Sfantul Trifon pictat cu un soim pe brat
 

In multe icoane rusesti, Sfantul Trifon apare cu un soim pe brat. El este considerat sfantul patron al pasarilor. Se povesteste ca odata Tarul Ivan cel Groaznic a iesit la vanatoare, iar ingrijitorul soimului a scapat din neatentie pasarea preferata a tarului. Acesta i-a dat termen ingrijitorului Trifon Patrikeiev sa aduca pasarea in trei zile, iar daca nu, va fi condamnat la moarte. Trifon a cautat pasarea prin toata padurea dar fara rezultat.

In cea de-a treia zi, sfarsit de oboseala dupa atata cautare, ingrijitorul s-a intors la Moscova, la locul numit Crangul Marinaya. Intinzandu-se ca sa se odihneasca, s-a rugat sfantului patron al sau, Sf. Mucenic Trifon, chemandu-l in ajutor.

In vis a vazut un tanar pe un cal alb care tinea pe mana soimul tarului. Acesta i-a spus: "Ia pasarea pierduta si o du tarului si nu te mai necaji." Cand s-a trezit, ingrijitorul a zarit pasarea stand pe un brad. A luat-o, a dus-o tarului si i-a spus ce ajutor miraculos a primit de la Sf. Mucenic Trifon. Drept multumire ca i-a salvat viata, Trifon Patrikeiev a construit o capela in locul unde i-a aparut Sf. Trifon. Mai tarziu, a construit chiar si o biserica cu hramul Sf. Trifon in Moscova.

Eu cunosc mai mult acea varianta in care Sfantul Trifon este infatisat avand in mana flori sau frunze de plante.

El este si ocrotitorul zarzavagiilor, a acelora care se ocupa cu cresterea plantelor de orice fel.

Nu e analogie pentru ca Sfintii au fost oameni, au avut un istoric de viata, iar lucrurile peste care sunt "patroni" sunt in functie de minunile pe care le-au savarsit in cursul vietii sau dupa.
Nici o legatura cu aberatiile de zei.
Iar alte personaje "din mitologia crestina" (cine? Dumnezeu? Ingerii? Demonii?) erau cunoscuti cu mii de ani inaintea romanilor (pentru ca exista o continuitate intre Vechiul Testament, unde apar ingeri, de exemplu, si Noul Testament).

Chiar maine se face pomenirea Sfantului Trifon. Acestui sfant ii sunt atribuite o serie de molifte impotriva daunatorilor (viermi, gandaci, lacuste etc.) livezilor si gradinilor.

http://www.crestinortodox.ro/slujbe-...fon-99021.html

Sf. Trifon cu șoim pe braț
 

Mă bucur mult că mi-ați adus aminte de acest sfânt.
Aveam icoana lui pierdută undeva pe un raft de cărți, și chiar dacă o zăream așa cu coada ochiului în fiecare zi, de fapt uitasem complet de ea.
Să vă dea Domnul sănătate și belșug în toate. :53:

http://inlinethumb06.webshots.com/47...425x425Q85.jpg

Vai ce frumos,nu stiam ca exista un Sfant ocrotitor al plantelor!!!
Multumesc pt postari.

ps-icoanele sunt superbe.

In ziua praznuirii Sfantului Trifon, in Oltenia se practica Arezeanul, un ritual de pregatire a viei pentru noul sezon. Cu aceasta ocazie au fost savarsite slujbe de binecuvantare a vitei de vie. (Arezean vine de la bulgari – la ei sarbatoarea inchinata Sfantului Trifon este cunoscuta sub de numirea de Zarezan).

În zugrăvirea chipului dogmatic al unui sfânt (aici folosesc cuvântului dogmă în sensul de mărturie eclezială inspirată de Duhul Sfânt, și nu definiție metafizică imuabilă dictată de instanțe supranaturale - cum eronat este înțeleasă de către multă lume), iconografia nu întruchipează nimic ce nu-și găsește corespondentul în memoria Bisericii, fie ea liturgică sau hagiografică, ambele fiind surse deschise, întrucât sfântul intervine permanent în istorie și relaționează tainic cu oamenii. Privite în acestă optică dinamică, viața sfântului se primenește continuu cu fapte minunate, reflectate în experiența împărtășită a credincioșilor sub formă narativă sau imnografică, uneori și vizuală dar cu multe semne de întrebare asupra valorii iconice a unor astfel de reprezentări.

Deocamdată lipsește din patrimoniul Bisericii o te(leo)logie bine articulată a rostului firii animale și vegetale în ansamblul cosmosului creat, dar avem suficiente indicii să decriptăm parțial ipostazele iconografice ale sfântului Trifon prin înțelegerea vocației predilecte a acestuia, aceea de mijlocitor al împăcării regnurilor sub semnul armoniei cosmice restaurate de Hristos prin Cruce și Înviere.

Datorită unei erori importante în traducerea moliftelor care-i sunt atribuite în Tradiție, eroare transmisă inexplicabil în cărțile de cult până astăzi, , sfântul Trifon s-a impus de-a lungul timpului în conștiința credincioșilor cu imaginea falsă de substituent magic al insecticidelor și pesticidelor, un fel de exterminator supranatural al dăunătorilor de toate soiurile. Diferența dintre ”a certa” și ”a blestema” este considerabilă și schimbă cu totul perspectiva etică în relația omului cu restul biosferei, mai ales cu acele făpturi care intră în coliziune cu interesele economice umane.
Sfântul Trifon ceartă, mustră, dojenește nu proferează blesteme, că nu-i propriu sfințeniei a face uz de instrumente vrăjitorești inventate de diavoli și utilizate iresponsabil de acoliții lor din neamul omenesc. Ar mai trebui spus aici că sfântul Trifon intervine și în favoarea necuvântătoarelor atunci când acțiunile antropice distructive amenință echilibrul Creației, el fiind un iconom nepărtinitor al păcii ecosistemelor, utilizând mijloacele primite în dar de Adam înainte de cădere și reactivate după agonisirea noii Creații de către Hristos Domnul.

Cât despre reprezentările sfântului Trifon cu șoimul pe braț, ea pare mai degrabă un semn al deprecierii iconice a picturii bisericești în mediul rusesc, proces influențat masiv de adoptarea pietistă a impresionismului în textura compoziției. Reprezentările zoomorfe sunt aspru restricționate tematic în iconografia autentică, nu însă și botanicile, ultimele considerate mai puțin ambigue simbolic, prin urmare pretabile vizualului pronunțat eshatologic din icoane.
Așa că Windorin a intuit corect ipostaza iconografică bisericească sfântului Trifon, iar Mirela ne-a arătat cu entuziasm un tablou religios care nu va găzdui veci pururi prezența sfântului, oricât de convingătoare ar părea, la o privire superficială, impresia artistică.

Foarte interesant expozeu, Mihai. Si chiar am impresia ca am inteles totul (fara sa apelez la dictionar, vb lui Lore :))

Adica aproape totul, ca stateam si ma gandeam, ce-ai zice tu sa fac eu cu 'tabloul religios' care nu e tocmai okay dpdv al iconografiei tematice. Vezi ce sfat imi dai totusi, ca taaaare s-a lipit de inima mea. :79:

PS: Mi-am adus aminte ca pe cand era in toi discutia despre Mos Craciun, brad etc. ne-ai spus ca o sa deschizi un topic despre simbolistica in icoane. Asta inteleg ca e introducerea, nu?

Sper că nu te-ai supărat pentru remarca mea, te asigur de toată buna intenție (adică ingredientul principal al asfaltului autostrăzilor spre infern, alea cu un singur sens de mers :71:).
Tabloul religios poți să-l păstrezi, dar nu între icoane, ci ca un obiect decorativ ca oricare altul, pe același palier cu un peisaj, de exemplu. Critica iconologică nu aduce în discuție valoarea estetică, ci relevanța teologică, nu zice nimeni să punem pe foc tablourile cu tematică religiosă, ci doar să nu ne mai închinăm în preajma lor sau să le amestecăm cu icoanele. Lumea nu conștientizează faptul că închinarea la un sfânt pictat în manieră artistică este pasibilă de idolatrie și că în asemenea cazuri nu funcționează principiul ignoranței inocente.

Cât despre topicul dedicat tratării unor aspecte iconologice, cred că o să mă limitez la intervenții punctuale atunci când apar propuneri asemănătoare topicului de față. Desigur, atâta cât știu și mă pot asigura că nu bat câmpii.