Despre invidie
 

DOAMNE AJUTA FRATI CRESTINI- MIHAIL FLORIN

DE CAND MA STIU ERAM SI SUNT INVIDIOS
INTR-UN FEL MI SE PARE NORMAL
INVIDIA POATE APAREA DE LA ORICE NIMICURI
UNEORI MA INTREBAM CE E CU REACTIA MEA FATA DE UNII
APOI MIAM DAT SEAMA Ca SUNT INVIDIOS
CATEVA EX:CINEVA ARE FRUMUSETE,DARURI MAI MULTE,UNDE LOCUI,VOCE
TALENT LA DESEN,MAI BUN LAINVATATURA,FAPTUL CA ARE MAI MULTE PRIETENE
CA INTOTDEAUNA E MAI BAGAT IN SEAMA,CA STIE MULTE SI ASA MAI DEPARTE
DESI DACA NU TE SPOVEDESTI POATE DEVENI CA O URA
DAR CUNOSC PE CINEVA AVEA CAM TOTUL AFARA DE BOGATIE
SI TOT ERA INVIDIOASA PE SORA EI DESI ERA MAI DESTEAPTA CA EA
DESI SORA EI NU ERA CU MULT MAI FRUMOASA TOT AVEA CEVA CU EA
CU TOAT ECA SORA EI NU ERA LA FEL DE DESTEAPTA ERA MAI APRECIATA
BLANDETEA FELUL EI DE A FI SI COMPORTAMENTUL O FACEA SA FIE APRECIATA UNDE ERA
MACAR EU NU AM MAI NIMIC NICI SAI MULTUMESC LUI DUMNEZEU
CEEA CE MA ENERVEAZA LA ALTII CA PRIMESC MULTE DAR TOT NEMULTUMITI SUNT
IN FINE POATE NU O SA MAI FIU INVIDIOS DESI E FOARTE GREU

omul invidios !
 

invidia e o prostie mare !

invidia denota un om neincheiat, un om, care nu numai ca nu se cunoaste pe sine, dar e si neimpacat cu sinele sau in bine !

atunci cand esti impacat cu tine insuti,si multumit de efortul onorabil ce l-ai facut, si de lupta ta onorabila (chiar daca incununata de esec !) nu poti fi invidios pe aproapele tau !
pur si simplu daca el are ceva, tu ai altceva,si il lasi in plata domnului si nu iti mai bati capul cu el, ci te uti la tine, si iti vezi de treaba ta !
tu iti vezi de treaba ta, viata ta si calea ta, si nu trebuie sa te intereseze ce fac altii si cum sunt ei,treaba lor !

Ai o viata, omule, El ti-a daruit-o. Vezi sa scrii la calculator, traiesti intr-o tara unde este pace si ai un acoperis deasupra capului! Multumeste-i lui Dumnezeu pentru asta si lasa-i in pace pe altii, ca ii stie Dumnezeu pe toti! Unora le da mai mult, altora mai putin, dar depinde de fiecare cum inmultim ce ne-a dat Dumnezeu. Reciteste pilda talantilor!

Ionut 12, ma bucur pentru tine ca ti-ai descoperit acest pacat. Este un inceput, pentru a putea lupta impotriva invidiei si a altor pacate.
Probabil ca si noi ceilalti suntem invidiosi, dar nu ne dam seama, caci nu credem sa suferim chiar noi de invidie. Cat timp omul nu s-a indepartat de toate pacatele sale, mai are din toate: si invidie, si mandrie, si altele.
Iti multumim ca ne-ai atras atentia in modul acesta si noua.

glykys: Dar ce se intampla, daca cineva nu are acoperis deasupra capului, cum o scoate la capat cu invidia? Fara sa vrei te uiti cu jind la cel care are un acoperis, un pat al sau, o perna pe care sa-si odihneasca gandurile...
Ni se pare normal sa avem acoperis; dar daca nu am avea cum am fi?

Daca,invidiezi,inseamna ca...ai timp pentru asa ceva!...Dedica timpul asta pregatirii profesionale,rugaciunii,linistii interioare...citeste din Sfintii Parinti ..nu te gandi la avutii materiale,cauta bogatia sufleteasca.Banii,cu cat alergi mai mult dupa ei,cu atat se indeparteaza mai mult de tine ! Doamne ajuta.

Diavolul ne lupta si prin ganduri. Gandul de invidie e un gand diavolesc, dar noi avem impresia ca e al nostru. Sa ne rugam lui Dumnezeu cu lacrimi sa ne izbaveasca de asemenea ganduri si sa ne ajute sa ne rugam lui Dumnezeu pentru aproapele. Cel mai bun remediu duhovnicesc in astfel de situatii, spun Parintii de la Optina, este de a ne ruga pentru cei pe care suntem ispititi sa-i invidiem.

Daca are frumusete sau bogatie, sa nu-i fie acestea spre pieirea sufletului. Daca omul e frumos, dar cade in desfranare, nu-i este spre mantuire frumusetea. Daca are bogatie, se stie ca si bogatia poate aduce cu sine trufie, mandrie si alte rani duhovnicesti pierzatoare de suflet. Fiecare talant pe care ni-l da Dumnezeu se cere a fi inmultit spre slava lui Dumnezeu si spre slujirea aproapelui.

Cu cat primim mai mult, cu atat ni se cere mai mult si va fi vai de noi daca ingropam talantii in pamant. De aceea, sa nu mai fim invidiosi pe cei care primesc mai mult, ci sa ne gandim ca Dumnezeu pe toate ni le incredinteaza in aceasta viata cu un rost. Si noua si altora. Nu avem cu totii aceleasi calitati si e bine asa. Imaginati-va cum ar fi sa fim toti oamenii trasi la indigo, de aceeasi inaltime cu acleasi calitati, cu aceleasi defecte.

Sa-I multumim lui Dumnezeu pentru sanatate si pentru boala, pentru frumusete sau pentru uratenie, pentru saracie sau pentru bogatie, pentru prieteni si pentru dusmani, caci toate cu intelepciune ni le-a daruit. Iar Dumnezeu ne smereste pe noi prin altii si-i smereste pe alltii prin noi, uneori. Totusi despre razboiul gandurilor trebuie sa ne informam si sa luptam cu gandurile care ni se vara cu insistenta in minte. Sfantul Nicodim Aghioritul a scris o carte intitulata ,,Razboiul gandurilor" . Merita citita.

Ai rabdare si nadejde, vor veni si vremuri bune, nici nu te astepti cand, dar nadajduieste in Dumnezeu, fii bun, respecta poruncile si invatatura Bisericii. Intr-o zi vei avea soarele pe strada ta!Stiu ca este greu, nu am trecut prin asa ceva, dar ai nadejde!

Miha-Anca, una e sa fii invidios, ca si eu am momente (deloc rare) cand mandria mea nu imi da pace si ma cred superioara altora, ceea ce imi provoaca invidie fata de alte persoane, dar cu totul alta e sa il faci raspunzator pe Dumnezeu ca unii au mai mult si altii au mai putin. In viata nu suntem egali, nu ne nastem egali, avem doar o sansa egala la mantuire. Atata tot, ceea ce e ultra-suficient. Lui trebuie sa ii dam slava pentru toate, indiferent daca nu ne place ce (nu) primim. Si in general, am observat ca oamenii invidiosi nu sunt cei saraci, care nu au nimic al lor, ci cei mai instariti, care vor sa aiba si mai mult, si mai mult... Iar sarac e cel care nu se multumeste cu nimic.

Ionut, imi cer iertare daca mesajul meu te-a tulburat. Iti voi raspunde la mesajele de pe privat.
Incep doar prin a-ti spune, in public, ce sacrificii au facut bunicii mei, pe vremea lui Ceausescu, pentru a-si lua un apartament al lor, in jurul varstei de 40-45 de ani: au platit rate 15 ani (plus alti 7 ani mobila) aproape tot salariul lor, in ziua de Pasti si de Craciun mancau mancare de cartofi, ca nu aveau bani de carne, bunica in 15 ani nu si-a putut permite sa isi ia nici macar o rochie, la serviciu manca numai un covrig, cateodata nu avea bani nici de ciorapi si trebuia sa ii ceara surorii ei, in timp ce neamurile traiau bine mersi, nedorind sa ii ajute cu nimic si reprosandu-le ca nu le fac cadouri si mese festive la aniversari. Acolo locuiesc si eu. Tu stii ca bunicii mele i-a murit un copil mic, de doua luni, pentru ca nu a avut cine sa aiba grija de el, in spital, pentru ca rudele ei nu au vrut sa o ajute? Si bunica mea niciodata nu a fost nemultumitoare, desi a trecut printr-o gramada de greutati, dar i-a ajutat Dumnezeu de fiecare data sa treaca peste ele, pentru ca e femeie credincioasa si evlavioasa, mereu a facut bine, daca i-a stat in putinta, si cand a vazut ca altii o duc mai bine de cat ea, nu l-a facut raspunzator pe Dumnezeu, ci L-a rugat sa ii vina in ajutor.

Imi spune cateodata ca asa a invatat-o mama ei: daca vede pe una care are bluza mai nu stiu cum, sau bijuterii sau mananca ceva bun si ea nu are, sa nu tanjeasca sa aiba ce are persoana respectiva, ca nu se stie cum le-a dobandit: ori a furat, ori a curvit, ori i-a dat Dumnezeu pentru ca a fost buna si harnica... si sa limiteze mereu la ceea ce are ea. Si asa m-a invatat si pe mine sa fiu bunica. Voi continua pe privat.

De fapt, draga glykys, cuvintele mele erau o invitatie sa fim mai prevazatori in a aprecia pe cineva, care nu are de nici unele. Caci daca nu are de nici unele, nu a avut nici parinti, care sa-l invete despre Dumnezeu si tot ce tine de viata crestineasca. Si atunci ce sa-i ceri?!?
Un copil crescut la orfelinat va privi cu jind ma degraba, decat cu invidie, chiar daca autorul topicului vorbeste despre invidie.

Si copil fiind, poate chiar nu intelege de ce unii au, si altii nu. De unde sa stie el, ca suportand aceste lipsuri, va fi poate incununat cu o coroana, ca le-a dus si nu a cranit.
Noi care avem de toate, ne plangem incontinuu ca nu avem, ceea ce a devenit "sportul preferat" al romanului. Acesta se uita cu precadere cate NU are, dar uita sa vada cate are. Privirea acestuia din urma catre realizarile altuia poate fi cotata drept invidie; dar cand cineva lipsit de toate cele, priveste la ceilalti, care au cat de cat, nu mi se pare expresie a invidiei care il roade, ci doar o intrebare chinuitoare, la care nu are raspuns.

Din pacate, Ionut, traim intr-o lume in care "se pune" baza pe cele materiale si poate uneori este greu sa nu ne uitam la vecinu, ce are el si eu nu? sau de ce el are si eu nu? dar sa stii ca este mult mai greu pt cei care au toate aceste lucruri materiale, dar nu au pace sufleteasca.
Bucura-te ca traiesti, bucura-te ca esti sanatos(sper din tot sufletul)!!!
Iti doresc multa putere sa infrunti cumva, candva si obstacolul asta.
Numai bine.