așa s-au dezvoltat seri de conferință și rugăciune, concerte - nu doar de muzică bisericească, piese de teatru și retrageri duhovnicești, pelerinaje și drumeții pe munte, colocvii și publicații. Așa au apărut tineri care produc știri pe bloguri, editează cu ușurință materiale și pot distribui, asemeni unei agenții de presă profesionistă, imagini și știri, pot eclipsa lipsa de colegialitate a unor televiziuni cu seninătatea unor voluntari demni. Demnitatea lor s-a dovedit fundamentală restartării încrederii poporului în Biserică, atentă însă la tot ce atentează la fragilitatea comunității prin abuzuri.
La un an de la momentul Colectiv au intrat în locașurile de cult și s-au rugat pentru sufletele celor plecați în noaptea cea mai dramatică a anului 2015. Nu înseamnă că nu-i mai doare neatenția noastră în dialogul cu ei sau că vor accepta să nu-i luăm în serios atunci când ne propun dialogul. Ci ne dovedesc că s-au maturizat, că au înțeles că singura pârghie care ține legată societatea de valorile pe care ei le doresc dominante în viața lor rămâne Biserica, lucruri pe care le putem vedea în taberele sau în forumurile organizate, în publicațiile în care se exprimă. De aceea trebuie asumată pastoraţia împreună cu ei. Ne trebuie un timp să discernem ce ne-au spus într-un an dedicat lor.
În primul rând ne-au cerut un efort de educare a cunoștințelor noastre de teologie și de comunicare în spațiul public a ideilor legate de Ortodoxie. Au nevoie să înțeleagă, să pătrundă taina Bisericii cu inteligență, nu mașinal și nici la comandă. Pentru aceasta, noi, păstorii, trebuie să ne ascuțim inte*ligența pastorală, comunicarea directă și sinceră. Complexul de inferioritate pe care-l încearcă tinerii noștri în raport cu tinerii altor confesiuni ori religii, în ce privește educația religioasă, nu a fost redus prin ora de Religie decât în situația în care, dincolo de conținuturi, profesorul de Religie i-a mișcat spre Biserică și bibliotecă, spre Scriptură și Taine, deopotrivă. Acum ne cer cursuri biblice, ne cer să aibă Biblii la îndemână, învață să cânte și vor să înțe*leagă ce se cântă la strană. Ne cer onestitate, sinceritate în neputință. Sigur, poate că nu este o situație la nivelul întregii ţări, dar revenirea lor în pastorație a adus astfel de cereri și va obliga la o producție de soluții adecvate.
În multe sate din Ardeal - și sunt sigur că nu sunt singulare aceste experiențe - au fost create grupuri de copii care au adoptat bătrânii din sat, au strâns alimente și le-au distribuit celor care au nevoie, au învățat să dăruiască din bucuria dăruirii. Nu, nu doar de Crăciun, ci în fiecare moment în care au simțit că pot face ceva pentru ceilalți.
Lângă Făgăraș, activitatea catehetică a unui tânăr preot și a soției sale a readus în sat copilăria. Sâmbătă seara, copiii le cer părinților să-i ducă la bunici în sat pentru Liturghie și pentru întâlnirea de după Liturghie. E modelul unei pastorații a readucerii tinerilor în Bise*rică.
Pe valea Oituzului, un tânăr preot și echipa sa minunată strâng la aceeași masă bătrânii din cămin cu o parte din copiii care sunt ajutați să treacă mai ușor peste greutățile vieții. Soluția este simplă: se îngrijesc și se bucură unii de alții. Locul pare un zâmbet pe fața lui Dumnezeu. La Rădăuți, o mână de oameni sprijină creș*terea unor copii. Dacă intri în mijlocul cetății lor luminoase, ești martor la unul dintre cele mai frumoase fenomene de pas*torație: copiii cresc oamenii Bisericii ca să-i crească. Sunt sute de astfel de locuri ale minunilor trăirii de dragul Ortodoxiei, al Evangheliei și al Împă*răției lui Dumnezeu. România tinerilor poate fi o provocare luminoasă pentru pastorație, astăzi. Vom încerca să descoperim împreună modelele pe care ni le propun în singurul manual valabil al vieții Bisericii: realitatea. Vă propun un an de identificare a cerințelor tinerilor la adresa Bisericii și a modului în care putem să răspundem la ele. Căutând, împreună, soluții. În Hristos și în Biserică.

《 Părintele Constantin Necula 》

În Duminica a 29-a după Rusalii (15 ianuarie), ierarhul mehedinţenilor, PS Părinte Nicodim, va săvârşi Sfânta Liturghie în biserica cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” din Drobeta-Turnu Severin. Slujirea este prilejuită de instalarea unui nou preot paroh la această parohie, în persoana părintelui Florinel Iliescu. Postul de preot paroh a rămas vacant prin transferul părintelui Claudiu Constantin Crăciun în funcţia de paroh al Catedralei Episcopale. Părintele Claudiu Constantin este consilier administrativ al Episcopiei Severinului şi Strehaiei.

La Duminica a 29-a după Rusalii membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române slujesc după următorul program pe care îl aflăm de la Radio Trinitas:

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va participa la slujba Sfintei Liturghii ce va fi săvârșită la Paraclisul Sfântul Grigorie Luminătorul din Reședința Patriarhală.

Înaltreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va sluji în Parohia Lunca Moldovei, Protopopiatul Târgu Neamț, județul Neamț.

Înaltreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, va sluji la Biserica Sfântul Antonie cel Mare, Parohia Hipodrom din Sibiu.

Înaltreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, va sluji la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Înaltreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, va sluji la Paraclisul Mitropolitan Sfânta Treime din Craiova.

Înaltreasfinţitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, va sluji în Parohia Timișoara – Zona Soarelui.

Înaltreasfinţitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, va sluji la Biserica din satul Inești, raionul Telenești, Republica Moldova.

Înaltreasfinţitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, va sluji în Parohia românească din Innsbruck, Austria.

Înaltreasfinţitul Părinte Nicolae, Mitropolitul Ortodox Român al celor două Americi, va sluji în Parohia românească Acoperământul Maicii Domnului din Dacula, Statele Unite ale Americii.

Înaltreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh Patriarhal, va sluji în Catedrala Arhiepiscopală din Târgoviște.

Înaltreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța.

Înaltreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, va sluji la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava.

Înaltreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, va sluji la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia.

Înaltreasfinţitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Râmnicu Vâlcea.

Înaltreasfinţitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, va sluji în Parohia Deleni, Protopopiatul Onești.

Înaltreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, va sluji în Parohia Sfinții Voievozi – Bolnița din Curtea de Argeș.

Înaltreasfinţitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, va sluji în Parohia Banu din Municipiul Buzău.

Înaltreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Galaţi.

Înaltreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, va sluji în Parohia Arad-Centru din Arad.

Preasfinţitul Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor, va sluji la Catedrala Episcopală din Huși.

Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, va efectua vizite pastorale în eparhie.

Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, va sluji la Catedrala Episcopală Învierea Domnului din Oradea.

Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, va sluji la Mănăstirea Sfânta Ana – Rohia, județul Maramureș.

Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, va sluji la Biserica Naşterea Maicii Domnului din Drobeta Turnu Severin.

Preasfinţitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, va sluji în Parohia Buna Vestire din Slobozia.

Preasfinţitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, va sluji în Parohia Deva II, împreună cu Preasfinţitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei.

Preasfinţitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, va sluji în Parohia Lunca, Protopopiatul Turnu Măgurele.

Preasfinţitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, va sluji la Schitul Sfântul Nicolae din Giurgiu.

Preasfinţitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaților, va sluji în Parohia Studiniţa din comuna olteană Studina, Protopopiatul Corabia.

Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, va sluji la Mănăstirea Cerbu, Protopopiatul Babadag.

Preasfinţitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, va sluji la Paraclisul Sfântul Evanghelist Luca de la Centrul Eparhial din Zalău.

Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, va sluji în Parohia românească Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul din Fiumicino, Italia.

Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, va sluji în Parohia românească Sfinții Cuvioşi Macarie cel Mare şi Macarie Alexandrinul din Haugesund, Norvegia.

Preasfinţitul Părinte Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande, va sluji la Mănăstirea Izvorul Tămăduirii din Melbourne, Australia.

Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal, va sluji la Mănăstirea bucureșteană Antim.

Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, va sluji în Parohia Sfântul Ioan Casian din Capitală.

Preasfinţitul Părinte Ilarion Făgărășanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, va sluji la Mânăstirea Cârţişoara, județul Sibiu.

Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, va sluji la Mănăstirea Fârdea, județul Timiș.

Preasfinţitul Părinte Antonie de Orhei, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, va sluji la Paraclisul Mitropolitan Sfântul Ioan Teologul din Chișinău.

Preasfinţitul Părinte Marc Nemțeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, va sluji în Parohia românească Sfântul Iosif din Bordeaux, Franţa.

Preasfinţitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, va sluji în Parohia românească Nașterea Domnului din Munchen, Germania.

Preasfinţitul Părinte Emilian Lovișteanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, va sluji în Parohia Otetelişu, Protoieria Drăgăşani, judeţul Vâlcea.

Preasfinţitul Părinte Ioan Casian de Vicina, Episcop ales al noii Episcopii ortodoxe române a Canadei, va sluji în Parohia românească Sfântul Gheorghe din St-Hubert, provincia canadiană Quebec.

Preasfinţitul Părinte Ignatie Mureșanul, Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, va sluji în Misiunea Ortodoxă Exter din Marea Britanie.

La Catedrala arhiepiscopală Înălţarea Domnului din Buzău a fost oficiată sâmbătă, 14 ianuarie 2017, o slujbă de pomenire pentru Arhiepiscopul Epifanie Norocel, la împlinirea a patru ani de la trecerea sa la cele veşnice. Parastasul a fsot săvârșit de Înaltpreasfinţitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, împreună cu preoții consilieri și inspectori din Administrația Eparhială, cu părinții protoierei și cu slujitorii celor două catedrale arhiepiscopale.

La acest moment comemorativ, au participat, de asemenea, mulți preoți, monahi și monahii din întreaga Eparhie, precum şi credincioşi buzoieni, care au dorit să aducă un pios omagiu vrednicului ierarh, după cum ne-a precizat Dragoş Olteanu, consilier mass-media şi purtătorul de cuvânt al Eparhiei.

După slujba religioasă, Pr. Manea Cristișor, fost profesor și director la Seminarul Teologic Ortodox Chesarie Episcopul din Buzău, a rostit un cuvânt despre viața Arhiepiscopului Epifanie și despre realizările sale în cei treizeci de ani de păstorire a Eparhiei Buzăului și Vrancei. În continuare, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ciprian a arătat că noi, cei de astăzi, avem datoria de conștiință de a ne ruga pentru înaintașii noștri, mutați la Domnul.

Trebuie să conștientizăm cât de important este să trăim în comuniune unii cu alții, atât cu cei ce sunt în viață, cât și cu cei care au trecut pe celălalt tărâm al existenței umane. Dincolo, a plecat sufletul celui răposat, însă, aici, i-au rămas osemintele pământești, menite să se întoarcă în pământul din care au fost alcătuite. De vreme ce Arhiepiscopul Epifanie a fost înmormântat în Catedrala Arhiepiscopală, ctitoria sa de suflet, se cuvenea să-i facem parastasul în acest locaș de cult, în apropierea mormântului său; de altfel, însuși cuvântul de origine greacă «parastas» înseamnă a sta alături de cineva. Așadar, cu privirea și mintea îndreptate către Arhiereul Hristos, ne-am rugat și l-am pomenit pe cel care a fost, deopotrivă, păstor de suflete sau părinte duhovnicesc al clerului și credincioșilor din cele două județe, Buzău și Vrancea, dar și conducător al unei Eparhii istorice, căreia i-a sporit prestigiul dobândit în decursul istoriei, prin împlinirile sale, în plan spiritual, cultural, social și administrativ-gospodăresc, a spus Arhipăstorul Buzăului și Vrancei.

La final, soborul slujitorilor a oficiat și un Trisaghion la mormântul Înaltpreasfințitului Părinte Epifanie, care s-a mutat la Domnul în după-amiaza zilei de 7 ianuarie 2013.

Mesajul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresat Adunării Generale a Academiei Române, cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu, duminică, 15 ianuarie 2017:

„Azi cu strămoşii cânt în cor

colindul sfânt şi bun,

tot moş era şi-n vremea lor

bătrânul Moş Crăciun”

Colindele – cultură populară de inspiraţie religioasă: credinţă profundă exprimată în cuvinte simple
Sărbătoarea Zilei Culturii Naționale, organizată şi anul acesta cu solemnitate de Academia Română, ne propune să medităm asupra identității româneşti.

Noi vom prezenta doar câteva note și elemente specifice ale unui valoros patrimoniu al identității româneşti, şi anume: colindele româneşti, care se disting prin mulţimea, diversitatea şi spiritualitatea lor! Ritualul colindatului la români a fost de-a lungul timpului subiect al diferitelor cercetări şi studii, mai mult sau mai puţin ştiinţifice. În acord cu cercetările recente ale unor etnologi români, care argumentează că ritualul colindatului la români „nu este o practică arhaică, păgână, peste care s‑au suprapus, ulterior, elemente creștine”[1], dorim să evidenţiem prezenţa intensă a spiritualităţii creştin-ortodoxe în creaţia populară a colindelor româneşti.

Demersul nostru se înscrie în preocuparea firească şi tot mai necesară a recuperării dimensiunii creştine a creaţiei populare româneşti privind Naşterea Domnului Iisus Hristos în Betleem.

În colinde se regăsesc unele dintre dovezile cele mai vii ale culturii noastre populare, prin care s-a exprimat poetic taina iubirii smerite a Fiului veşnic al lui Dumnezeu pentru oameni, Cel ce S-a făcut Om muritor pentru a dărui oamenilor viaţă veşnică.

La români, colindele se remarcă prin profunzimea teologică şi simplitatea artistică a formei, ca manifestare vie a culturii teologice şi duhovniceşti populare.

Bogăţia teologică şi spirituală a colindelor de Crăciun derivă din învăţătura Bisericii Ortodoxe, inspirată de textul Evangheliei şi de scrierile Sfinţilor Părinţi, care au meditat profund la taina iubirii lui Dumnezeu pentru oameni, arătată nouă prin Întruparea şi Naşterea Fiului Său, Cel ce S-a făcut Om din iubire faţă de oameni (Cf. Ioan 3, 16).

Influența învăţăturii Bisericii Ortodoxe în cultura religioasă populară a românilor se poate observa mai ales în modul cum colindele româneşti afirmă în acelaşi timp dumnezeirea Fiului lui Dumnezeu şi omenitatea Lui smerită: „Astăzi S‑a născut Cel făr’de-nceput, cum au spus prorocii”; „Mititel şi‑nfăşăţel, în scutec de bumbăcel / Neaua ninge, nu‑L atinge, vântul bate, nu‑L răzbate”. Aceeaşi abordare se vede în modul cum sunt descrise evenimentele legate de Taina Naşterii Domnului: călătoria Fecioarei Maria şi a dreptului Iosif la Betleem, cântarea îngerilor, închinarea păstorilor, arătarea stelei şi venirea magilor de la Răsărit care aduc daruri Pruncului Iisus, furia lui Irod şi salvarea Pruncului Iisus prin fuga (exilul) în Egipt, toate transpuse, cu evlavie şi emoție, în creațiile poetice ale colindelor.

În acest sens, un colind străvechi ne spune: Peştera-ntunecoasă/a fost a Domnului casă. Adică, Fiul veşnic al lui Dumnezeu Se întrupează ca om de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria, pentru a sfinți umanitatea din interiorul ei. El Se naște în peșteră, în interiorul pământului, ca să sfinţească şi pământul sau întreg universul material.

Pruncul Iisus, Cel născut în peșteră, este așezat apoi în iesle, sfințind astfel regnul vegetal împreună cu regnul animal. „Pat moale, pe fân uscat/numai vitele i-au dat”, continuă versurile colindului. Dar ieslea are aici şi un înțeles duhovnicesc. Prorocul Isaia zice: „Boul şi asinul își cunosc stăpânul lor, dar Israel nu cunoaște pe Domnul său” (Isaia 1, 3). Pornind de la această constatare a prorocului Isaia, foarte adesea în iconografia creștină, lângă ieslea unde a fost aşezat Pruncul Iisus, apar boul şi asinul, care, deși sunt animale necuvântătoare, sunt mai ascultători faţă de stăpânul lor decât mulţi oameni care uită adesea de Dumnezeu Creatorul lor şi nu mai simt prezenţa Lui în lume.

Însă așezarea lui Iisus Hristos în iesle, după nașterea Sa ca Prunc în peştera din Betleem, mai are şi un alt înțeles duhovnicesc: oraşul Betleem înseamnă „Casa pâinii”, iar ieslea este locul unde animalele primesc hrana. Deci Pruncul Iisus este Pâinea care Se coboră din cer (…) din Care, dacă va mânca cineva, nu moare (…), ci va fi viu în veci (Cf. Ioan 6, 50-51). În Sinaxarul sărbătorii Naşterii Domnului se spune că Domnul Iisus Hristos S-a născut „în ieslea dobitoacelor ca pe noi oamenii de dobitocie să ne izbăvească”. Cu alte cuvinte, Iisus vine în lume să ne învețe să nu trăim numai trupește, hrănindu-ne doar cu hrană materială din lumea pământească trecătoare, ci să ne hrănim şi spiritual cu Dumnezeu-Cuvântul, Care S-a făcut Om şi Se oferă oamenilor în Sfânta Euharistie spre viaţă veşnică. Deci sfințirea omului prin hrănirea lui cu iubirea eternă a lui Dumnezeu-Omul, cu Trupul şi Sângele lui Hristos din Sfânta Euharistie este înțelesul adânc al tainei aşezării Pruncului Iisus în iesle. De aceea, icoana ortodoxă a Naşterii lui Hristos în peșteră este pictată în Sfântul Altar la Proscomidiar, acolo unde se pregătesc, în rugăciune tainică, darurile pentru Sfânta Euharistie, înainte de începerea Sfintei Liturghii.

《 continuare》
 

Un alt colind spune: „Din răsărit vin magi cu bucurie, cu dar de smirnă, aur şi tămâie!”

Colindele reamintesc adevărul că Mântuitorul Iisus Hristos este cinstit de cei trei magi sau crai de la Răsărit, de oameni înțelepți de alt neam decât poporul evreu, veniți de la mari depărtări, pentru că Dumnezeu voia să dea o lecție lui Irod, regele Iudeii, al patriei în care S-a născut Pruncul Iisus. Regele Irod căuta să-L omoare pe Pruncul Iisus, însă alți regi, de neam străin, I-au adus daruri Pruncului Iisus. Prin această lucrare tainică, neașteptată, Sfânta Evanghelie a Naşterii Domnului ne arată că Dumnezeu dorește să facă din oameni îndepărtați, oameni apropiați, să cheme şi alte popoare la mântuire, alături de poporul ales. Din străini Dumnezeu face prieteni şi închinători ai lui Iisus, din pelerini veniți de departe Dumnezeu face mărturisitori apropiați ai dumnezeirii Pruncului Iisus şi ai împărăției Sale veșnice.

Darurile aduse de magi au şi ele înțelesuri profunde. Aurul este simbol al demnității împărătești a Pruncului Iisus. Tămâia Îl arată că Pruncul Iisus va fi Mare Preot Care aduce jertfă lui Dumnezeu, fiind El Însuși jertfă şi jertfitor, iar smirna arată că, mai târziu, Iisus va trece prin moarte, pentru a dărui oamenilor muritori învierea şi viața veşnică.

Putem spune, aşadar, că textele colindelor româneşti ne surprind atât prin bogăția semnificațiilor teologice şi spirituale pe care le conţin, cât şi prin simplitatea formei artistice de exprimare a iubirii smerite şi a sfinţeniei Pruncului Iisus, Dumnezeu-Copilul, „Cel ce din pântecele Maicii Sale conduce întreg universul”, cum spunea Fericitul Augustin.

Colindele creează comuniune sincronică (între contemporani) şi diacronică între generații.
Fiind cultură creştină decantată prin cântare repetată şi îmbogăţită din generaţie în generaţie, colindele româneşti transmit, în cuvinte simple, adevăruri şi învățături esențiale pentru credinţa şi viața noastră. Aceste adevăruri esențiale sunt pietre de temelie pe care putem cultiva cu bucurie, prin credinţă şi cântare comună, comuniunea noastră de iubire cu Dumnezeu şi cu semenii noștri.

În acest sens, credinţa în Dumnezeu, iubirea milostivă, bunătatea inimii, prietenia sinceră, precum şi toate valorile spirituale pe care le promovează colindele de Crăciun, ne cheamă la comuniune şi bucurie, la creștere şi îmbogăţire spirituală, la păstrarea tradiţiei strămoşeşti, dar şi la promovarea ei. Colindele promovează, așadar, prin mesajul lor, comuniunea inimilor şi unitatea națională sincronică, între contemporani, dar şi diacronică, peste timp, între generațiile trecute şi cele viitoare.

Creştinii ortodocşi români au conştiinţa vie că în fiecare an colindele pe care le cântă ei nu le cântă împreună numai cu contemporanii lor, ci într‑o neîntreruptă legătură spirituală cu generaţiile trecute, cu strămoşii care au devenit creştini începând cu predica Sfântului Apostol Andrei în Dobrogea. „Azi cu strămoşii cânt în cor colindul sfânt şi bun/Tot Moş era şi-n vremea lor bătrânul Moş Crăciun”. Acest cor tainic care leagă generațiile între ele de‑a lungul veacurilor întru mărturisirea iubirii milostive şi smerite a lui Hristos pentru oameni nu este un simplu cor muzical artistic, ci este mai întâi de toate comuniunea de iubire sfântă a credinței în Dumnezeu – Izvorul vieţii veșnice, iubire mai tare decât moartea, care s-a arătat în Hristos Cel răstignit şi înviat, smerit şi preaslăvit, Creatorul universului şi Mântuitorul lumii.

《 continuare 》
 

În acest sens, colindele româneşti au ca bază de pornire viața liturgică a Bisericii. Ele sunt ecoul popular al ascultării Evangheliei şi al cântărilor liturgice din lăcașul de cult, precum şi al binevestirii şi binecuvântării preotului care poartă icoana Naşterii Domnului Iisus Hristos pe la casele oamenilor, împreună cu dascălul sau cântărețul de la strană. Astfel, Biserica a cultivat, prin cult şi colinde, deodată cu unitatea de credinţă şi unitatea limbii române, precum şi conștiința unităţii şi identității noastre naționale româneşti.

Din acest motiv, Poetul nostru național, Mihai Eminescu, pe care-l sărbătorim astăzi în mod solemn, numea Biserica Ortodoxă Română: „Maica spirituală a poporului român”.

Colindele au aprofundat şi transmis o cultură a bucuriei şi a dărniciei
O altă componentă majoră a colindelor este cultivarea bucuriei şi a dărniciei. Sărbătoarea Naşterii Domnului este celebrată prin slujbe speciale de rugăciuni şi cântări, dar şi prin fapte de milostenie şi daruri oferite cu bucurie atât celor dragi şi apropiaților, cât şi celor pe care nu‑i mai iubește nimeni, celor săraci, bolnavi şi singuri. Prin colinde suntem chemați să arătăm iubire şi dărnicie sau generozitate în jurul nostru: „Acum te las, fii sănătos/ Şi vesel de Crăciun/ Dar nu uita când ești voios/ române, să fii bun!”

Atunci când oferim cu bucurie altora o parte din bunurile noastre materiale ne îmbogăţim sufletul cu iubire şi har de la Dumnezeu Cel milostiv (cf. Luca 6, 36). De aceea, înțelepciunea populară românească a formulat foarte plastic acest adevăr, spunând: „dar din dar se face rai”, adică dărnicia creează bucurie şi fericire celor ce primesc darul, dar şi celor care-l oferă cu suflet bun.

Sărbătoarea Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos ne arată că toate cele făcute de Dumnezeu, toate făpturile văzute şi nevăzute, toate binefacerile văzute şi nevăzute, sunt daruri ale lui Dumnezeu oferite oamenilor în lumea aceasta pământească, însă viața veşnică este darul cel mai mare pe care Dumnezeu îl oferă oamenilor prin Persoana şi lucrarea mântuitoare a Fiului Său, Iisus Hristos, Care S-a făcut Om din iubire smerită şi milostivă pentru oameni. De aceea, de Crăciun, se răspunde la darul lui Dumnezeu pentru oameni cu daruri făcute de oameni pentru Dumnezeu: credinţă dreaptă şi rugăciune smerită, iar pentru semeni: gânduri frumoase, cuvinte calde şi fapte bune.

Colindele sunt lucrare misionară comună a clerului şi mirenilor pentru păstrarea şi promovarea culturii româneşti
Obiceiul de a colinda, de a merge pe la casele oamenilor pentru a vesti prin cântare Naşterea Pruncului Iisus în peștera din Betleem se păstrează şi astăzi în viața românilor, atât în ţară, cât şi în diaspora română prin comunităţile bisericeşti din ea. Deși în mediul urban unele vechi datini şi tradiții au dispărut, totuși obiceiul de a colinda a rămas o componentă a sărbătorii, o bucurie mare a copiilor, tinerilor şi adulţilor care colindă, dar şi a celor care primesc cu bucurie pe colindători şi răsplătesc cu daruri osteneala lor.

Această tradiţie frumoasă este, de fapt, o reînnoire a chemării fiecărui creștin de a fi asemenea îngerilor şi păstorilor de la Betleem, adică vestitor sau apostol al iubirii milostive a lui Hristos în lume. De aceea, Biserica ne îndeamnă pe toţi să devenim colindători, martori şi vestitori ai venirii lui Hristos – Mesia în lume, pentru a dărui lumii pace şi bucurie, mântuire şi viaţă eternă! Astfel, vom contribui cu bucurie şi bunătate sufletească la păstrarea şi promovarea culturii noastre naționale de expresie populară.

Astăzi, poporul român are avantajul de a deține încă valori patrimoniale vii, un patrimoniu imaterial bogat. Însă rămâne în responsabilitatea noastră, a tuturor celor care trăim şi simțim românește, grija de a păstra, promova şi evidenția aşa cum se cuvine şi acest patrimoniu identitar – colindele neamului românesc – el fiind un valoros tezaur spiritual naţional.

Adresăm mulțumiri Domnului Ionel Valentin Vlad, Președintele Academiei Române, pentru invitația de a participa la această sesiune științifică dedicată Zilei Culturii Naționale, felicităm și binecuvântăm pe toți cei care contribuie prin multiplele lor eforturi ca această Zi a Culturii Naționale să devină o sărbătoare a afirmării tuturor valorilor spirituale autentice, a identității și demnității poporului român în context naţional şi universal.

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române



[1] Unele dintre cele mai recente şi complete studii pe această temă sunt cercetările D-nei Acad. Sabina Ispas, directorul Institutului de Etnografie şi Folclor al Academiei Române, dintre care amintim: „Colindatul tradițional românesc. Sens şi simbol” şi „O taină încifrată într‑un text de colind sau o reconsiderare pe temeiuri autentice a viziunii etnologice asupra colindei româneşti”.

Mântuitorul Iisus Hristos nu fericeşte pe cei care sunt nerecunoscători, ci pe cei care sunt recunoscători şi mulţumesc lui Dumnezeu pentru binefacerile primite de la El, a transmis credincioşilor duminică Patriarhul României.

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a rostit un cuvânt în Duminica celor zece leproşi (15 ianuarie 2017), după Sfânta Liturghie, la Paraclisul Reşedinţei Patriarhale cu hramul Sfântul Grigorie Luminătorul.

Părintele Patriarh a spus că leproşii sufereau foarte mult de singurătate şi de umilire, iar cei care se vindecau aveau datoria de a se arăta preoţilor.

Evanghelia de astăzi ne arată că Mântuitorul Iisus Hristos S-a întâlnit cu zece leproşi excluşi din comunitate, care stăteau departe de oameni şi nu se atingeau de semenii lor, deoarece boala lor era una grea şi se putea transmite uşor. Oamenii leproşi în Vechiul Testament aveau un regim special de izolare faţă de oamenii sănătoşi, întrucât boala aceasta incurabilă provoca descompunerea lor treptată, prin căderea unor părţi din corpul lor, deşi erau încă vii. Fiind izolaţi, leproşii sufereau foarte mult de singurătate şi de umilire, având obligaţia de a spune: „necurat, necurat” (Lev. 13, 45), ca oamenii sănătoşi să nu se apropie de ei. Dacă totuşi unii se vindecau printr-o minune, datorită milostivirii lui Dumnezeu şi a credinţei lor puternice, atunci cei vindecaţi aveau obligaţia de a merge la preoţi şi a se arăta lor. De ce? Pentru că preotul avea cunoştinţe precise privind semnele manifestării bolii şi putea stabili dacă boala este lepră cu adevărat sau altă afecţiune şi dacă vindecarea de lepră era una certă (cf. Lev. cap. 13).

Numai când trecem prin necazuri, prin boli sau ispite, atunci cerem în mod stăruitor ajutorul lui Dumnezeu, mai spune Patriarhul Daniel, dar îndată ce am scăpat de suferinţă, de sărăcie, de necaz, uităm de Dumnezeu.

Însă Mântuitorul Iisus Hristos nu fericeşte pe cei care sunt nerecunoscători, ci pe cei care sunt recunoscători şi mulţumesc lui Dumnezeu pentru binefacerile primite de la El. Omul credincios şi demn mulţumeşte permanent lui Dumnezeu pentru că trăieşte în creaţia lui Dumnezeu şi o foloseşte, adică foloseşte aerul, apa, pământul, căldura soarelui şi toate cele făcute de Dumnezeu pentru a susţine viaţa umană.

Suntem datori să aducem recunoştinţă şi mulţumiri lui Dumnezeu şi semenilor pentru binefacerile primite, a conchis Preafericirea Sa.

În această Duminică a Evangheliei vindecării celor zece leproşisuntem chemaţi să arătăm recunoştinţă, să aducem rugăciuni de mulţumire Preasfintei Treimi pentru darul vieţii noastre, pentru sănătate şi pentru tot ajutorul primit în viaţă. Totodată, Evanghelia de astăzi ne cheamă să mulţumim părinţilor după trup care ne-au născut şi crescut, educatorilor, învăţătorilor, profesorilor şi duhovnicilor care ne-au format intelectual şi duhovniceşte, precum şi tuturor celor care ne-au ajutat în vreme de boală, de necaz sau de nevoie. Aşadar, să mulţumim tuturor celor care prin cuvânt şi faptă ne transmit binecuvântarea şi iubirea lui Dumnezeu pentru noi, spre slava Preasfintei Treimi şi mântuirea noastră. Amin!

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a sfințit în dimineaţa zilei de 15 ianuarie 2017 racla în care a fost așezat un fragment din moaștele Sfintei Mironosițe Maria Magdalena.

Slujba a fost oficiată în biserica Sfântul Cuvios Antonie cel Mare şi Sfântul Cuvios Ioan Casian din Sectorul 4 al Capitalei, unde vor rămâne permanent.

Părintele Episcop a spus că locașul de cult a primit, cu acest prilej, și al treilea hram: Sfânta Mironosiță Maria Magdalena.

Sfânta Maria Magdalena va fi şi ea ocrotitoarea bisericii dumneavoastră, alături de Sfântul Antonie cel Mare şi Sfântul Ioan Casian, fiind al treilea hram pentru că un fragment din moaştele sale vor fi aşezate aici. Sfânta este cea care L-a urmat pe Domnul, L-a slujit până la capăt şi a mers cu El până la cruce. Apoi, a dus cuvintele pe care le-a auzit împreună cu Apostolii în diferite locuri vorbind despre iubirea Sa nemărginită şi despre faptul că L-a văzut înviat, ea bucurându-se prima de vederea Mântuitorului înviat din morţi, a subliniat ierarhul, potrivit Radio Trinitas.

Credincioşilor prezenţi Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor le-a vorbit şi despre recunoştinţă.

Evanghelia de astăzi, dreptmărtori creştini, ne îndeamnă să fim recunoscătri faţă de Dumnezeu şi cel mai înalt semn al recunoaşterii noastre este tocmai participarea la Sfânta Liturghie. Euharistia este slujba de mulţumire pe care o aducem lui Dumnezeu. Cine nu vine la liturghie (n. red.: în fiecare duminică şi sărbătoare), nu numai o dată pe an sau o dată la câţiva ani, îşi arată prin absenţa lui nerecunoştinţa faţă de Dumnezeu, a mai precizat Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul.

***

După Înălţarea la cer a Domnului, Maria Magdalena a pornit alături de Sfinţii Apostoli la răspândirea credinţei, semănând în suflete cuvântul dumnezeiesc pe care-l auzise din însăşi gura lui Hristos. De aceea, ea este numită şi întocmai cu Apostolii. O tradiţie ne spune că în apostoleasca ei strădanie, Maria Magdalena a ajuns până la Roma, unde s-a înfăţişat înaintea împăratului Tiberiu (14-37), vorbindu-i despre nedreapta moarte a lui Iisus Hristos şi despre Învierea Lui, iar în drumul ei de întoarcere de la Roma s-a oprit la Efes, slujind Sfântului Apostol Ioan în ostenelile lui de răspândire a cuvântului lui Dumnezeu. Şi aşa, nevoindu-se, a adormit în Domnul, fiind înmormântată la Efes.

În Duminica a 29-a după Rusalii, 15 ianuarie 2017, credincioșii din Buzău au participat în număr mare la Sfânta Liturghie săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, în biserica Buna Vestire – Banu din oraș. Răspunsurile la strană au fost date de Grupul psaltic misionar Sfântul Roman Melodul al Eparhiei, după cum ne-a precizat Dragoș Olteanu, Consilier mass-media și purtător de cuvânt al Eparhiei.

În cuvântul de învățătură, ierarhul a explicat semnificațiile fragmentului evanghelic citit la Sfânta Liturghie care ne-a înfățișat minunea vindecării celor zece leproși (cf. Luca 17, 12-19). Înaltpreasfinția Sa a precizat că samarineanul vindecat de lepră este un model de recunoștință pentru toți oamenii, întrucât a fost singurul dintre cei zece leproși vindecați care s-a întors să-I mulțumească Binefăcătorului său, Mântuitorul Iisus Hristos.

De câte ori primim o binefacere din partea lui Dumnezeu, se cuvine să-I mulțumim cu recunoștință, pentru bunătatea și iubirea Sa față de oameni. Dar, ce este recunoștința? Plecând de la însăși etimologia cuvântului, recunoștința este virtutea prin care omul recunoaște că i s-a făcut un bine și simte nevoia de a mulțumi, în cuvânt și faptă, binefăcătorului său, respectiv, semenului său și, mai ales, lui Dumnezeu. Numai că, reflectând, în sinea noastră, la această virtute care înnobilează sufletul uman, constatăm, cu tristețe, că ne aflăm, de cele mai multe ori, la opusul ei, și anume, în starea de egoism, mândrie, nemulțumire și nesimțire duhovnicească, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ciprian.

***

Biserica Banu din Buzău, monument istoric şi de artă, a fost ctitorită de vistierul Andronic Cantacuzino în anul 1571, pe locul alteia mai vechi. În luptele lui Vasile Lupu cu domnitorul Matei Basarab, din 1637-1639, locașul de cult a fost ars. Actuala biserică a fost zidită de Adriana, văduva vornicului Şerban Cantacuzino, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, fiind terminată în anul 1722, sub domnia lui Nicolae Mavrocordat. A funcționat ca mănăstire până în 1877, când a devenit biserică de parohie. Sfântul locaș adăpostește o icoană a Maicii Domnului, în stil bizantin, poleită cu aur. Această icoană făcătoare de minuni, care provine din Sfântul Munte Athos, de la Mănăstirea Dionisiu, a fost adusă de monahi greci, în anul 1503.

Biserica Domnească de la Curtea Veche (Paraclis Patriarhal) din Capitală își va sărbători marți, 17 ianuarie 2017, ocrotitorul spiritual, pe Sfântul Antonie cel Mare.

Manifestările dedicate sărbătorii au debutat luni, 16 ianuarie 2017, când sute de bucureșteni au luat parte la procesiunea cu icoana făcătoare de minuni a Sfântului Antonie.

Icoana a fost purtată până la locul fostei biserici Sfântul Anton-Pușcărie unde a fost oficiată slujba Acatistului. În continuare, icoana a fost așezată într-un spațiu special amenajat lângă Biserica Domnească, informează Radio Trinitas.

În ziua hramului, Sfânta Liturghie va fi oficiată de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

***

Sfântul Antonie cel Mare a trăit în secolul al III-lea și începutul secolului al IV-lea. Născut în satul Coma din Egiptul de Mijloc în anul 251, acest mare luminător al credinței a fost fiul unor țărani creștini înstăriți. Pe când Antonie avea 20 de ani, după moartea părinților săi, și-a împărțit averea la săraci, și-a încredințat sora unei comunități de fecioare și s-a retras în singurătate.

După ce s-a nevoit o perioadă într-o colibă de lângă satul natal, sub povățuirea unui ascet mai bătrân, Antonie s-a mutat într-un mormânt păgân; apoi, pe când avea 35 de ani, Sfântul Antonie s-a mutat într-un loc numit Pispir, la marginea deșertului. Aici a locuit sfântul timp de 20 de ani, până când ucenicii săi l-au silit să părăsească acest loc. Acum Antonie devine deja părintele duhovnicesc al multor călugări din diversele comunități monastice din pustia egipteană, cele mai vestite fiind cele din Nitria și Sketis.

După ce în anul 310 face o călătorie la Alexandria pentru îmbărbătarea creștinilor prigoniți din cauza persecuției lui Maximin, Antonie se stabilește în 312 în adâncul deșertului, pe muntele Kolzim. Aici a rămas sfântul până la sfârșitul vieții, împreună cu doi ucenici, părăsind locul doar pentru a-și vizita discipolii și pentru a doua sa călătorie la Alexandria, în sprijinul Sfântului Atanasie cel Mare, persecutat de susținătorii ereticului Arie. Sfântul Antonie a trecut la cele veșnice în anul 356 la vârsta de 105 ani.

Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat duminică, 15 ianuarie 2017, Sfânta Liturghie la Mănăstirea Sfânta Ana Rohia. În aceeași zi a hirotesit și instalat pe Arhimanditul Macarie Motogna ca stareț al obștii monahale, informează site-ul oficial al eparhiei.

În cuvântul rostit, ierarhul a vorbit despre recunoştinţa pe care oamenii trebuie s-o aibă faţă de Dumnezeu şi de semeni.

După Sfânta Liturghie, Preasfinţitul Părinte Iustin a hirotesit şi instalat cel de-al doisprezecelea stareţ al Mănăstirii Sfânta Ana din Rohia, în persoana Arhimandritului Macarie Motogna.

Preasfinţitul Părinte Iustin, i-a înmânat Părintelui Macarie Motogna Decizia şi toiagul de stareţ şi l-a prezentat obştii şi credincioşilor ca întâistătător al Mănăstirii şi părinte al lor. Pentru activitatea culturală desfăşurată, Preasfinţitul Părinte Iustin i-a conferit stareţului mănăstirii distincţia Crucea Sfântul Iosif Mărturisitorul.

La final a fost oficiată o slujbă de pomenire în cadrul căreia au fost pomeniți Arhiepiscopul Justinian, foștii stareți ai mănăstirii, dar și poetul Mihai Eminescu.

***

Arhimandritul Macarie Motogna s-a născut la 4 august 1974 în localitatea Breaza, judeţul Bistriţa-Năsăud, într-o familie cu şapte copii. Este absolvent al Seminarului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, licenţiat al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Oradea şi doctor în istorie la Institutul George Bariţiu din Cluj-Napoca.

La vârsta de 15 ani a intrat în obştea Mănăstirii Rohia, fiind primit de către ieromonahul Iustin Hodea, actualul Episcop al Maramureşului şi Sătmarului. În data de 19 septembrie 1993 a fost hirotonit diacon, în 8 mai 1994 preot, iar în 28 iunie 1994 a fost tuns în monahism primind numele de Macarie. În 2001 a fost hirotesit Protosinghel, iar în 12 aprilie 2009 a primit rangul de Arhimandrit. A trecut prin toate ascultările monahale, iar în data de 11 ianuarie 2011 a fost numit egumen al Mănăstirii Sfânta Ana Rohia.

Biserica Sf. Anton – Curtea Veche din Capitală a devenit neîncăpătoare, marţi, 17 ianuarie 2017, de credincioşii care au dorit să se roage la protectorul lăcaşului de cult: Sfântul Antonie cel Mare sărbătorit astăzi. Slujba Sfintei Liturghii la acest moment deosebit din viaţa parohiei a fost oficiată de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Păstorul spiritual s-a adresat celor prezenţi şi le-a spus că Sfântul Antonie cel Mare, din cei 105 ani de viaţă pe care Dumnezeu i-a dăruit, aproape 90 i-a petrecut în priveghere, post şi rugăciune, devenind astfel un îndrumător al călugărilor.

Puţini dintre noi ar mai accepta o astfel de viaţă închinată Domnului, o astfel de trăire dusă cu toată inima până la sfârşitul zilelor lui şi închinată Stăpânului a toate. De aceea, Sfântul Antonie cel Mare a rămas îndrumător al călugărilor şi următor al lui Ilie Tesviteanul şi al lui Ioan Botezătorul, aşa cum am auzit în cântarea troparului, pentru că el s-a asemănat prin postul şi lucrarea sa duhovnicească cu marii profeţi din Vechiul Legământ care anunţau de fapt această viaţă pustnicească, a spus ierarhul.

Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor s-a rugat Sfântului să mijlocească pentru credincioşi înaintea Tatălui nostru Cel din Ceruri.

Îi înălţăm Sfântului Cuviosului Părintelui nostru Antonie smerită rugăciune, rugându-l să mijlocească înaintea Preabunului Dumnezeu pentru noi şi să ducă rugăciunile acestei obşti şi ale tuturor celor care îl cinstesc pe el înaintea Părintelui Ceresc, a adăugat Părintele Episcop.

Credincioşii care au participat astăzi au avut posibilitatea de a se închina Icoanei făcătoare de minuni a Sfântului Antonie cel Mare care este prezentă de peste 165 ani în această Biserică.

Aflată în centrul istoric al Capitalei, Biserica Domnească Sfântul Anton – Curtea Veche este unul dintre cele mai vizitate lăcașuri de cult din București.

Biserica Ortodoxă îi cinstește miercuri, 18 ianuarie 2017, pe Sfinţii Atanasie şi Chiril. La această dată, Biserica Bucur Ciobanul din Capitală își sărbătorește hramul.

Cu acest prilej, numeroși credincioși au participat, în ajunul sărbătorii, la slujba Vecerniei, informează Radio Trinitas.

Situată în vecinătatea Mănăstirii Radu Vodă, biserica a fost salvată de la demolările din perioada comunistă.

Parohia Sfântul Antonie cel Mare din Brăila și-a sărbătorit marți, 17 ianuarie 2017, hramul. Manifestările au debutat în ajun când a fost oficiată slujba Vecerniei cu Litia. În ziua hramului a fost săvârșită Sfânta Liturghie.

La slujba de hram au participat copii şi tineri de la şcolile şi liceele de pe teritoriul parohiei, dar credincioşi din municipiu.

La momentul chinonicului, un grup de elevi ai Şcolii Gimnaziale Sfântul Apostol Andrei din Brăila a prezentat un moment artistic de muzică şi poezie dedicat poetului naţional, Mihai Eminescu.

La final, toţi copiii au primit cărţi, iconiţe, revista eparhială și Călăuza ortodoxă.

***

În cadrul parohiei Sfântul Antonie cel Mare din Brăila funcționează un centru social-educaţional, aşezat sub ocrotirea Sfântului Ierarh Mucenic Antim Ivireanul şi Sfinţii Martiri Brâncoveni.

Centrul desfășoară un program educaţional de tip after scool pentru un număr de 18 copii. În cadrul acestuia, cei 18 elevi beneficiază de meditaţii gratuite, la principalele materii studiate în învăţământul gimnazial, oferite de profesori voluntari şi chiar de 20 de elevi cu rezultate deosebite la învăţătură, fii ai parohiei. De asemenea, copii care vin la meditații primesc zilnic masa de prânz.

În paralel cu activităţile educaţionale, la parohia Sfântul Antonie cel Mare se derulează şi un program social-filantropic care se adresează unui număr de 110 persoane cu posibilități materiale reduse. Acestora, în fiecare sâmbătă şi la marile sărbători, le este oferită câte o masă caldă.

Programul social se extinde şi către alte persoane aflate în evidenţele speciale ale parohiei, numeroşi voluntari efectuând vizite la domiciliile acestora pentru a veni în întâmpinarea tuturor dificultăților de ordin material şi spiritual pe care acestea le întâmpină.

La Reședința mitropolitană din Iași s-a întrunit în şedinţă de lucru, marți, 17 ianuarie 2017, Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, sub preşedinţia IPS Mitropolit Teofan. La sinod au mai participat IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, PS Corneliu, Episcopul Huşilor, şi PS Calinic Botoşăneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor.

Pe ordinea de zi s-au aflat mai multe subiecte referitoare la viaţa bisericească din Moldova, care sunt de competenţa Sinodului mitropolitan: analiza Slujbei şi Acatistelor Sfântului Ierarh Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, ale Sfinților Cuvioși Sila, Paisie și Natan de la Mănăstirea Sihăstria Putnei, în vederea înaintării spre aprobare de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, s-au mai analizat lucrarea misionară a Asociaţiei Oastea Domnului din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, precum şi diferite aspecte cu caracter administrativ şi patrimonial, informează doxologia.ro

Totodată, în cadrul şedinţei Sinodului mitropolitan s-au analizat evoluţiile recente din cuprinsul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei cu privire la problematica legată de Sfântul şi Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe care a avut loc în insula Creta în luna iunie 2016. S-a insistat şi cu acest prilej asupra necesităţii abordării acestei probleme cu discernământ, a evitării tendinţelor schismatice şi a stăruirii în mărturisirea dreptei credinţe şi în rugăciune pentru păstrarea unităţii Bisericii.

Creştinii ortodocşi din mai multe ţări serbează joi, 19 ianuarie 2017, praznicul Botezul Domnului, în conformitate cu calendarul iulian.

Cu această ocazie, Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, a oficiat în ajunul sărbătorii slujba de Sfințire cea Mare a Apei la Râul Iordan, ne-a precizat Părintele Arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte şi Superiorul Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim, Ierihon şi Iordan.

La slujbă a fost prezent și Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, împreună cu alți pelerini români.

La Editura „Andreiana” a Arhiepiscopiei Sibiului a apărut „Îndrumătorul bisericesc” pe 2017, publicație șaguniană care a ajuns la cea de-a 165-a apariție neîntreruptă. Publicaţia îşi îndreaptă atenţia spre temele „Anului omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi al pictorilor bisericeşti” și „Anului comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” în Patriarhia Română, iar în secţiunea „Biserică şi societate” sunt prezentate rezultatele unor preocupări diverse și actuale de cercetare ale mai multor autori.
Ca de fiecare dată, Îndrumătorul bisericesc oferă preoților și credincioșilor din Arhiepiscopia Sibiului și nu numai informații necesare pentru viața bisericească, parohială și pentru viața duhovnicească a familiilor. Anul 2017 a fost proclamat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca „An omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi al pictorilor bisericeşti” și „Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română”. Publicația de la Sibiu își îndreaptă atenția spre teme de studiu pe aceste direcții de cercetare, meditare și evocare.
„Ne-am aplecat într-un studiu asupra vechilor biserici din piatră, care ne aduc mărturii istorice încă din veacul al XIII-lea, fiind păstrătoarele unor preţioase opere de pictură murală, care constituie cele mai vechi picturi medievale românești din câte ni s-au păstrat. Studierea lor aduce cunoștinţe noi atât în privinţa istoriei artei românești, cât și a istoriei poporului român, care a dăinuit și s-a manifestat ca popor creștin de la formarea lui până azi. Primele manifestări ale picturii murale românești din Transilvania rămân ascunse în întunericul trecutului din lipsă de mărturii. Cele mai vechi realizări, păstrate până azi, provin din secolele al XIV-lea și al XV-lea. Tratând în acest studiu chipurile ctitoricești din pictura murală transilvăneană veche constatăm că tablourile votive mai aduc încă un folos istoriei artei, descoperind legăturile cultural-artistice dintre românii din Principate și cei din Ardeal, cât și cele întreţinute de toţi românii cu arta bizantină ortodoxă în general. Aceste legături sunt vădite prin asemănarea tablourilor votive din Ardeal cu cele din Muntenia, având toate originea comună în pictura ortodoxă balcanică. În același registru al Anului omagial, le prezentăm preoţilor noștri, care au în bisericile parohiale obiecte de cult vechi procesul de restaurare al unor asemenea obiecte în cazul în care ele au și reprezentări picturale la fel de vechi. Totodată este prezentată activitatea școlii de pictură de la Rășinari (judeţul Sibiu) cu succinte schiţe biografice ale pictorilor de aici, fundamentată pe informaţiile aflate în literatura de specialitate, care nu au contenit să apară încă de la începutul secolului al XX-lea, deși subiectul mai pune în lumină date inedite reflectate prin prisma cercetărilor recente. Dacă la Rășinari vorbim de o școală de pictură cu dinastii de pictori și ucenici, iată că în patrimoniul Arhiepiscopiei Sibiului se află și biserici parohiale care au primit haina picturală din mâna vestiţilor fraţi Grecu, asupra activităţii cărora se află un studiu publicat în acest număr al Îndrumătorului bisericesc de la Sibiu”, spune IPS Mitropolit Laurențiu în „Prefață”.
Patriarhul Justinian și rezistența anti-comunistă
Personalitatea Patriarhului Justinian Marina este evocată în „Îndrumătorul bisericesc” printr-o serie de studii între care amintim materialul elaborat de Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii, cu tema primei vizite a Patriarhului Justinian la Sibiu. De asemenea, este reluat în acest număr un studiu al marelui profesor Liviu Stan referitor la legislaţia din timpul patriarhatului lui Justinian. Mai amintim studiul „Patriarhul Justinian Marina şi misiunea-pasiune a preoţiei” elaborat de pr. lect. univ. dr. Mihai Iosu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șagu*na” din Sibiu, studiul „Neo-totemism secular: rezistenţa prin rugăciune în comunism”, scris de dr. Constantin Ittu și studiul „Preliminarii la geneza Mişcării Naționale de Rezistență” al lui Radu Ciuceanu.
„Patriarhul Justinian va vizita și cu alte ocazii Sibiul, mai ales cu prilejul înmormântării sau al instalării unor ierarhi (august 1955 – la înmormântarea mitropolitului Nicolae Bălan; februarie 1956 – la instalarea mitropolitului Justin Moisescu; aprilie 1957 – la instalarea mitropolitului Nicolae Colan, iar în aprilie 1967 la înmormântarea acestuia; în iunie 1967 – la instalarea mitropolitului Nicolae Mladin), dar această vizită făcută la începuturile păstoririi sale ca patriarh și la un an după actul Reîntregirii Bisericii Ortodoxe Române rămâne un unicat având o profundă rezo*nanță în sufletul clerului și al cre*dincioșilor ardeleni. Să ne aducem aminte, așadar, de aceste momente unice care au marcat viața bisericească din aceste ținuturi și să căutăm să împlinim dezideratele vremurilor de astăzi pe care, ca un vizionar, patriarhul Justinian le-a intuit, și anume păstrarea unității de credință și de neam a tuturor românilor”, arată PS Episcop Visarion în studiul publicat.
„Biserica și societatea”
Ultima parte a „Îndrumătorului”, numită „Biserică şi societate”, adună rezultatele unor preocupări diverse și actuale de cercetare ale mai multor autori. Amintim aici lucrarea „Pr. Prof. Petre Vintilescu şi vocaţia noastră de păstori” a părintelui Mihai Iosu, studiul „Ce este şi ce nu este o cateheză” a pr. conf. univ. dr. Constantin Necula, materialul intitulat „Dreptul de azil al Bisericii în contextul migraţional actual” scris de lect. dr. Emanuel Tăvală, studiul „Mântuitorul Iisus Hristos – «Domn al simbolurilor», în teologia Sfântului Efrem Sirul” al doctorandului Alexandru Dădîrlat, studiul diac. dr. Ştefan L. Toma intitulat „Georgios (Gennadios) Scholarios şi Vissarion de Niceea: de la prieteni apropiaţi la adversari ireconciliabili”, materialul semnat de Vicențiu Bășa și intitulat „Carpe Diem, apel la veşnicie”, precum și materialul „Nebunia pentru Hristos – o provocare pentru societate” al lui Nicolae-Toma Posa.
În afară de studiile de cercetare publicate în această ediție, cititorul poate găsi în „Îndrumător” și informații despre viața bisericească. Amintim aici calendarul pe 2017, regulile tipiconale pentru anul în curs, itinerariul pastoral al IPS Mitropolit Laurențiu și al PS Episcop-vicar Ilarion Făgă*rășanul pe anul 2016, șematismul Arhiepiscopiei Sibiului, structura administrativ-bisericească a Bisericii Ortodoxe Române și principalele aniversări și comemorări din anul în curs. Toate acestea fac din „Îndrumătorul bisericesc” pe 2017 un instrument de lucru și informare foarte folositor pentru parohii și cre*dincioși.
„De foarte multe ori asupra lucrurilor pe care cineva vrea să le iniţieze planează suspiciunea și temerea că ele nu vor avea o existenţă prea îndelungată sau chiar vor eșua. Această temere piere atunci când lucrul nostru îl începem cu Dumnezeu în Care ne punem nădejdea că, dacă ceea ce vrem să facem noi este spre mântuirea și ajutorul semenilor, acest lucru va dăinui. Un exemplu în acest sens este <Îndrumătorul bisericesc> de la Sibiu, iniţiat de Sfântul Ierarh Andrei Şaguna și care în acest an a ajuns la al 165-lea număr. Poate că cel mai important aspect pe care această publicaţie șaguniană l-a cuprins și îl degajă odată cu continuarea apariţiei sale constante, de-a lungul timpului, este că, oricâte aspecte pragmatice, de uz informativ bisericesc, ar cuprinde acesta, firul roșu ce leagă fiecare ediţie, pornind de la Sfântul Ierarh Andrei Şaguna și până la noi, este însoţirea proclamării Evangheliei de către lucrarea pastorală a Bisericii, în multiple direcţii de acţiune”, mai spune IPS Mitropolit Laurențiu în „Prefață”.

Mesaj de condoleanțe adresat familiei actorului Ion Besoiu


Familiei actorului Ion Besoiu



Îndurerată familie,

În urma trecerii la cele veșnice a actorului Ion Besoiu, vă adresăm mesajul nostru de compasiune, adresat de asemenea lumii teatrului și filmului românesc.

Figură emblematică a scenei și ecranului, actor cu o impresionantă activitate artistică, și, în același timp, un om credincios al Bisericii Ortodoxe Române, regretatul Ion Besoiu reprezintă o grea pierdere pentru lumea artistică românească.

În aceste momente de întristare pentru cei care l-au cunoscut şi apreciat, vă adresăm sincere condoleanţe și exprimăm prețuirea noastră pentru memoria sa.



† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

În preajma împlinirii a 158 de ani de la Unirea Principatelor Române (24 ianuarie 2017), la Seminarul Teologic Ortodox Sfântul Apostol Andrei din Galaţi avut loc vineri, 20 ianuarie 2017, o manifestare culturală dedicată acestei sărbători, după cum ne-a precizat Pr. Gabriel Molocea, Consilier misionar şi mass-media al Eparhiei.

La acest eveniment au participat cadre didactice și elevi ai seminarului gălățean care au evocat personalitățile dunărene ale timpului, implicate în înfăptuirea Unirii de bază.

Seminariștii și oaspeții au putut audia câteva cântări din epocă, între care imnul Hora Unirii, iar unii dintre elevi au recitat poezii din literatura română, dedicate evenimentului istoric de la 1859.

Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava găzduiește în perioada 20-21 ianuarie 2017 Simpozionul Național cu tema Valori naţionale în creaţia Mitropolitului Bartolomeu Anania, notează site-ul oficial al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Manifestarea a debutat vineri, 20 ianuarie 2017, în Aula Universităţii din Suceava. În cadrul ceremoniei de deschidere au avut loc alocuțiuni și comunicări, precum și decernarea Marelui Premiu Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania. De asemenea, Corul Seminarului Teologic din Suceava a susținut un moment muzical.

Preşedintele de onoare al manifestării culturale este Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Printre personalităţile universitare prezente se numără: Aurel Sasu –Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj- Napoca, părintele Jan Nicolae de la Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba-Iulia și părintele Bogdan Ivanov, Consilier Cultural al Mitropoliei Clujului, Crişanei şi Maramureşului.

Evenimentul se va încheia sâmbătă, 21 ianuarie 2017, la Mănăstirea Dragomirna. Aici, Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, va oficia slujba Parastasului.

Manifestarea este organizat de Asociaţia Şcolară Suceveană pentru Educaţie şi Dezvoltare şi Fundaţia Mitropolitul Bartolomeu din Cluj-Napoca.

În Duminica a 32-a după Rusalii membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române slujesc după următorul program pe care îl aflăm de la Radio Trinitas:

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va participa la Sfânta Liturghie oficiată la Mănăstirea Tigănești, județul Ilfov;

Înaltpreasfințitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, va sluji în parohia Poiana Mărului, protopopiatul Bran-Zărnești;

Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, va sluji în orașul Aman, Iordania;

Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, va sluji la Paraclisul

Mitropolitan Sfântul Ilie Tesviteanul din Craiova;

Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Timișoara;

Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, va sluji la Paraclisul Mitropolitan Sfântul Ioan Teologul din Chișinău;

Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale, va sluji în parohia Saint-Gall, Franța;

Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, va sluji în parohia Sfântul Ioan Botezătorul din Hamburg, Germania;

Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul Ortodox Român al celor două Americi, va sluji în parohia Buna Vestire, Rocky River, SUA;

Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va sluji la Mănăstirea Sfinții Ierarhi Nicolae şi Bretanion de lângă localitatea 23 August;

Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, va sluji la Biserica Sfântul Andrei din Suceava, protopopiatul Suceava 1;

Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, va sluji în parohia Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Reghin;

Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, va sluji la Biserica Sfântul Pantelimon de la Spitalul Municipal numărul 2 din Râmnicu Vâlcea;

Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Roman;

Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, va sluji la Biserica Înălțarea Domnului din Curtea de Argeș;

Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, va sluji în parohia Sfânta Cuvioasă Parascheva din Focșani;

Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Galați.

Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, va sluji în Capela Facultății de Teologie Ortodoxă din Arad;

Preasfințitul Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor, va sluji la Catedrala Episcopală din Huși;

Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, va sluji în parohia Fizeș, protopopiatul Reșița;

Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, va efectua vizite pastorale în Eparhie;

Preasfințitul Părinte Iustin, Episcop al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, va sluji la Catedrala Episcopală din Baia Mare;

Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, va sluji la Catedrala Episcopală din Drobeta Turnu Severin;

Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Cãlărașilor, va sluji în parohia Săveni din protopopiatul Fetești;

Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei si Harghitei, va sluji în parohia Barcani, protopopiatul Întorsura Buzăului;

Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, va sluji în parohia Sfinții Împărați din Roșiorii de Vede;

Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, va sluji la Mănăstirea Sfântul Ioan Rusul din comuna Slobozia, județul Giurgiu;

Preasfințitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei si Romanaților, va sluji la Biserica din parohia Poboru, protoieria Slatina 2;

Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, va sluji la Biserica Sfântul Nicolae din Tălmaciu, județul Sibiu;

Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, va sluji în capela Spitalului Județean de Urgență din Zalău;

Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei, va sluji la Catedrala Episcopală din Gyula, Ungaria;

Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, va sluji în paraclisul Centrului Eparhial din Roma, Italia;

Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, va sluji în Parohia Ortodoxă Română din Uppsala, Suedia;

Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, va sluji la Mănăstirea Antim;

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, va sluji la Catedrala Patriarhală;

Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, va sluji la Mănăstirea Nera din județul Caraș Severin;

Preasfințitul Părinte Antonie de Orhei, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, va sluji în Parohia Sfinții Martiri Brâncoveni din Ialoveni, Republica Moldova;

Preasfințitul Părinte Marc Nemțeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, va sluji în parohia Sfântul Iosif din Bordeaux, Franta;

Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, va sluji la Parohia Sfântul Luca al Crimeii din Bremmen, Germania;

Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, va sluji la Biserica Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica din localitatea Tarragona, Spaniei;

Preasfințitul Părinte Ioan Casian de Vicina, Episcop ales al noii Episcopii Ortodoxe Române a Canadei, va sluji în Misiunea Sfântul Mina, Ste-Therese, QC. Canada;

Preasfințitul Părinte Ignatie Mureșanul, Arhiereu–vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, va sluji în parohia Sfântul Macarie cel Mare din Leeds, Marea Britanie.

Creştinii ortodocşi se află în Duminica a 32-a după Rusalii. Biserica a rânduit ca astăzi, la Sfânta Liturghie, să fie citit textul biblic de la Luca 19, 1-10 (vezi textul pericopei evanghelice mai jos).

În cuvântul de învățătură, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a subliniat importanța prezenței faptelor de milostenie în viața creștinului în vederea dobândirii mântuirii.

Evanghelia citită astăzi la Sfânta Liturghie ne arată faptul că Zaheu devenind milostiv s-a mântuit. Spune Mântuitorul: „Astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia” (Luca 19,9), adică s-a refăcut legătura cu Dumnezeu cel milostiv. Mântuitorul Iisus Hristos ne îndeamnă, tot în Evanghelia după Luca, zicând: „Fiți milostivi precum Tatăl vostru cel Ceresc milostiv este” (Luca 6, 36), a spus Patriarhul României.

Totodată, Părintele Patriarh a subliniat faptul că omul are libertate de a alege dacă urmează sau nu Evanghelia iubirii milostive a lui Hristos.

Evanghelia se încheie cu concluzia că Iisus Hristos a venit să caute și să mântuiască pe cel pierdut. El nu a venit să judece lumea, la prima Sa venire, ci să o mântuiască. La a doua venire, când va veni întru slavă, va judeca vii și morții. Acum este timpul chemării la pocăință și schimbare. Totul depinde de libertatea noastră, dacă răspundem sau nu chemării lui Dumnezeu. Dacă punem în practică Evanghelia iubirii milostive a lui Hristos sau o neglijăm, a spus Preafericirea Sa.

***

Evanghelia Duminicii a 32-a după Rusalii (Luca 19, 1-10)
În vremea aceea trecea Iisus prin Ierihon şi iată un om bogat cu numele Zaheu, care era mai mare peste vameşi, căuta să vadă cine este Iisus; dar nu putea de mulţime, pentru că era mic de statură. Atunci, alergând înainte, s-a suit într-un dud, ca să-L vadă, căci pe acolo avea să treacă. Dar când a sosit la locul acela, Iisus, privind în sus, l-a văzut şi a zis către el: Zaheu, grăbeşte-te şi dă-te jos, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta. Şi el, grăbindu-se, s-a coborât şi L-a primit cu bucurie. Când au văzut aceasta, toţi cârteau şi ziceau: a intrat să găzduiască la un păcătos. Dar Zaheu, stând în faţa Domnului, I-a spus: iată jumătate din averea mea, Doamne, o dau săracilor şi, dacă am nedreptăţit pe cineva cu ceva, întorc împătrit. Iar Iisus a grăit către el: astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia, pentru că şi el este fiul lui Avraam. Fiindcă Fiul Omului a venit să caute şi să mântuiască pe cel pierdut.

Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, își sărbătorește duminică, 22 ianuarie 2017, ocrotitorul spiritual. Cu acest prilej, Patriarhul României i-a adresat Preasfinţiei Sale un mesaj de felicitare.

Ierarhul s-a năs*cut la 13 noiembrie 1966, în Rădăşeni – Fălticeni, jud. Suceava, din părinţii Miron şi Elena Aioanei, la botez primind numele Cristinel-Gabriel.

Urmează şcoala generală în oraşul Fălticeni (1973-1981), treapta I a Liceului Nicu Gane din Fălticeni (1981 – 1983), Seminarul Teologic de la Mănăsti*rea Neamţ (1984-1989); cursurile Institutul Teologic de Grad Universitar din Bucureşti, anul I (1989-1990), apoi ale Institutului Teolo*gic de Grad Universitar din laşi (respectiv, Facultatea de Teologie Ortodoxă a Univer*sităţii Al. I. Cuza, laşi, 1990-1993). Susţine lucrarea de licenţă la disciplina Istoria Bisericii Ortodoxe Române, având titlul: Schitul Vovidenia, tradiţie şi actu*alitate, sub îndrumarea Pr. prof. dr. Viorel loniţă, pe atunci decanul aceleiaşi Facul*tăţi.

Urmează un curs de limba greacă modernă (1995 – 1996) la Facultatea de Filosofie şi Litere a Universităţii din Atena; cursuri de doctorat la Facultatea de Teologie Ortodoxă Patri*arhul Justinian, Universitatea Bucureşti (2011-2014). Obţine titlul de doctor în Teo*logie (25 februarie 2014) cu teza: Istoria Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim, sub îndrumarea Pr. prof. dr. Constantin Pătuleanu.

Devine frate vieţuitor la Mănăstirea Neamţ (din 1988). Este rasoforit în data de 17 decembrie 1988 de Preasfinţitul Părinte Gherasim Cucoşel Vrânceanul, Arhiereul-vicar de atunci al Episcopiei Buzăului. Este tuns în monahism cu numele Timotei (1 februarie 1989) de arhimandritul Bartolomeu Anania (viitorul mitropolit al Clujului); hirotonit ierodiacon (8 iunie 1989) de episcopul Eftimie Luca al Romanului şi Huşilor. Este hirotesit arhidiacon (30 decembrie 1990) la Mănăstirea Văratic, ieromonah (14 octombrie 1993), protosinghel (21 noiem*brie 1993) în Catedrala mitropolitană din laşi, apoi arhi*mandrit (24 martie 2002) în para*clisul mitropolitan Vovidenia din laşi de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.

Devine secretar al Sectorului Exarhat – laşi (2001-2002), ocupându-se de buna orânduire a vieţii spirituale şi a activităţii administrative a mănăstirilor şi schiturilor din Arhiepiscopia laşilor; membru al Comisiei liturgice a Arhiepisco*piei laşilor (2002); exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia laşilor şi responsabil cu acti*vităţile culturale (2003-2008); exarh cultu*ral al Arhiepiscopiei Bucureştilor şi mare eclesiarh al Catedralei Patriarhale (2008- 2014); membru al Comisiei liturgice a Arhiepiscopiei Bucureştilor (2008); repre*zentant al Patriarhiei Române la Locurile Sfinte şi superior al Aşezămintelor Româ*neşti de la Ierusalim, Iordan şi lerihon (1 februarie 2014-15 ianuarie 2015).

La 29 septembrie 2014, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române îl alege Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, cu titulatura de Prahoveanul, iar hirotonia întru episcop a avut loc la 30 octombrie 2014.

A participat la congrese şi simpozioane, la activităţi cultural-misionare; a colaborat cu alţi părinţi de la Catedrala mitropolitană din laşi la realizarea mai multor casete audio şi CD-uri: Sfânta Liturghie (în două volume), Slujba Prohodului, Slujba învierii, Cântări bisericeşti, Paraclisul Maicii Domnului, Slujba Sfântului Apostol Andrei, Slujba Sfintei Parascheva ş.a. De asemenea, a făcut parte din numeroase delegaţii trimise de Biserica noastră la diverse evenimente desfăşurate în ţări din Europa, Asia şi America de Nord; a primit peste 20 de distincţii bisericeşti şi laice în ţară şi străinătate; a publicat articole, reportaje, studii, eseuri, recenzii, evocări şi materiale omiletice în numeroase publicaţii religioase şi laice; a publicat următoarele lucrări: Schitul Vovidenia – tradiţie şi actualitate (Ed. Trinitas, laşi, 1995; 2002 şi 2007), Atribuţiile stareţului/stareţei, eclesiarhului şi duhovnicului mănăstirii (Ed. Trinitas, laşi, 2005), Portrete în cuvinte (Ed. Trinitas, laşi, 2007), Vieţuitori din chinovia Neamţului în veacul al XX-lea. Biografii (Ed. Trinitas, laş), Itinerarii spirituale (Ed. Cuvântul Vieţii, Bucureşti, 2008), Lumina din viaţa oamenilor (Ed. Cuvântul Vieţii, Bucureşti), Aduceri aminte despre oameni şi locuri din ţinutul Fălticenilor (Ed. Muşatinii, Suceava, 2009), Schitul Icoana Nouă. Poartă către cer (Ed. Sf. Mina, laşi, 2009), Rădăşeni – frânturi de istorie sacră (Bucureşti, 2010), Rădăşeni – o grădină a Raiului (Bucureşti, 2010), Biserica Sfinţii Mucenici Mercurie şi Ecaterina din Rădăşeni, micromonografie(Bucureşti, 2011), Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Rădăşeni – micromonografie (Bucureşti, 2011), Dincolo de cuvinte (Ed. Trinitas, Bucureşti, 2012), Pelerin în căutarea luminii (Ed. Trinitas, Bucureşti, 2012), Mitropolitul Antonie Plămădeală şi amintirea unei prietenii. Scrisori (vol. I, Ed. Andreiana, Sibiu, 2012; voi. II, Sibiu, 2014), Slujind lui Dumnezeu în Catedrala Patriarhală(Ed. Basilica, Bucureşti, 2013), Istoria Aşezămintelor româneşti de la Ierusalim, Iordan şi lerihon (Ed. Basilica, Bucureşti, 2014); a iniţiat şi a îngrijit 15 volume, a publicat nouă volume în colaborare; a publicat studii şi articole în volume colective ş.a.

Preasfinţitul Părinte Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei şi Portugaliei, își sărbătorește duminică, 22 ianuarie 2017, ocrotitorul spiritual. Cu acest prilej, Patriarhul României i-a adresat Preasfinţiei Sale un mesaj de felicitare.

Preasfinţitul Părinte Timotei s-a născut în data de 12 aprilie 1975, în Satu-Mare.

BIOGRAFIE:

1981-1989: Școala Generală nr. 6, Satu-Mare;
1989-1993: Liceul Teoretic Ioan Slavici, Satu-Mare;
20 iunie 1992: a obținut diploma de cântăreț bisericesc;
1993: a absolvit Liceul Teoretic Ioan Slavici din Satu Mare, profilul Istorie Științe Sociale;
1993-1997: cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca;
1997: a susținut licența în teologie cu lucrarea: „Validitatea hirotoniilor anglicane în contextul relațiilor dintre Biserica Ortodoxă și Biserica Anglicană”;
24 martie 1998: a fost tuns în monahism la Mănăstirea Nicula;
25 martie 1998: a fost hirotonit ierodiacon;
14 iunie 1998: a fost hirotonit ieromonah pe seama Mănăstirii Nicula;
octombrie 1998 – februarie 1999: a urmat cursurile Facultății de Medicină și Farmacie din cadrul Universității „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca;
martie 1999 – mai 1999: stagiu la Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” – Franța;
octombrie 1999 – ianuarie 2001: preot duhovnic la Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” – Franța;
octombrie 1999 – decembrie 2000: a urmat cursurile de masterat ale Institutului Ortodox Saint Serge din Paris;
15 august 2000: a fost ridicat la rangul de protosinghel;
1 decembrie 2000: a obținut titlul de master în teologie ortodoxă în urma susținerii lucrării de masterat: „Simbolismul veșmintelor monahale la Sfinții părinți (sec. I-VI)”;
februarie 2001 – februaire 2002: a fost preot slujitor la Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din Nicula; tot în această perioadă a îndeplinit ascultările de Secretar și Eclesiarh al mănăstirii;
februarie 2002 – aprilie 2004: preot duhovnic la Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului” din Ciucea;
aprilie 2004: transferat în Mitropolia Europei Occidentale și Meridionale, la Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” Malvialle, Franța;
aprilie 2004 – octombrie 2005: a fost preot slujitor la Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” Malvialle, Franța;
noiembrie 2004 – 2008: responsabil și pentru parohia de la Toulouse;
noiembrie 2005 – 2008: stareț la Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” Vilar, Franța;
noiembrie 2005 – 2008: exarh al mănăstirilor și membru al Consiliului Mitropolitan;
25 mai 2008 – prezent: episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei;
30 septembrie 2013: a obținut Doctoratul în Teologie, cu temaOrtodoxie și erezie în Biserica Primară. Învățăminte pentru azi, la catedra de „Istoria Bisericească Universală” din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, sub îndrumarea PC Pr. Prof. Vasile Leb.