Descoperire: o pecete cu Samson luptând cu un leu
 

Recent o nouă descoperire arheologică din Ţara Sfântă vine să confirme istoria biblică. Este vorba din nou despre Samson, cel care a învins de unul singur tabăra inamicilor filisteni.
Acum arheologii au găsit o pecete care ilustrează lupta dintre Samson şi un leu, aşa cum este istorisit în Sfânta Scriptură.
Săpând în regiunea din Beit Shemesh, în regiunea dealurilor iudaice de lângă Ierusalim, istoricii au descoperit multe alte artefacte de mare valoare arheologică.
Pecetea a fost datată în secolul al 11-lea B.C. atunci când israeliţii s-au mutat în Iudeea, după cucerirea Canaanului de către Iosua Navi.
Locaţia descoperirii este aproape de râul Sorek, linia de demarcaţie dintre triburile filistene şi israeliţi, relateată The Daily Telegraph.


Sursa: http://www.dailymail.co.uk

Codexul Aleppo – cea mai veche Biblie din lume
 

Unul dintre cele mai importante manuscrise ale istoriei este Codexul Aleppo, un pergament vechi de o mie de ani, cea mai veche şi cea mai clară copie a întregii Biblii ebraice.
Codexul Aleppo este una din cele mai importante cărţi de pe pământ. Pentru a pregăti acest codex, oamenii au tăiat animale, le-au scos pielea şi au pregătit-o anume, iar apoi un scrib, Shlomo Ben-Buya'a, din oraşul Tiberias de lângă Marea Galileii, a folosit cerneală din rugină, pentru a scrie cele mai mult de 300 000 de cuvinte, unul după altul. A terminat să scrie în 930 A.D, după ani de muncă, reprezentând condensarea finală a istoriilor biblice.
Codexul a încoronat secole de cercetare şi era menit să fie versiunea perfectă a celor 24 de cărţi care au compus Biblia veche, într-un singur manuscris.
O carte electronic există într-un număr infinit de copii şi nu există original. Codexul Aleppo a existat doar în manuscrisul original de 500 de pagini. Nu a existat nicio copie. În 1099a fost ţinut în Sinagoga din Ierusalim, când a venit Cruciada I, condusă de Ducele Godfrey of Bouillon şi de Raymond, Conte de Toulouse. Cruciaţii au cucerit oraşul şi l-au prădat, au masacrat toţi locuitorii lui şi au confiscat totul. După căderea Ierusalimului, comunitatea iudaică din Fustat, de lângă Cairo, a strâns bani şi a trimis 123 dinari şi emisari pentru a găsi manuscrisele Torei.
În 1947, codexul a fost găsit în Marea Sinagogă din Alep, Siria, unde a stat 600 de ani. Pentru iudeii din Alep era mai mult un talisman decât o resursă academică imensă. Tradiţiile vechi spuneau că dacă vor pierde acest manuscris, comunitatea va fi distrusă.
În acelaşi an, după ce Naţiunile Unite au votat să împartă Palestina în două state, uul evreiesc şi unul arab, o mulţime înfuriată a năvălit în Alep, a ars case, magazine şi sinagoga în care se afla Codexul, care a dispărut. Mai târziu a apărut, însă s-a arătat că o carte fără copii dacă e pierdută, s-ar putea pierde toată cunoaşterea revelată din ea.


Sursa: http://www.huffingtonpost.com/religion/

Arabia Saudită eliberează 35 de creştini acuzaţi de rugăciune în comun
 

35 de creştini etiopieni din Arabia Saudită, care au fost întemniţaţi şi erau în pericol de a fi trimişi cu forţa în ţara lor, au fost eliberaţi după luni de detenţie.
Creştinii au fost închişi în 17 decembrie pentru organizarea unei rugăciuni într-o casă privată. Actul a fost socotit infracţiune de autorităţile musulmane din Arabia Saudită.
„Am înţeles că saudiţii i-au ameninţat, abuzat şi au pus presiune pe creştini să se convertească la islam în timpul încarcerării” a spus purtătorul de cuvânt al organizaţiei International Christian Concern Jonathan Racho. În special femeile au fost tratate cu violenţă şi umilite.
După ce organizaţia a lansat o campanie internaţională pentru a elibera pe creştini, autorităţile saudite şi-au schimbat mesajul de câteva ori, declarând că etiopienii erau imorali şi făceau trafic cu fiinţe umane.
Purtătorul de cuvânt al organizaţiei creştine a spus: „Autorităţile au înşelat comunitatea internaţională spunând că promovează toleranţa între musulmani, creştini, iudei etc., dar de fapt, saudiţii sunt printre ţările din lume cele mai persecutoare de creştini. Mai mult, saudiţii exportă o formă radicală de islam şi astfel alimentează persecuţia creştinilor în alte părţi”.
International Christian Concern a salutat decizia oficialilor din Arabia Saudită însă au spus că în această ţară rămâne o totală intoleranţă pentru alte credinţe.


Sursa: http://theorthodoxchurch.info

Ierarh copt denunţă persecuţia creştinilor în Egipt
 

Liderul actual al creştinilor copţi din Egipt, Arhiepiscopul Pachomius, a criticat noul guvern egiptean spunând că reprezentarea creştinilor este „necinstit㔺i că guvernul ignoră drepturile creştinilor ca şi cetăţeni.
Cairo:
Arhiepiscopul reprezintă creştinii copţi, care reprezintă 10% din populaţia de 82 de milioane de oameni a Egiptului, relatază cotidianul Al-Shorouk.
El a amintit de promisiunea preşedintelui Morsi de a coopta creştini şi femei în noul guvern, care însă acum este dominat de islamişti, neexistând decât un ministru creştin, cel al cercetării ştiinţifice, din cele 35 de portofolii.
Însă comunitatea coptă se aştepta la 4 portofolii deţinute de creştine în noul guvern care doreşte susţinerea populaţiei. Ierarhul copt a spus că ministerul cercetării ştiinţifice este de fapt jumătate de minister, spunând: „Noi respingem noul cabinet”.
Chiar în ziua în care Morsi a preluat preşedinţia, o violenţă sectară salafită a erupt într-un sat de lângă Cairo, forţând comunitatea creştină să fugă.
Mulţimea a obligat pe creştini să-şi părăsească locuinţele, după ce un musulman s-a plâns că la un centru de spălat şi călcat rufe, un creştin i-a ars o haină. În satul Dashour existau 100 de familii de creştini, ale căror proprietăţi au fost distruse. Autorităţile n-au pedepsit pe nimeni. Morsi a făcut apel la creştini să se întoarcă în sat.


Sursa: http://theorthodoxchurch.info

Raportul despre libertate religioasă al Statelor Unite
 

Raportul include principalele tendinţe ale mapamondului însă în cheie americană adică într-o manieră critică faţă de inamicii sau comepetitorii Statelor Unite şi mai degrabă superficial faţă de prieteni.
Raportul despre Libertatea Religioasă a Departamentului de Stat al Statelor Unite pentru anul 2011 are mai mult tentă politică decât academică.
Secretarul de Stat al Americii, Hilary Clinton, a spus: „În administraţia Obama am ridicat libertatea religioasă la nivel de prioritate diplomatică” la o reuniune la Centrul Carnegie pentru Pace Internaţională. „Statele Unite vor lupta pentru valorile şi principiile pe care le reprezintă libertatea religioasă, nu numai pentru noi, ci pentru oamenii de pretutindeni”.
Raportul include principalele tendinţe ale mapamondului însă în cheie americană adică într-o manieră critică faţă de inamicii sau comepetitorii Statelor Unite şi mai degrabă superficial faţă de prieteni. Astfel, Rusia este criticată pentru legile sale care include între grupări extremiste Martorii lui Yehova, scientologiştii, neo-penticostalii şi mormonii.
Proto-diaconul şi profesorul Andrei Kuraev din partea Patriarhiei Rusiei a spus: „Am văzut acest fel de criticism şi după 1990, şi după câte îmi amintesc, toate sectele religioase au fost extrem de confortabile în ţara noastră. Departamentul de Stat ar putea la fel de bine să ne spună cu cât finanţează operaţiunile de peste ocean ale acestor secte americane, precum Biserica Scientologică, şi apoi vom putea să ne facem o imagine”. Într-adevăr toate sectele religioase despre care vorbeşte raportul provin din Statele Unite.
Printre cei mai răi protagonişti a fost inclusă şi China, care este de fapt marele rival al Statelor Unite pe plan mondial, alături de Eritrea şi Iran, Coreea de Nord, Arabia Saudită, Sudan şi Uzbekistan.
China a dezminţit imediat raportul ca fiind o practică notorie de interferenţă grosolană în afacerile interne ale altor ţări, în numele religiei. „Practica Statelor Unite este plină de prejudecăţi, aroganţă şi ignoranţă, este inimaginabilă şi chiar contra-productivă” a spus guvernul chinez. „Nu este altceva decât o unealtă politică folosită de guvernul USA pentru a pune presiune pe alte ţări, mai ales cele văzute ca rivali”.
Foarte curios, raportul deşi pretinde că este internaţional, nu analizează situaţia din Statele Unite, unde există discriminări religioase masive, precum arderea Coranului. Papa Benedict a spus în acest an că America experiază o mare ameninţare la libertatea religioasă, care nu este doar opusă învăţăturile tradiţiei iudeo-creştine, ci este tot mai ostilă creştinismului.
„Vom judeca după acţiuni, nu după cuvinte”, a spus Hillary Clinton, ca şi cum Statele Unite ar fi jandarmul mondial şi judecătorul tuturor. „Raportul trimite un semnal infractorilor că lumea priveşte”. Aşa este.


Sursa: http://theorthodoxchurch.info

Eveniment la Targoviste !
 

În prezenţa şi cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, vor avea loc sâmbătă, 11 august 2012, la Târgovişte, ceremoniile legate de sărbătorirea Sf. Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului şi Mitropolitul Ţării Româneşti,. La Catedrala Arhiepiscopală şi Mitropolitană, unde se află moaştele Sfântului Ierarh, va fi oficiată Sfânta Liturghie Arhierească.

Adevărat reper spiritual, moral şi cultural, Sf. Ier. Nifon este primul sfânt canonizat pe teritoriul patriei noastre, dar şi cel care a inaugurat o amplă schimbare în viaţa noastră duhovnicească şi socială, deoarece a reorganizat din temelii viaţa bisericească şi morală, punând bazele deosebitei înfloriri religioase de mai târziu. Lui i se datorează, în mare parte, dezvoltarea vieţii spirituale, culturale şi social-politice din secolele următoare, precum şi debutul tiparului la strămoşii noştri, căci el a îndemnat la tipărirea de carte, pentru optima şi fidela promovare a Evangheliei lui Hristos. Astfel, prin neobosita muncă a Ieromonahului Macarie, au fost dăruite istoriei noastre naţionale: Liturghierul (1508), Octoihul (1510) şi Tetraevangheliarul (1512), afirmându-se, în acelaşi timp, rolul cultural proeminent al Bisericii noastre strămoşeşti. Cel mai cunoscut ucenic al său a fost Sf. Voievod Neagoe Basarab, personalitate spirituală şi culturală marcantă a vechii Cetăţi de Scaun a Ţării Româneşti.

Şi anul acesta sărbătorirea Sf. Ier. Nifon va fi deschisă de Pelerinajul Tinerilor din Municipiul Târgovişte, care va avea loc în ajunul praznicului, în ziua de vineri, 10 august. Acest moment spiritual va debuta în faţa Catedralei Mitropolitane, la ora 18.00 şi se va încheia, tot în faţa Catedralei, cu oficierea “Acatistului Sf. Ier. Nifon” şi închinarea la racla cu sfintele moaşte, după cum ne informează Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Târgoviştei.

Procesiune cu Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Dălhăuţi
 

 http://www.basilica.ro/_upload/img/1...6377919343.jpg


Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Dălhăuţi a fost dusă în procesiune, prin mai multe localităţi afectate de secetă din judeţele Vrancea şi Buzău.

Ea a fost purtată de credincioşii care au participat la slujbele pentru ploaie, a declarat pentru Radio TRINITAS purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei, Părintele Adrian Ionescu.

Ultima dată, icoana a fost scoasă în procesiune pentru aducerea ploii acum mai bine de un deceniu.

Şi în bisericile din tot judeţul se fac în aceste zile rugăciuni pentru aducerea ploii. În Vrancea nu a mai plouat de peste 40 de zile, iar seceta a pârjolit toate culturile.

Hramul Manastirii Nicula !
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/1...2949141457.jpg

Ca în fiecare an, în perioada premergătoare sărbătorii Adormirea Maicii Domnului, Mănăstirea Nicula se pregăteşte să îşi întâmpine pelerinii, aici desfăşurându-se, în perioada 12-15 august, poate cel mai mare pelerinaj din ţară, la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.

După cum aflăm de pe site-ul mitropolia-clujului.ro, programul liturgic din această perioadă va fi următorul:

Duminică, 12 august

08:30 Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos
Ceasurile III, VI
Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur
18:00 Ceasul IX şi Vecernia, Utrenia şi Ceasul I

Luni, 13 august

07:00 Acatistul Acoperământului Maicii Domnului
Ceasurile III şi VI
Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur
15:00 Taina Sfântului Maslu
18:00 Ceasul IX, Vecernia şi Acatistul Adormirii Maicii Domnului
21:00 Miezonoptica, Utrenia şi Ceasul I

Marţi, 14 august

7:00 Acatistul Acoperământului Maicii Domnului
Ceasurile III, VI
10:00 Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur Predică
12:00 Taina Sfântului Maslu
14:00 Pelerinaj de la Biserica „Sfântul Nicolae” din Gherla spre Mănăstirea Nicula, condus de IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei.
15:00 Taina Sfântului Maslu
18:00 Vecernia cu Litie. Cuvântul de învăţătură va fi rostit de PS Ignatie Mureşanul, Episcop vicar al Spaniei
21:30 Scoaterea Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului
22:30 Utrenia şi Prohodul Maicii Domnului
Înconjurarea bisericii cu Icoana (în jurul orei 02:00)
Cuvântul de învăţătură va fi rostit de către PS Siluan, Episcopul Ortodox Româna al Ungariei

Miercuri15 august – „Adormirea Maicii Domnului”

05:00 Sfânta Liturghie în biserică
08:00 Acatistul Adormirii Maicii Domnului
09:00 Sfânta Liturghie arhierească în sobor de arhierei, preoţi şi diaconi
Cuvântul de învăţătură va fi rostit de IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei Andreicuţ
Din soborul slujitor mai fac parte: PS Episcop Siluan al românilor ortodocși din Ungaria,
PS Ignatie Mureseanul, Arhiereu vicar al Spaniei si Portugaliei

Mănăstirea Nicula este unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale nu doar din spaţiul transilvănean, ci din întreg spaţiul românesc. Începuturile unei aşezări monahale aici se leagă de vieţuirea unui pustnic (1326), Nicolae, care a dat numele atât mănăstirii, cât şi satului în care se găseşte. Prima mărturie istorică ce atestă existenţa mănăstirii face trimitere la o biserică din lemn datată 1552, cu hramul „Sfânta Treime”, locaş ce a fost renovat între anii 1712-1714, dar a fost mistuit după aproximativ un secol şi jumătate într-un incendiu.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului

Pictată în anul 1681, de preotul Luca din Iclod, Icoana Maicii Domnului face ca, din 1699, Nicula să devină un sat consacrat în toată lumea, Preasfânta Fecioară lăcrimând timp de 26 de zile, plângerea Fecioarei având să prevestească tristele evenimente din anul 1700. Icoana a ajuns aici prin mâna nobilului român Ioan Cupşa, care a cumpărat-o de la preotul Luca, donând-o mănăstirii.

Din momentul plângerii, Maica Domnului şi-a arătat milostivirea faţă de mulţime de credincioşi care veneau, se închinau şi erau izbăviţi de bolile şi nevoile lor. Există până astăzi foarte multe mărturii venite de la oameni tămăduiţi de boli declarate de medici incurabile, venind la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Câteva dintre acestea au fost cuprinse într-o carte apărută în acest an sub îngrijirea stareţului Mănăstirii Nicula, pr. arhim. Andrei Coroian, intitulată Sfânta Icoană a Maicii Domnului de la Nicula şi minunile ei.

Datorită pericolului străin, între anii 1714-1782, icoana a fost îngropată în pământ, fiind ascunsă din nou între 1948-1962, fiind găsită de stareţul de atunci, arhimandritul Serafim Măciucă. A fost zidită în geamul casei lui Vasile Chezan, tatăl unuia dintre călugării uniţi. După găsire, a stat în mănăstire doar câteva ore, fiind dusă ulterior de organele comuniste la Cluj, la sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe. Aici a rămas până în 24 martie 1992, când a fost readusă la mănăstire, printr-o procesiune impresionantă. De atunci a părăsit mănăstirea de puţine ori şi numai la evenimente deosebite din viaţa Bisericii noastre. Icoana este adăpostită în prezent de biserica din zid, unde se slujesc şi sfintele slujbe.

Ridicarea bisericii din zid

Biserica din zid a fost construită în perioada 1875-1879, procesul continuând în 1905, la iniţiativa profesorului de teologie Mihai Ivaşco. Ridicarea acestui locaş s-a impus datorită numărului mare de credincioşi ce frecventau mănăstirea, dincolo de piedicile ivite în decursul istoriei. După moartea profesorului Ivaşco, a fost realizat iconostasul aurit, care a fost înlocuit, în anul 1938, cu unul realizat din lemn de tei, acesta având în centru un gol care descoperă Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Pictura bisericii a fost executată în tehnica tempera, în 1961. Biserica a funcţionat fără cele două turle timp de 30 de ani, acestea fiind ridicate în 1905.

Atunci când nu se oficiază slujbe, Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului este coborâtă în faţa altarului spre închinarea credincioşilor. O dată pe an, în ajunul praznicului Adormirii Maicii Domnului, icoana este scoasă din biserică, în timpul slujbei Prohodului Maicii Domnului şi se face înconjurul bisericii cu această icoană.

Şcoala de la Nicula

Alături de aşezămintele monahale din Transilvania, ca de altfel de pe întreg teritoriul ţării noastre, într-o anumită perioadă a funcţionat o şcoală şi la Mănăstirea Nicula. Aşa se face că în jurul anului 1659, Nicula era nu doar chinovie monahală, ci şi şcoală „împărătească”, unde învăţau copiii din satele învecinate, avându-i dascăli pe câţiva călugări. Tinerii care au studiat aici au deprins nu doar învăţăturile de carte, ci şi pictarea icoanelor, ceea ce a făcut ca vreme de aproape două veacuri Nicula să dea Ardealului mulţime de icoane.

Desfiinţată în anul 1859, şcoala bisericească şi-a continuat activitatea în spaţiul liturgic, prin propovăduirea Sfintei Evanghelii şi arta pictării icoanelor.

Valorificarea obiectelor vechi

În timpul stăreţiei arhimandritului Cleopa Nanu, după incendiul din 1973, a început colecţionarea unor obiecte de cult, constituindu-se astfel muzeul mănăstirii, care oferă astăzi o perspectivă autentică asupra artei populare. Deschis în 1997, în vremea protosinghelului Visarion Paşca, muzeul include cărţi vechi, icoane pe sticlă şi lemn, precum şi obiecte sau cărţi de cult, între care Biblia de la 1795 a lui Ioan Bob, Evanghelia lui Constantin Voievod, un Liturghier de la Mănăstirea Hurez din anul 1711, alături de care se găsesc icoane din secolele XVI-XVIII.

Evoluţie în duhovnicie, artă şi ştiinţă

Anul 2001 a marchat istoric Mânăstirea Nicula, prin intervenţia vrednicului de pomenire Arhiepiscopul şi Mitropolitul Bartolomeu al Clujului, care a rectitorit aşezământul monahal, reorganizându-l urbanistic şi, împreună cu obştea călugărească, demarând construcţia de noi edificii: biserică, o casă de creaţie, centrul de studii patristice, un corp administrativ, Arhondaric şi Clopotniţă. S-a reuşit, până în prezent, edificarea Casei de creaţie, ce cuprinde reşedinţa arhiepiscopului, biblioteca și atelierul de pictură.

Hramul Manastirii Tismana
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/1...2517718554.jpg
Pe 15 august, Biserica noastră dreptslăvitoare serbează unul dintre cele mai mari sărbători ale creştinătăţii, Adormirea Maicii Domnului. În Mitropolia Olteniei, una dintre cele mai însemnate mănăstiri care poartă hramul Adormirii Maicii Domnului este aşezământul de la Tismana, ctitorit de către Cuviosul Nicodim.

Obştea mănăstirii a făcut pregătirile necesare pentru a întâmpina miile de credincioşi care se vor perinda în zilele de 14 şi 15 august într-un pelerinaj al credinţei şi al închinării în duh şi adevăr. Sărbătoarea duhovnicească va începe de marţi, 14 august, prin săvârşirea Slujbei Privegherii de către Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, după cum ne informează episcopiaseverinului.ro. Miercuri, în ziua marelui praznic, credincioşii sunt invitaţi la un popas liturgic, ceremonia religioasă fiind oficiată la altarul de vară al mănăstirii de către ierarhul mehedinţean.

Cântarea religioasă ce însoţeşte cultul divin va fi asigurată de către Grupul Psaltic „Sfântul Nicodim de la Tismana” de la Catedrala Episcopală din Drobeta Turnu Severin.

Mănăstirea Tismana, bogat tezaur de istorie artă şi sfinţenie, a apărut pe teritoriul ţării noastre cam în acelaşi timp cu întemeierea Principatelor Române. Ea este ctitorie a primilor domnitori români Basarabi, după îndemnul şi străduinţa Cuviosului Nicodim. Dându-şi seama de pericolul prozelitismului catolic şi a mahomedalismului, ei au hotărât întărirea graniţelor prin înfiinţarea de mănăstiri, ca centre cultural-ortodoxe, unde flacăra răzvrătirii împotriva asupritorilor să fie menţinută permanent.

Cuviosul Nicodim, cu călugării săi şi ajutorul material al domnitorului Radu Negru Vodă (1377-1383) a ridicat biserica mare a Mănăstirii Tismana, care va fi sfinţită la 15 august 1377,cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”

Mănăstirea Tismana este cel mai vechi aşezământ monahal din Ţara Românească, având un rol primordial în menţinerea credinţei ortodoxe de-a lungul a peste 600 de ani. Ea reprezintă un monument de reculegere şi închinăciune, de cinstire a credinţei noastre strămoşeşti, un edificiu de prea frumoasă artă străveche, dar şi de apărare a Olteniei, de înalt patriotism.

Liturghie arhierească la Mănăstirea Sfântul Ioan Casian
 

 http://www.basilica.ro/_upload/img/1...0357865189.jpg


Duminică, 12 august, începând cu ora 8:00, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va săvârşi Sfânta Liturghie la Mănăstirea 'Sfântul Ioan Casian', informează Biroul de comunicare al eparhiei. Mănăstirea 'Sfântul Ioan Casian' s-a ridicat în anul 2001, fiind situată la 11 kilometri de localitatea Mihail Kogălniceanu.

Biserica cu hramurile 'Sfântul Ioan Casian' şi 'Sfinţii Mucenici Brâncoveni' este construită din piatră albă, calcaroasă, specifică zonei. Alături de biserică, complexul monahal mai deţine şi două corpuri administrative. Aşezământul monahal este situat în apropierea peşterii în care au sihăstrit, în secolul al IV-lea, Sfântul Ioan Casian şi Sfântul Gherman, peşteră care mai păstrează urmele trecerii a nenumăraţi monahi care s-au rugat între stâncile Dobrogei.