Este păcat să scrii literatură fantasy / SF?
 

Care este opinia Bisericii ortodoxe cu privire la scrierea de cărţi (romane şi nuvele) de genul fantasy şi science-fiction? Catolicii spun că este în regulă dacă opera literară are ca temă victoria binelui asupra răului şi promovarea valorilor morale creştine. Protestanţii şi Catolicii îi dau drepte exemple pe C.S. Lewis şi pe J.R.R. Tolkien, ale căror romane fantasy au simbolism creştin (de exemplu, Gandaalf din Stăpânul Inelelor îl simbolizează pe Isus care este ucis şi este readus la viaţă după ce luptă cu forţele răului; la fel şi leul Aslan din cărţile Narnia, care se sacrifică pentru dreptate şi apoi înviază).

Am cochetat de mult timp cu idea de a scrie romane (am publicat câteva articole într-o revistă literară în timpul facultăţii) şi pot să spun că genul fantasy mă atrage. Anul trecut am început să lucrez la un roman de acet gen, isnpirat din folclorul românesc, din poveştile despre iele şi vârcolaci, dar l-am abandonat pentru că m-a cuprins o mustrare interioară ca venită de la Duhul Sfânt care mă face să cred că este păcat să scrii astfel de cărţi. Am rămas cu fişierul Word cu 30 de pagini scrise şi nu ştiu dacă să-l continui sau nu. Dacă aş introduce elemente creştine, ca de exemplu un preot care luptă prin rugăciune împotriva forţelor răului, ar fi mai bine? Mai rău?

Am nevoie de părerile şi sfaturile dvs.

Mulţumesc şi Doamne ajută!

Bine ati venit printre noi!

Nu va faceti griji!

Talentul dat de Ceruri trebuie fructificat. Nimeni nu are dreptul sa va spuna sau sugereze modalitatea artistica concreta in care o faceti. Cita vrema nu aveti un mesaj imoral sau amoral al operei, puteti fi fara grija: nu este neaparat necesar sa bagati un personaj-preot. :)

Va urez mult succes in ce scrieti!

P. S. Dupa cum vedeti la avatarul meu, si eu sint un admirator, insa fara impulsul de a scrie, al genului S. F.

Din cate stiu eu, nu exista vreo interdictie in a scrie carti SF.
Spor la munca ! Doamne ajuta !

Cum să fie în regulă? Cum să amesteci realul cu fantasticul, adevărul cu minciuna?

Bluester, ai vrut să spui spor la ascultarea de sărsăilă.

Subiectul filmului Stăpânul Inelelor e ancorat în gnosticism.

Chiar! Cum sa scrii carti? Cum sa compui povesti? Nu trebuie sa scrii decat despre realitate, nu despre ce ai dori sa fie, sau despre cum ar fi daca ar fi altfel. Nu e voie sa-ti folosesti imaginatia. Tot ceea ce vine din mintea omeneasca e lucrul Satanei. De fapt nici despre realitate nu e prea bine sa scrii, adica despre nimicurile care iti trec prin cap atunci cand te gandesti la tine, la altii si la lume.

Mai bine nu scrie nimic. Fii Simpllu.

Cine i-a spus să nu scrie?

O groaza de povestiri bisericesti, anume hagiografice, au fost dovedite daca nu ca fantezii retorice, cel putin ca si copy-paste (vezi ce scie parintele Pruteanu despre hagiografie).

E o imbicsire (desi dupa unii, o imbisericire) sa spui ca orice fantezie literara este "de la sarsaila". Ion Creanga a scris povesti in care apar draci. Deci? :))

Ah, cind unii fantazeaza sexual sau violent, asta e altceva: nu normal, nu spiritual, dar nici demonic: e patologic, pur si simplu.
Insa o opera in care totul, inclusiv exemplele rele, dobindesc un anume tilc, o anume structura amesajului, este cu totul altceva.

Ar trebui sa ascultam doar psalmi si sa citim doar carti bisericesti? Plictisitor ar fi. Nu ar fi viata, asa ceva.

Povestirile bisericești, hagiografice, nu au nicio legătură cu literatura fantasy, SF.

Nu am spus că ”orice fantezie literară este de la sărsăilă”, ci m-am legat de contextul discuției.

Să înțeleg că pentru tine dracii sunt din lumea fantastică?

Acest gen de carti se numeste "fantasy" - adica tine de domeniul imaginatiei si, deci, NU trebuie sa iei in seama/sa crezi ce scrie acolo sau sa-ti fie modele de viata personajele din poveste. La fel se intampla si la restul cartilor de beletristica. Ce? Daca citesti cartea "Ion" a lui Rebreanu, asta inseamna ca trebuie sa-ti fie model de viata personajul principal care a intretinut relatii intime inainte de casatorie doar ca sa intre in posesia unui teren agricol? Daca citesti "Baltagul" a lui Sadoveanu - asta inseamna ca pentru tine razbunarea va deveni virtute? Sau daca citesti oricare alta carte, asta inseamna ca trebuie sa imiti personajele?
Suntem maimute? sau avem ratiune?
Repet, sunt carti SF, nicidecum enciclopedii.

Minciuna? La ce te referi când spui "minciuna"?

Iele, vârcolaci, hobbiți, elfi, gnomi, orci etc...

Sfinții Părinți ne sfătuiesc să nu dăm frâu imaginației. Mai ales că acest gen de literatură fantastică îi vizează în mod special pe copii. Nu sunt în totalitate împotriva, dar depinde foarte mult în ce duh sunt scrise. Trebuie mult dicernământ, mai ales cînd vine vorba de copii. Povestirile pentru copii scrise de Leon Magdan le găsesc potrivite.

Tentaculele imaginaţiei: https://doxologia.ro/cuvinte-duhovni...le-imaginatiei

Romanul Ion prezintă o realitate cât se poate de autentică, la fel ca și Moremeții, Răscoala.

Dar nici vorbă de iele sau elfi. Imaginarul este bine ancorat în real, la fel ca și în Miorița.

Dicţionarul defineşte cuvântul „minciună” astfel:

https://www.kephost.com/images/2018/04/01/minciuna.jpg

Conform acestei definiţii, nu înţeleg care este partea de beletristică pe care o numeşti „adevăr” atunci când spui: „amesteci adevărul cu minciuna”. În afară de non-ficţiune, absolut tot ce înseamnă beletristică se încadrează în definiţia cuvântului „minciună” din dictionar, anume „afirmaţie care denaturează în mod deliberat adevărul”. Chiar dacă personajele sunt oameni şi locaţiile sunt aşezări umane, acele personaje nu au existat în realitate iar acţiunile pe care ele le desfăşoară nu s-au întâmplat. Prin urmare, ne aflăm în situaţia în care întreaga literatură este o minciună, aşadar un păcat. Deci, un Creştin nu ar trebui să citească niciun tip de literatură?

Ai avut curiozitatea să citești articolul postat mai sus? Când o să-mi demosntrezi că există elfi, atunci am să fiu de acord că nu provăduiești minciuna.

Am citit articolul şi sunt de acord cu ce zice, dar nu înţeleg legătura dintre acesta şi scrierea de literatură. Articolul vorbeşte despre imaginaţie combinată cu patimă. Adică atunci când devii rob al plăcerilor imaginate.

Păi, nu există elfi. Cum nu au existat nici personajele (harpii, minotauri) din Divina Comedia a lui Dante Aligheri. Cum nu au existat nici Romeo şi Julieta ai lui Shakespeare. Cum nu existat nici spiritele Crăciunului din opera lui Charles Dickens. Cum nu a existat nici Harap Alb şi calul zburător ai lui Creangă. Cum nu a existat nici Hanul Ancuţei al lui Sadoveanu. Cum nu a existat nici familia Moromete a lui Preda. Cum nu a existat niciun personaj care a fost prezentat vreodată în vreo operă literară de ficţiune.

Deci, conform definiţiei tale (ce nu există în realitate e minciună), întreaga literatură de ficţiune de la origini până în prezent este minciună.

Cum face faptul că personajele nu sunt oameni să fie opera literară minciună, iar dacă sunt oameni nu este minciună? Ori de spui că Gandaalf şi-a luat toiagul şi a tras cu energie într-un orc (în romanul lui Tolkien), ori de spui că George şi-a luat bâta şi s-a luptat cu Ion (în romanul lui Rebreanu), nu este tot luptă inventată? Nici Gandaalf, nici George, nici orcii, nici Ion, nu au existat, aşadar scrierea pe hârtie este o minciună. De ce într-un caz minciuna e păcat, iar în celălalt nu este?

ca sa nu mai vorbim de povesti...care sunt pline de vrajitori (vrajitoare)

Exact! La naiba cu arta, literatura, poezia! Nu trebuie sa citim decat scrierile Sfintilor Parinti si eventual Biblia, dar mai bine sa n-o citim nici pe aia pentru ca exista riscul sa ne starneasca imaginatia si nu e bine. E suficient sa citim din Sfintii Parinti, pentru ca acestia au zis totul despre tot ceea ce e nevoie sa stim.

Cu adevarat imaginatia e un soi de caracatita. Nu e voie sa ne imaginam nimic. Nici macar ce va fi maine. Nici macar cum va fi vremea. Daca va ploua, va ploua, iar daca va fi soare, va fi soare. Buletinul meteo e de la Satana.

Domnule Constantin Nae, nu va mai legati de Simpllu, ca nu e asa cum zice el. Minciuna tine de domeniul moralitatii, iar adevarul tine de domeniul cunoasterii. Sa dau un exemplu. Daca-i spun vecinului meu ca maine are sa fie soare stiind ca maine va ploua, astfel incat sa plece de acasa fara umbrela, sa-l ploua si sa faca pneumonie, inseamna ca l-am mintit. Dar daca-i spun ca maine va fi soare, crezand ca va fi soare, iar maine va ploua, inseamna ca am gresit fara sa am vreo vina pentru pneumonia lui. In primul caz am mintit, iar in al doilea caz am rostit un enunt fals.

Cu literatura lucrurile stau diferit fata de ambele situatii pe care le-am descris mai sus. Daca ma apuc sa scriu o poveste despre un lup si o Scufita Rosie si i-o dau vecinului meu sa o citeasca, nici eu si nici el nu vom crede ca ea e adevarata si totusi, daca povestea e scrisa bine, vecinului meu are sa i se para interesanta. In acest al treilea caz, povestea mea nu e nici minciuna, nu e nici falsa, ci e fictiune.

Atunci cand mint, ii creez celui pe care il mint o realitate diferita fata de a mea si despre care stiu ca nu e adevarata. Atunci cand gresesc am impresia ca realitatea in care cred eu e adevarata realitate, cu toate ca nu e asa, iar atunci cand fac fictiune, pur si simplu creez o alternativa la realitate despre care atat eu cat si cititorul meu stim ca nu e adevarata.

Cat despre elfi, orci, cai zburatori, Catavenci sau Morometi ce sa spun? E bine sa scriem despre ei?
Caragiale as fost acuzat de contemporanii sai ca piesele sale de teatru sunt imorale pe motiv ca ar contine lucruri imorale: personaje lipsite de caracter, situatii deochiate, betivi care umbla pe scena etc. In studiul "Comediile d-lui I.L. Caragiale" Titu Maiorescu explica de ce literatura nu trebuie sa moralizeze si ca literatura adevarata daca e literatura adevarata si nu maculatura e prin ea insasi morala. Daca l-am citi mai des pe Maiorescu am putea sa aplicam ideile lui inclusiv la caii zburatori sau la Scufitele Rosii. Sau poate la elfi, orci si alte lighioane produse de imaginatia omului.

In niciunul din cazuri nu avem de a face cu minciuna, ci doar cu fictiune. Si pentru ca nu e treaba mea aici sa judec daca scrierile lui Tolkien au sau nu valoare literara, pot sa spun doar un lucru. Cartile bune inseamna timp castigat, cartile proaste inseamna timp pierdut. E treaba fiecaruia sa judece cum isi castiga sau isi pierde timpul. Pe de alta parte, ca veni vorba despre literatura pentru copii, incercati sa dati unui copil de 10 ani sa citeasca Divina Comedie. Mai bine ii dati o bataie, ca e chinul mai usor pentru el. Daca vreti sa ii dezvoltati imaginatia, dati-i sa citeasca carti potrivite pentru el. Basme, de exemplu. Problema e doar sa inceapa sa citeasca pentru ca dupa aceea nu mai are nevoie de ajutorul dumneavoastra. Sau vreti sa aiba in orice moment nevoie de ajutorul dumneavoastra? Atunci nu-i mai dati nimic sa citeasca si veti face din el ghici ce?.

Dar daca ma gandesc bine, am sugerat undeva mai sus ca imaginatia vine de la Satana, asa ca uitati tot ce am scris despre minciuna, eroare, fictiune, respectiv despre Maiorescu si carti.

Aruncati pe foc cartile de povesti ca sunt combustibil bun pentru gheena! Mai puneti apoi niste lemne si haideti sa ne aruncam cu totii pe foc pentru ca indraznim sa discutam despre asemenea lucruri necurate precum literatura!

aveti grija cu eminescu, cu creanga, cu caragiale, feriti-i! dra cristina? nope! sau dati-le foc, mai bine...

tipu' asta face campanie antivaccinare

Nu-mi sariti in cap ! Imi place parerea parintelui.

http://www.cuvantul-ortodox.ro/seraf...etelor-tinere/

amice, NU ai inteles. Eu NU sunt impotriva literaturii SF.Imi plac filmele SF. Consider trilogia "Stapanul inelelor" o capodopera a cinematografiei. Cu ce este nociva cartea "Hobitul" fata de ...sa zicem "Greuceanul" sau "1001 de nopti"? Cu nimic!

Florin, tu nu ai înțeles, era o ironie. :)
Cât despre filmul Stâpânul Inelelor eu aș fi mai rezervat. Întâlnești acolo idei new age. Personajele sunt construite după anumite modele biblice, dar deformate datorită cobinațiilor de creștism (romano-catolic) cu gnosticim și mitologie scandinavă. Un ghivechi, deși aparent întâlnim ideea principală a luptei binelui cu răul, binele învinge etc

Mai mult, filmul a generat fenomene sociale gen jocuri pe calculator, formații rock. Copiii expuși unor asemenea idei/imagini vor vor manifesta mai târziu o atracţie pentru paranormal şi practici oculte. În sufletul copilului se imprimă acele stări mentale sau sufletești care caracterizează persoanele mitologizate, are loc acolo un transfer de energie psiho-mentală. Consider ca până la vârsta de 4-5 ani copilului să-i prezentăm doar realitaea. Dar și mai târziu de această vârstă trebuie multă atenție, subiectul este delicat.

cu alte cuvinte, jos vaccinu!

este taman invers de cum zice habotnicul antivaccinare, aceasta cultura, ca sa-i zic asa, are numai efecte benefice. aaa, ca-i face pe copii mai putin apti de manipularea religioasa, da! este drept, asa e. copiii inteleg mult mai multe decat cred astia si ei vor fi mai putin creduli in a accepta explicatiile "spirituale" date de maturii de genul astuia.

copilasul intelege perfect ca personificarea purcelusilor este o fantezie, stie ca lupul nu poate sufla cu forta unui uragan, acel copil va accepta mai greu mersul pe apa sau invierea mortilor, dracii omniprezenti sau... demonizarea vaccinurilor.

filmul Stapanul Inelelor NU este un film cu tenta religioasa

În regulă. Am înţeles. Deci, nu e bine să scriu romane fantasy. Bine. Mă voi refocaliza şi voi scrie ficţiune realistă. Mulţumesc pentru păreri.

Nu ştiu de ce catolicii bagă mereu Stăpânul Inelelor şi Cronicile din Narnia la literatură cu substrat creştin. Am văzut pe internet o mulţime de preoţi şi episcopi catolici lăudând aceste cărţi şi filme şi dându-le drept exemplu. Dacă-mi este permis să postez două link-uri exemplificative:

https://www.youtube.com/watch?v=Pio5pf-Eoi8

https://www.catholiceducation.org/en...-catholic.html

Dacă e împotriva regulilor, îmi cer iertare. Puteţi să ştergeţi linkurile.

aia-s handicapati, domne, ortodocsii nostri-s baza in lume, in toate ce sunt. uita-te si la josvaccinu de mai sus...

uite, ma gandesc la poe, ar trebui sa-i stergem tot ce a scris si tot ce a generat. sa-i dam foc, ce mai... si gata, tot ce a influentat sa dispara subit! in momentul ala ramanem fara juma din literatura rumuneasca, asa, instantaneu. spre bucuria josvaccinilor ortodocsi.

E doar una din multele aiureli pe care le sustine parintele Pruteanu. Oricum, dadea un singur exemplu, nu o multime de povestiri.

Cel mai simplu e sa intrebi preoti, gasesti si pe net o multime de preoti si calugari carora sa le ceri parerea. E o parere mai avizata decat a cuiva de pe forum, mai ales ca iti raspund si atei.

Asta e părerea ta.

Mă bucur, tindeam să cred că doar vrei să-ți expui convingerile indiferent de părerile pe care le vei primi. Renunțasem să-ți mai scriu. :)

Important este să fii atent la nuanțe, la mesajul pe care vrei să-l transmiți. Poate te inspiră Ierom. Savatie Bastovoi: http://www.cuvantul-ortodox.ro/audie...atie-bastovoi/ Iată că sunt și ieromonahi care scriu romane fantastice.

Pentru că au substrat creștin, Tolkien a fost romano-catolic, iar C. S. Lewis anglican. Lewis s-a convertit la creștinism în urma discuțiilor cu bunul său prieten Tolkien.

P.S. Ești ortodox, dacă nu sunt prea indiscret?

............

Lewis a devenit ortodox? ca poti sa fii crestin catolic, crestin baptist , crestin ortodox

Nu, am spus că a fost anglican.

daca e sa cautam noduri in papura peste tot, si Tom&Jerry are un mic substrat religios!

Sincer, chiar nu mă lasă inima să postez reflecțiile creștine ale unui preot ortodox la acest film.

Credeam ca sunteti impotriva cartilor cu vrajitori si vrajitoare. Se pare ca nu am inteles care e pozitia dumneavoastra in legatura cu acest subiect. Oricum, daca ar fi sa eliminam toate cartile in care exista violenta, monstri, djini, balauri, vrajitori sau oameni rai, am ajunge sa avem o multime de rafturi goale prin biblioteci. ca sa nu mai spun ca nici Biblia poate nu si-ar mai avea locul acolo.

Nici in Iliada lui Homer nu avem modele crestine. Nici in Cantecul Nibelungilor, desi elementul crestin exista, el nu e dominant, fiind surclasat de mitologia nordica ce se prezinta sub forma unui ghiveci. Si totusi!

Aha, deci vor deveni vrajitori. Vor asculta muzica rock. Vor deveni gameri inraiti. Ciudata analiza! Dumneavoastra credeti ca pustanii din ziua de azi sunt atat de prosti incat mai cred in vrajitorie? Nu zic, unii dintre ei poate vor deveni niste dezaxati ce vor crede in practici oculte si paranormal, dar aceasta se va produce doar datorita unui sistem de educatie deficitar in care stiintele naturii au o pondere tot mai redusa. Si daca n-au invatat la ora de fizica despre forta electromagnetica, gravitationala, tare si slaba, au sa creada ca exista forte oculte. Daca n-au aflat ca lumea poate fi perceputa prin microscop, telescop, acceleratoare de particule si spectrofgrafe, vor crede ca exista o realitate paranormala. Cat despre muzica rock, ea e cam pe cale de disparitie la noi, deoarece e prea complicata ca si mod de constructie (ati incercat vreodata sa cantati la vreun instrument o piesa rock adevarata, sa vedeti cat de greu e?), asa ca romanul nostru se multumeste cu manele care sunt mult mai aproape de sufletul sau.

Daca vreti cu adevarat sa va apucati de scris, nu mai puneti intrebari pe forumuri. Ar trebui sa va doara in cot de ce spun unii sau altii. Asta daca, desigur, aveti ceva de spus in domeniul scrisului. Literatura adevarata nu se face la "mica barfa de la colt de strada". Ca scrieti in maniera realista sau fabulati pur si simplu e neimportant. Valoarea a ceea ce scrieti e singura care conteaza.

Da, de parca preotii sunt mari autoritati in critica si teoria literara! Ei ii vor putea explica omului cum si despre ce sa scrie... sa fim seriosi! Poate colegul nostru de forum chiar are talent si vocatie scriitoriceasca, desi, dupa modul in care vad ca pune problema, am anumite indoieli. S-ar putea insa sa ma insel. In definitiv, duca-se la preot! Duca-se chiar si la patriarhul daca vrea!

Eu unul in locul lui nu m-as duce nicaieri. M-as apuca pur si simplu sa scriu asa cum ma-ndeamna pana sau condeiul ramanand surd la tot ceea ce zbiara si ma sfatuiesc unii sau altii. Ca pana la urma ceea ce scrii trebuie sa vina din interiorul tau, nu sa se nasca din galagia pe care ti-o fac unii sfatuitori la ureche. Am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea... in varianta mea.

Mama mea era fascinata de cand eu eram inca mic, de cartea "Strainii din Kipukua" un roman fantastic, exotic scrisa de Mitropolitul Bartolomeu Anania . Pe langa teolog s-a afirmat si ca poet, dramaturg si prrozator de mare valoare literara.

Eu nu am apucat inca sa o citesc dar cateva opinii aici:
https://www.crainou.ro/2016/02/20/va...i-din-kipukua/
http://www.jurnaldecarte.ro/prezenta...aleriu-anania/

Citat din ultima adresa: "Romanul Străini din Kipukua reprezintă o serie de 17 „povestiri-identitate”, de crize ale subiectivismului, în care realul reuşeşte să se împletească în ireal, iar sacrul reuşeşte să se integreze mistuitor într-un cadru profan, încercând să depăşească acea „cenzură transcendentă” pe care Lucian Blaga i-o atribuie „Marelui Anonim”. Drumul parcurs de narator este unul iniţiatic, având la bază o apropiere de sine ce oscilează între căutare, rătăcire şi revoltă, încercând să reînvie sub o flamură a cărei deviză poartă imaginea omului care sfinţeşte locul.
Valeriu Anania maschează în romanul său un drum oblic în care omul caută să se descotorosească de obsesia destinului, devenind propria sa operă de artă, un om invulnerabil în faţa devenirii ce ajunge să fie o piatra de hotar a unui spaţiu sacru.Această întoarcere, această convalescenţă îşi caută rădăcinile în păcatul originar, debarasându-se treptat de moarte sub un chip anonim al divinităţii."

Constantin , Par. Anania avea vrreo 55 de ani cand a scris cartea deci avea o nume conceptie despre viata. A vrut sa transmita un mesaj anume cu aceasta carte.

Legat de ceea ce ai zis cu scrierea acestor carti.
Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel- Capitolul 6
12. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu mă voi lăsa biruit de ceva.

Deci daca ai ceva de transmis ,un mesaj care sa fie cuiva util e Ok. Fiindca in zi de azi e prea multa informatie de extrem de slaba valoare. Daca stau sa ma uit la un film de nenumarate ori nu am ce sa vad. Am ajuns sa ma uit pe net inainte, sa caut referrinte despre filmul respectiv, ca sa nu pierd timpul degeaba. Pe vrremea lui "Ceasca" erau filme mai putine dar era efectiv valoare,vedeai multe filme frumoase. Aparand un timp enorm de emisie, au aparut o sumedenie de emisiuni,filme,desene animate etc de extrem de slaba valoare.
La fel si in domeniul cartilor informatie multa,oferta mare acum cu internetul. Deci eu zic asa, daca ai un mesaj, care crezi ca ar ajuta cuiva cu ceva, e OK. Dar sa nu faci cum fac azi multi ,incearca sa invete pe altii, dar prima data nu sau cladit pe ei insisi, ca sa aiba ce invata pe altii. Deci cladeste-te pe tine prima data, studiaza, apropiete de Biserica si apoi cand ai un mesaj care crezi ca ar ajuta cuiva, scrie.

Interesant acest subiect.
Totuși nu cred ca moralitatea sau imoralitatea este legata de faptul ca opera e despre iele vârcolaci si spiriduși sau despre oameni reali ( ioni, morometi , criminali, adulterini, etc)
Nevoia de a scrie, de a crea ( inventa) povesti este aproape de când lumea și pământul . Probabil majoritatea sunt de inspirație reala. Drept urmare ele pot da un exemplu bun, o învățătură de viață, sau deopotrivă pot sminti, la fel ca și întâmplările din viața reală. Nu degeaba se spune ca viața bate filmul . Cine se apuca totusi sa scrie un roman, nuvela, piesa , film inspirat de o poveste reala pe care a auzit o și l a marcat , de obicei o face cu intenția de a sminti lumea , ci din contra .
Dacă însă nu scrii despre ( sau inspirat din) ceva din viața reală, ci pur și simplu mintea ta inventează povesti , dar tu știi ca sunt povesti și le prezinți ca atare , e încă ok. Important e sa nu ajungi sa susții ca acele lucruri s -au întâmplat pe bune. Sau sa ajungi sa iei de bun ( drept adevăr istoric) întâmplări din anumite romane sau filme (,Cum mi a spus mie cineva ca ludovic 14 aka regele soare era fiul lui d'artagnan care fusese amantul reginei 😅; sau ca pe fundul marii s -a găsit "adevărată biblie" sAMD. ..)
De asemenea dacă scrii din propria imaginație nu știi când și în ce măsură ești inspirat de Duhul sfânt și când ești inspirat de diavol. Ca sa fii 100% inspirat divin trebuie sa fii un om cu o viață și o trăire foarte sfânta, foarte smerit, cât se poate de golit de patimi și de părere de sine, ca sa te poți umple de har. Ori, majoritatea nu suntem așa. Drept urmare nici creația noastră nu poate fi sfânta. Însă nu înseamnă ca nu poate fi moralizatoare. Cu toate ca exista capcana ca aceeași poveste fie ea reala sau fictiva pe unii sa îi lumineze iar pe alții sa îi amintească. Depinde și de starea celui care aude sau privește. O albina va căuta și va găsi doar florile cele mai înmiresmate pe când o musca de gunoi numai spurcaciuni.

nu inseamna ca acel preot are si dreptate

Unde îi găsesc?

Constelatii familiale
 

Aud din ce in ce mai des faptul ca oamenii vor sa isi vindece traume din copilarie si apeleaza la aceste constelatii. Ce pareri aveti??