Sfântul Antonie cel Mare, părintele monahismului creștin, va fi sărbătorit duminică, 17 ianuarie, și de credincioșii din Mitropolia Olteniei. Mai multe mănăstiri și biserici își vor serba în această zi hramul. Între acestea se numără: Catedrala „Maica Precista”- Dudu din Craiova, Mănăstirea Cârcea și Biserica „Sfântul Antonie cel Mare” din localitatea doljeană Leamna.
Ca în fiecare an, ziua de 17 ianuarie reprezintă un reper al iubitorilor de nevoință din întreaga Biserică Ortodoxă. Praznicul Sfântului Antonie cel Mare adună de fiecare dată sute de credincioși la rugăciune în sfintele biserici sau în mănăstirile din cuprinsul Mitropoliei Olteniei. În câteva dintre aceste sfinte locașuri, rânduiala cinstirii Sfântului Părinte îmbracă o haină deosebită, fiind pregătită îndeaproape prin slujba Vecerniei, Litia și Privegherea. În Cetatea Băniei, de ani buni, cinstirea Sfântului Antonie a devenit o tradiție în Biserica Paraclis mitropolitan „Maica Precista”- Dudu. Aici, ziua de prăznuire a sfântului a fost așezată ca al doilea hram al sfântului locaș, alături de cel al Sfintei Adormiri. Cu acest prilej, preoții slujitori vor împlini în această seară slujba Vecerniei, unită cu Litia și rânduiala Privegherii, urmând ca duminică să se săvârșească Acatistul și Sfânta Liturghie. Cea de-a doua biserică închinată Sfântului Antonie din Arhiepiscopia Craiovei se află la Leamna, în județul Dolj. Localitate așezată la numai câțiva kilometri de municipiul Craiova, satul în care sfântul a fost rânduit ca oblăduitor este renumit pentru frumusețea sa pitorească. În mijlocul său a fost așezată Biserica Sfântului Antonie cel Mare, sfințită la anul 2007, prin osteneala fostului primar al urbei craiovene, Antonie Solomon. Sărbătoarea Sfântului Antonie va străluci mai ales la Mănăstirea Cârcea, din Protopopiatul Craiova Sud, județul Dolj. Cinstitul așezământ monahal este ctitoria ieromonahului Ioachim și a schimonahiei Sofronia. Mitropolitul Nestor, de vrednică pomenire, a binecuvântat înființarea acestei mănăstiri, sfințită în anul 1992. Mănăstirea este condusă de maica stareță Eleodora Cristofir, fiica ctitorilor. Prin stăruința sa și a celor 10 viețuitoare s-a ridicat biserica de zid a mănăstirii, cu hramul „Sfântul Antonie cel Mare” și „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”, un corp pentru chilii și o trapeză. Paraclisul sfintei mănăstiri este închinat Sfintei Treimi. Mănăstirea nu este lipsită nici de o tradiție pioasă care spune că pe locul actualei mănăstiri a existat, în vechime, un schit de călugări. De altfel, există în apropiere și o cruce cu însemnări chirilice, care ar certifica continuitatea monahală a locului. Tot referitor la această istorie sunt și spusele bătrânilor satului, care vorbesc despre „fântâna călugă*rilor” și despre cimitirul „La călugări”, aflat la aproximativ 500 de metri de mănăstire, fiind străjuit de o veche bisericuță. Pictura sfântului locaș a fost fina*lizată în urmă cu trei ani, de către Grigore Popescu Muscel. Biserica a fost resfințită de IPS Părinte Irineu la data de 21 noiembrie 2011. |
În mai multe orașe din Transilvania au avut loc evenimente care au fost dedicate aniversării poetului național Mihai Eminescu și prin care a fost sărbătorită Ziua Națională a Culturii. La manifestări au participat reprezentanți ai Bisericii, ai Armatei, ai oficialităților și au fost depuse coroane de flori la monumentele poetului.
Înaltpreasfințitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului a participat la festivitățile dedicate aniversării a 166 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu și Zilei Culturi Naționale. La manifestarea desfășurată în fața Teatrului Național și a Operei clujene, ierarhul a rostit o rugăciune de pomenire și apoi a vorbit celor prezenți despre importanța poetului pentru cultura română. „A fost un om care a avut o viață spirituală aleasă și în același timp și-a iubit neamul cum nu l-a iubit altcineva”. În cadrul manifestării, un grup de elevi de la Seminarul Ortodox din Cluj Napoca a interpretat mai multe cântece pe versurile lui Mihai Eminescu. La eveniment au participat și membri ai Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj, care i-au îndemnat pe cei prezenți să citească din opera marilor scriitori români. De asemenea, din partea oficilităților clujene, a armatei precum și a unor asociații, au fost depuse coroane de flori. Ziua Culturii Naționale la Sibiu Ziua Culturii Naționale și aniversarea a 166 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu au fost marcate la Sibiu printr-un program religios și cultural-artistic organizat la statuia poetului din Parcul Sub Arini. Comemorarea a fost organizată de Garnizoana Sibiu, Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, în parteneriat cu Asociațiunea „ASTRA”, Universitatea „Lucian Blaga”, mai multe licee și școli din oraș, dar și cu instituțiile municipale și județene. Au fost prezenți la eveniment subprefectul Anca Șandru, vicepreședintele Consiliului Județean, Constantin Șovăială, viceprimarul Corina Bokor, comandantul Garnizoanei Sibiu și rectorul academiei militare, generalul Ghiță Bârsan, consilierul cultural de la Arhiepiscopia Sibiului, lect. univ. dr. Emanuel Tăvală, președintele Asociațiunii „ASTRA”, prof. univ. dr. Dumitru Acu, ofițeri, reprezentanți ai Inspectoratului Județean de Poliție, ai Jandarmeriei, ai Inspectoratului Școlar Județean și ai altor organizații. În debutul evenimentului, după intonarea imnului național, preotul militar Călin Sămârghițan a rostit o rugăciune de binecuvântare, iar mai apoi prof. univ. dr. Dumitru Acu a vorbit celor prezenți despre vizita poetului Mihai Eminescu la Sibiu și alte localități ardelene, dar și despre prietenia sa cu personalități din Transilvania. „În acest an se împlinesc 150 de ani de când Mihai Eminescu a venit la Sibiu. În 1866, marele poet venea la Sibiu de la Cernăuți, după ce profesorul său, Aron Pumnul a decedat, împlinindu-se pe 12 ianuarie și 150 de ani de la trecerea la cele veșnice a marelui bărbat ardelean care l-a pregătit cumva pe marele poet în dragostea sa față de neam și față de ardeleni. La sfârșitul anului școlar, Mihai Eminescu pleca de la Gimnaziul din Cernăuți, cu prietenii săi din zona Năsăudului și ajungea până la Blaj. Auzind că în 27-28 august va avea loc la Alba-Iulia adunarea generală a Asociațiunii «ASTRA», se spune că a mers pe jos de la Blaj și a participat la adunarea generală, unde l-a audiat pe Andrei Șaguna, care a devenit pentru el un model important. A trecut prin Sibiu, a mers la familia Goga, de unde a mers în Țara Românească. A revenit la Sibiu în 1868, cu trupa lui de teatru”, a spus profesorul Dumitru Acu. Cântece pe versuri eminesciene A doua parte a manifestării a fost dedicată operei poetice a marelui poet național. Mai întâi au recitat din poeziile lui Mihai Eminescu câțiva studenți de la Facultatea de Științe Socio-Umane, Departamentul de Jurnalism, Relații Publice, Sociologie și Psihologie din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, grup coordonat de prof. univ. dr. Ioana Crețu, care a vorbit, mai întâi, despre activitatea gazetărească a poetului Mihai Eminescu și despre legăturile sale cu românii din Ardeal. „Eminescu a fost un jurnalist nu foarte comod pentru cei din vremea respectivă, pentru că are multe articole vehemente împotriva dualismului austro-ungar, în virtutea căruia populația românească era total asuprită și nedreptățită. A scris articole ca «Politica României de apropiere față de Imperiul Austro-Ungar», «Politica guvernelor ungare față de naționalități și față de români», dar și multe despre Biserica și Școala românească. Poate că mulți nu știu că Eminescu audia și cursurile de drept de la Universitatea din Viena și de aceea, cu o bună armătură științifică, a atacat bazele constituționale ale dualismului austro-ungar. Justiția ungară i-a intentat un proces, despre care nu se știe nimic și ne întrebăm câți jurnaliști de astăzi ar avea curaj să meargă atât de departe. Eminescu a fost conectat și la toate evenimentele din Transilvania”, a spus prof. Ioana Crețu. Au recitat, apoi, elevi ai Colegiului Național „Gheorghe Lazăr”, ai Colegiului Economic „George Barițiu”, ai Colegiului Tehnic „Independența”, ai Liceului Teoretic „Constantin Noica” și ai Școlii Gimnaziale „Regina Maria”. Un moment artistic deosebit a fost oferit de un grup de actori de la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu, poeziile marelui Eminescu fiind recitate într-o manieră aparte. Studenții Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” au interpretat, la final, cântecele „Sara pe deal” și „Pe lângă plopii fără soț”, pe versurile poeziilor omonime din opera lui Mihai Eminescu. Studenții militari au fost acompaniați de fanfara militară a Garnizoanei Sibiu. Activități educative în Harghita Ziua Culturii Naționale a fost sărbătorită, vineri, în majoritatea instituțiilor școlare din județul Harghita, indiferent de limba de predare, sute de elevi participând la activități educative și culturale care au evocat personalitatea marelui poet Mihai Eminescu. Inspectorul școlar de limba și literatura română, Dorina Moraru-Drăghici, a declarat că în peste 100 de școli din județ au loc expoziții de carte, concursuri de recitări, prezentări despre opera și biografia lui Eminescu, lecturi în mai multe limbi ale poeziilor marelui poet. Școlile cu predare în limba maghiară au programat, de asemenea, diverse momente poetice, concursuri de recitări sau simpozioane despre viața și opera poetului național, conform Agerpres. Inspectorul școlar Dorina Moraru-Drăghici a precizat că, la fel ca în anii precedenți, în școlile din județ, indiferent de limba de predare, se organizează activități culturale și educative, care să-i determine pe elevi să fie mai buni cunoscători ai limbii române. „Cu ocazia aniversării Zilei Culturii Române, profesori și elevi ai județului Harghita organizează și desfășoară activități culturale și educative, întru respect față de valorile culturii noastre. Apreciem în mod deosebit participarea colegilor de limba și literatura română, care în fiecare an au determinat pe elevi, prin proiecte dedicate nașterii poetului Mihai Eminescu, să înțeleagă prin vers, cântec, lectura poeziei, că un creator poate să-i facă să fie mai buni prieteni, mai buni învățăcei și mai buni cunoscători ai limbii române. Fiecare dintre noi putem să descoperim în opera eminesciană valori nebănuite”, a spus inspectorul Dorina Moraru-Drăghici, citată de Agerpres. |
Ziua de 15 ianuarie 2016 a fost marcată în mod deosebit de parohiile din Eparhia Romanului și Bacăului, în amintirea lui Mihai Eminescu. Pe lângă slujba Parastasului, care s-a săvârșit în sfintele locașuri, au avut loc manifestări culturale, menite să arate frumusețea operei eminesciene.
Poetul național Mihai Eminescu a fost comemorat vineri, 15 ianuarie 2016, la Catedrala Arhiepiscopală din Roman, prin oficierea slujbei Parastasului de către un sobor de preoți și diaconi. În cadrul slujbei, au fost pomenite personalitățile vieții culturale romașcane, poeți și prozatori, care au trecut în viața veșnică de-a lungul timpului. În partea a doua a programului, elevii clasei a IV-a A de la Școala „Vasile Alecsandri“ din Roman, coordonați de învățătoarea Cristina Sorlescu, elevii clasei a IV-a de la Colegiul Național „Roman Vodă“, coordonați de învățătoarea Anișoara Cojocaru, și elevii de la Liceul Teologic Ortodox „Episcop Melchisedec“ au prezentat un program cultural-religios dedicat „Luceafărului poeziei românești“. De asemenea, elevul Bogdan Blanaru de la Liceul Teologic Ortodox din Roman a citit un eseu în care a surprins elemente din viața religioasă a lui Eminescu. La final, Corala „Laudamus“ a Liceului Teologic „Episcop Melchisedec“, dirijată de prof. Gheorghe Gozar, a interpretat trei piese pe versuri de Eminescu. În sala de festivități a liceului s-a desfășurat apoi un program artistic și un concurs de poezie eminesciană. „Am marcat cei 166 de ani de la nașterea poetului nepereche al românilor, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului. Astfel, am deschis seria evenimentelor cultural-religioase dedicate tinerilor, în contextul Anului omagial al educației religioase a tineretului creștin ortodox în Patriarhia Română“, a amintit părintele Valentin Băltoi, consilier cultural al Eparhiei Romanului și Bacăului. Recital din creația eminesciană, la Buhuși La Școala Generală „Mihai Eminescu“ din municipiul Roman, a avut loc joi, 14 ianuarie 2016, un program cultural dedicat poetului Mihai Eminescu, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim. După cuvântul de deschidere adresat celor prezenți de către prof. Mihaela Rusu, directorul instituției de învățământ, părintele Dragoș Munteanu, protopop al Protopopiatului Roman, a prezentat viața și activitatea „Luceafărului poeziei românești“, subliniind influența religioasă a familiei Eminovici asupra devenirii tânărului Mihai Eminescu. Părintele Mario Doro Ciucanu, secretar al Protopopiatului Roman, a citit referatul „Legătura poetului Mihai Eminescu cu Biserica Ortodoxă“, iar părintele Ionuț Amărinei, directorul Liceului Teologic Ortodox „Episcop Melchisedec“, a evidențiat legătura strânsă dintre Școală și Biserică, în opera gazetărească a lui Eminescu. Marele poet național Mihai Eminescu a fost omagiat vineri, 15 ianuarie 2016, și la Biserica „Sfânta Înviere“ din Buhuși, unde s-a oficiat Parastasul, iar apoi elevii Școlii „Mihai Eminescu“ din Buhuși, coordonați de înv. Ana Nona Pâslaru și de prof. Elena Sandu, au susținut un recital de cântece și poezii din creația eminesciană. Ziua Culturii Naționale a fost serbată vineri, 15 ianuarie 2016, și de copiii de la grădinița particulară din cadrul Fundației „Melchisedec Ștefănescu“ din Roman. Ei au participat la concursul „Mihai Eminescu - poetul nostru național“. „Eminescu a fost un om cu suflet mare“ În Biserica „Sfântul Gheorghe“ din municipiul Bacău, a fost organizat vineri, 15 ianuarie 2016, un eveniment cultural-religios la care au participat profesori și elevi de la Școala Numărul 10, în cinstea „Luceafărului poeziei românești“. Pentru un timp, școlarii mari și mici au ales să-l readucă în memorie pe poetul Mihai Eminescu. „Nu se putea un cadru mai nimerit pentru această acțiune, gândindu-ne la faptul că Biserica și credința se regăsesc în universul liric eminescian, Tudor Arghezi numindu-l pe acesta, icoană a poeziei românești“, a subliniat prof. Iulia Jicu, directorul Școlii Gimnaziale Numărul 10, la începutul manifestărilor. Prin vers, eseuri și cântec, elevii l-au readus pe Mihai Eminescu în inimile ascultătorilor. Micuții recitatori din clasele pregătitoare au dat glas nestematelor lirice eminesciene. Pentru a sublinia universalitatea operei eminesciene, elevii din ciclul gimnazial au recitat poeziile lui Eminescu în limba franceză. La final, preoții și copiii s-au reunit în rugăciunea de pomenire a marelui poet și a tuturor celor care au contribuit la dezvoltarea culturii românești. „Înainte de a fi un geniu sau un mare poet, Mihai Eminescu a fost un om cu suflet mare, fapt pe care vi-l transmite vouă, copiilor, prin fiecare vers al lui“, a mărturisit părintele paroh Constantin Gherasim, care este și inspector în Probleme de tineret și mass-media al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului. |
În Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil“ din incinta Memorialului Ipotești - Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu“, a fost oficiată vineri, 15 ianuarie 2016, slujba Parastasului pentru poetul național Mihai Eminescu. La final, preotul paroh Valentin Tincu a adresat un scurt cuvânt celor prezenți. Programul a continuat cu depunerea de flori la bustul lui Eminescu, aflat în incinta memorialului. Pe lângă numeroase manifestări culturale, tot la Ipotești a avut loc vineri, 15 ianuarie 2016, vernisajul expoziției de fotografie „Omul de pe urmă“, semnată de Alexandru Pohață și Florin Aioanei, membri ai Clubului Fotografilor Iași. Prezentarea a aparținut lui George Pânzaru, referent în cadrul Casei de Cultură „Mihai Ursachi“ a municipiului Iași.
|
Cu binecuvântarea și în prezența Înaltpreasfințitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, la Mănăstirea Dragomirna din județul Suceava, a fost oficiată sâmbătă, 16 ianuarie 2016, slujba Parastasului pentru Mitropolitul ctitor Anastasie Crimca.
Înaltpreasfințitul Pimen a oficiat mai întâi Sfânta Liturghie înconjurat de un sobor de preoți, în prezența obștii Mănăstirii Dragomirna, a personalităților Sucevei, iubitorilor Mănăstirii Dragomirna și a credincioșilor din satul Dragomirna. În predica de la sfârșitul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Pimen a evidențiat personalitatea duhovnicească și culturală a Mitropolitului Anastasie Crimca. Zilele dedicate Mitropolitului Anastasie vor continua până astăzi, 19 ianuarie 2016, ziua în care „vlădica Crimca“ a trecut la Domnul. „În această zi, în colaborare cu școala din Mitocu Dragomirnei, vor fi organizate în muzeul Mănăstirii Dragomirna și în turnul mitropolitului ore de istorie și religie, având ca temă misiunea mănăstirii în educația religioasă și viața Mitropolitului Anastasie Crimca. Anul acesta, se împlinesc 400 de ani de existență a manuscrisului Psaltirea lui David, creat în școala de miniatură a Mitropolitului Anastasie Crimca. Acest manuscris păstrează textul scripturistic, dar miniaturile sunt îmbrăcate în veșminte românești, evidențiind tradițiile artistice ale poporului român“, a remarcat Maria Magdalena Gherghina, secretara Mănăstirii Dragomirna. În timpul mesei rotunde și a vizitelor prin mănăstire, maicile ghid și elevii vor prezenta personalitatea duhovnicească, culturală, politică a acestui artist al culorii care a fost întemeietor de obște monahală, de biserici și spitale. „Ne rămâne datoria de a cerceta și cunoaște faptele ctitorului Dragomirnei - milostivul Mitropolit Crimca și de a i le mărturisi așa cum o făceau strămoșii noștri când îl numeau «părintele și rugătorul nostru». Prin smerenie și rugăciune, vom ajunge să simțim sfințenia acestui mare ierarh, Anastasie Crimca, care și-a aflat loc în cer printre sfinți și a devenit un frumos model de urmat“, a mai adăugat monahia Maria Magdalena Gherghina, secretara Mănăstirii Dragomirna. |
Preasfințitul Macarie, Episcop al Europei de Nord, a condus un grup numeros de pelerini pentru a se închina la icoanele românești din Transilvania, aflate temporar în secția de artă medievală a Muzeului Universității din Bergen, Norvegia.
Icoanele pictate pe lemn și pe sticlă, în secolele XVIII și XIX, provin din colecțiile Muzeului Na*țional al Unirii din Alba Iulia și ale Arhiepiscopiei Alba Iuliei, fiind expuse în muzeul norvegian până la data de 14 februarie 2016, conform unui comunicat al Episcopiei Europei de Nord. Între aceste odoare se află expusă și icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul, adusă la Bergen din Mănăstirea maramureșeană Dragomirești. Icoana a fost pictată în jurul anului 1750 de zugravul Andrei din Cluj. La 14 septembrie 1949 lăcașul așezământului monahal din Dragomirești a ars, focul mistuind totul, cu excepția acestei icoane. Închinătorii ortodocși au înălțat rugăciuni și imne înaintea sfintelor icoane, venerându-le potrivit tradiției dreptmăritoare. Directorul acestui muzeu, profesorul Henrik von Achen, și colaboratorii săi au transmis românilor faptul că au primit cu smerenie și recunoștință aceste icoane din Transilvania pentru a le expune în Muzeul Universității din Bergen, pentru ca norvegienii să poată cunoaște câte puțin din lumea lor sacră, din credința, speranța și dragostea ce se revarsă continuu prin icoane, se arată în comunicatul Episcopiei Europei de Nord. Daruri pentru pelerini PS Episcop Macarie în cuvântul introductiv din catalogul expoziției intitulate: „Kissed Again and Again. Exhibition of Transylvanian Icons/ Sărutate iarăși și iară. Icoane românești din Transilvania”, a precizat: „Icoana este fereastra cerului pe pământ, căci prin ea se vede Nevăzutul. Sfinții Părinți ai Bisericii ne învață că ultima treaptă a desăvârșirii omului o reprezintă vederea lui Dumnezeu, după ce în prealabil ne-am curățit de păcate și ne-am luminat prin primirea credinței celei adevărate”. Ierarhul a arătat că odinioară, Moise și Ilie, au văzut doar umbra a ceea ce este Dumnezeu, dar „prin Iisus Hristos, icoana Tatălui, după care a fost făcut Adam, îl putem cuprinde pe Dumnezeu în liniile materiei transfigurate. Iisus Hristos, în icoană, ne descoperă pe Dumnezeu cel nevăzut, manifestând Marea taină a creș*tinătății (I Timotei 3, 16)”. De asemenea, PS Episcop Macarie arată, în cuvântul introductiv din catalogul expoziției, că „la granița materialului spre lumea duhovnicească, icoanele împăr*tășesc harul dumnezeiesc. Bo*găția de sens, sfințenia și făptuirea credinței se așază prin rugăciunea adusă înaintea acestora. Icoanele Maicii Domnului cu Pruncul au o valoare aparte, deoarece ele transmit teologia Întrupării, dar și a Maternității sfinte. Asumând această realitate, icoana Maicii Domnului cu Pruncul însoțește viața creș*tinilor dreptslăvitori de pretutindeni, în bisericile și în casele lor, învățând că Hristos, prin Fecioara Maria, ni S-a făcut Emanuel, El fiind cu noi, și noi cu El”. Fiecare pelerin a primit în dar din partea colectivului prestigiosului muzeu universitar din Bergen, catalogul iconografic al expoziției și o candelă confec*ționată cu prilejul acestei manifestări mărturisitoare, conform comunicatului Episcopiei Europei de Nord. |
Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creștină din anul 2016 a debutat luni-seară, în data de 18 ianuarie, la Catedrala Patriarhală din București. La slujba Vecerniei, săvârșită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a participat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și au asistat și reprezentanții cultelor creștine din Capitală.
La rugăciunea de seară săvârșită la Catedrala Patriarhală au fost prezenți și Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal; monseniorul Miguel Maury Buendía, Nunțiu Apostolic în România din partea Bisericii Ro*mano-Catolice; Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte, din partea Guvernului României, precum și preoți din cadrul Admi*nistrației Patriarhale. Tema Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creștină din anul 2016 este inspirată din textul scripturistic: „Ca să vestiți în lume bunătățile Celui ce v-a chemat” (1 Petru 2, 9). După slujba Vecerniei, meditația serii a fost rostită de Preasfințitul Episcop Datev Hagopian, Întâistătătorul Bisericii Armene din România. Prea*sfin*ția Sa a arătat că Învierea Dom*nului este cel mai mare lucru pe care creștinii îl pot vesti lumii întregi. „Din dragoste față de oameni, Hristos a înviat biruind moartea și deschizând calea întoarcerii de pe drumul rătăcirii. Prin Hristos, puterea urii și a răutății a fost nimicită în necuprinsul iubirii dumnezeiești. Iată deci calea de urmat spre împăcarea omului cu Dumnezeu! Omul a fost creat spre a trăi! Sfântul Evanghelist Ioan ne spune că «Dumnezeu așa a iubit lumea încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică». În Sfânta Scriptură este men*ționată des «viața veșnică». Adam și Eva, strămoșii oamenilor, au fost creați pentru a trăi viață veș*nică, însă căderea în păcatul neascultării poruncii lui Dumnezeu i-a transformat în muritori. S-a rupt legătura nemijlocită a omului cu Dumnezeu, însă omul tot nu s-a împăcat cu ideea morții, deoarece în adâncul ființei omenești sunt sădite dorința vieții veșnice și năzuința spre aceasta”, a spus Preasfințitul Datev Hagopian. La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus în cuvântul de învățătură că prin cultivarea iubirii și a armoniei frățești creștinii afirmă în lume unitatea pe care trebuie să o aibă ade*vă*rații ucenici ai Domnului Iisus Hristos. „Noi sărbătorim în fiecare săptămână Învierea Domnului, și aceasta este pentru noi lumina călăuzitoare a vieții. Toate acti*vitățile creștinului sunt îndreptate spre Înviere, și în Lumina Învierii, toată viața omului și a lumii, și toate lucrările au un sens, și nu doar unul imediat, pragmatic, ci un sens ultim, final și mântuitor, de unire a umanității cu Dumnezeu. Această seară binecuvântată din cadrul Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creștină arată dorința creștinilor de a împlini rugăciunea Mântuitorului Iisus Hristos referitoare la ucenicii săi. Mai întâi El le-a recomandat să se iubească unii pe alții și să trăiască în unitate și în pace, ca lumea să creadă în Dumnezeu și pentru ei. Ori de câte ori căutăm unitatea între creștini prin reconciliere, coresponsabilitate și cooperare, noi de fapt încercăm să împlinim rugăciunea Mântuitorului Iisus Hristos despre iubirea frățească și a căutării armoniei și conlucrării folositoare pentru mântuirea lumii”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Marți, 19 ianuarie, Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creștină a continuat la Biserica Reformată Calvineum din Capitală, iar astăzi se desfășoară la Biserica Evanghelică Lutherană Germană din București. |
Potrivit unui raport realizat de Open Doors, anul 2015 a fost cel mai violent an din istoria modernă pentru creștinii din întreaga lume. Studiul prezintă primele 50 de țări în care condițiile de trai ale unui creștin sunt foarte dificile. În aceste locuri, creștinii trebuie sa-și păstreze ascunse credința și practicile, altfel riscând discriminare, abuz, închisoare și chiar pedeapsa cu moartea.
Pentru al 14-lea an consecutiv, Coreea de Nord este cel mai periculos loc din lume pentru creștini. Aceștia își practică religia în secret, părinții nedezvăluind credința creștină propriilor copii de teama de a nu fi descoperiți. Mii de creștini sunt prinși și așezați în lagăre de muncă, ori închiși în sate izolate, însă, in ciuda acestor riscuri, nord-coreenii aleg încă sa-L urmeze pe Hristos. Între țările în care nivelul persecuțiilor împotriva mărturisitorilor credinței creștine a crescut alarmant, se numără și Eritreea, Pakistan, Tajikistan, Afganistan, Azerbaijan și Kuweit. Conform raportului, mai mult de 7000 de creștini au fost omorâți din motive religioase, excluzând Coreea de Nord, Siria și Irak unde, deocamdată, nu există o evidență clară a celor prigoniți. În același timp, un număr de aproximativ 2400 de lăcașuri de cult au fost atacate sau distruse, dublu față de anul 2014. Open Doors este o organizație internațională care sprijină creștinii în suferință din întreaga lume și care oferă soluții pentru un trai decent, programe de studiu și leadership și servicii juridice. Contribuie, de asemenea, alături de bisericile din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlanda, la ajutorarea creștinilor care trăiesc sub persecuții. |
Joi, 21 ianuarie 2016, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București, d-l Hans Klemm, a vizitat Mănăstirea Putna , după ce cu o zi înainte s-a aflat la Universitatea „Ștefan cel Mare“ din Suceava, unde le-a vorbit studenților cu ocazia împlinirii a 87 de ani de la nașterea lui Martin Luther King Jr.
La Mănăstirea Putna, ambasadorul a fost întâmpinat de părintele stareț Melchisedec Velnic, fiind impresionat de istoricul așezării monahale, precum și de picturile interioare și exterioare. În cadrul vizitei în Bucovina, d-l ambasador Hans Klemm a fost însoțit și de soția sa, doamna Mari Klemm. După ce a vizitat Mănăstirea Putna, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București a trecut și pe la Mănăstirea Sucevița. Mănăstirea Putna sărbătorește în acest an, pe 10 iulie, 550 de ani de la punerea pietrei de temelie de către primul ei ctitor, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare (1457-1504). Ea adăpostește mormântul marelui domn și al altor membri ai dinastiei Mușatine. În 1871, la inițiativa lui Mihai Eminescu, la Putna a avut loc Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni și Primul Congres al Studenților Români, în care s-a discutat problema unirii teritoriilor românești într-o singură țară. |
Celebrarea celor 157 de ani de la Unirea Principatelor Române va fi marcată la Iași printr-un ceremonial militar și religios ce va avea loc mâine, 24 ianuarie 2016, în Piața Unirii. Tot mâine, în Biserica Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi“ din Iași va fi oficiată slujba Parastasului pentru făuritorii Unirii din 1859. La evenimentele prilejuite de celebrarea celor 157 de ani de la Unirea Principatelor Române sunt așteptate autoritățile centrale. La Iași, în perioada 22-24 ianuarie 2016, sunt programate manifestări culturale organizate de Complexul Muzeal Național Moldova, prin Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Unirii, Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu“ și Palatul „Alexandru Ioan Cuza“ de la Ruginoasa. Manifestările au ca generic „Iașul care unește, România s-a născut la Iași“.
|
Ora este GMT +3. Ora este acum 02:03:00. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2024, Jelsoft Enterprises Ltd.