Eutanasia la animale
 

Buna seara!
Va cer sfatul intr-o privinta care m-a intors pe dos astazi.
Am un purcel de Guineea care de cateva zile se simte foarte rau; veterinarul a spus astazi ca are mult lichid acumulat la plamani. Stiam de ceva timp ca are si probleme (complexe) cu inima.
Acum se chinuie sa respire si mi-au spus ca de fapt se ineaca cu fiecare respirare fortata... :(((
Mi-au sugerat sa o eutanasiez.
Deocamdata incerc cu niste injectii pe care i le administrez singura (Furosemid) + pastile pt inima (Fortekor).
Va rog sa ma sfatuiti, este acceptabila dpdv crestinesc eutanasia in cazul animalelor care sufera foarte mult?

Multumesc si Doamne ajuta!

Parerea mea este ca daca putem sa sacrificam un animal pt ca ne este foame (porc, vita, pasare, peste, iepure, caprioara), de ce nu am putea eutanasia un caine?

Poate pentru ca omoram/distrugem ceva fara folos?

Eu l-as lasa sa moara singur... asa cum ar fi murit oriunde ii este locul in natura....

Si eu l-as lasa sa moara singur. Am animal si as prefera sa moara gemand in bratele mele, decat sa il am pe constiinta. Dar exemplul pe care l-am dat, mi-a venit in minte gandindu-ma la cate animale mor zilnic pt propriile noastre nevoi, fara ca noi sa ne gandim ca ele sufera.

Eu cred ca este acceptabil decat sa lasi animalul sa agonizeze si sa sufere teribil, mai bine sa ii scurtezi suferinta. Si pe a ta, dealtfel. Mi-am adus aminte ca sotul meu mi-a spus ca atunci cand era copil avea o catelusa foarte batrana care suferea de cancer, si au vorbit cu un politist care i-a scurtat suferinta cu un glont (fiecare zi era o mare suferinta pentru ea). E greu, dar si mai greu este sa lasi animalul sa sufere fara speranta de mai bine.

1. Este porcusor de guinea, nu caine, pe scurt fratiorii lui rozatori salbatici sunt decimati sistematic cu capcane, otravuri, etc. doar pentru ca au coada mai lunga si blana de alta culoare.

2. Si animalul de companie tot o utilitate este ca si cel crescut pentru carne, doar ca este consumat in doze mici (pe alt plan) si moare mai lent... :)

.............................

Dragii mei,acest animal oricum se va duce,insa va muri in chinuri.Oare nu este mai apasator pentru constiinta (ca tot amintea cineva de ea) sa il privim cum moare agonizand stiind ca il puteam scuti de aceasta suferinta inutila?
In plus,omul este cel care a luat tot felul de animale din mijlocul naturii transformandu-le in animale de companie,dandu-le peste cap ciclul lor firesc de a fi si chiar de a muri,iar atunci,oare nu tot omul este firesc sa isi asume pana la capat responsabilitatea pentru ceea ce se petrece cu ele?Atat cat tine de puterile sale,pentru ca mai departe doar Dumnezeu hotaraste...
Si eu as pune intrebarfea: daca nu ne mustra constiinta ca atatea animale traiesc in conditii teribile si sunt sacrificate in chinuri atroce zilnic pentru aceste "nevoi" si farfuria cu friptura nu este refuzata din astfel de ratiuni...atunci,cum de brusc ne mustra constiinta,pentru ca ajutam o amarata de vietate,pentru care oricum nu se mai poate face nimic,sa moara in pace?
Si eu am caini,iar unul dintre ei este foarte in varsta,iar de ceva timp se lupta si cu un cancer la prostata si vezica.Medicul a estimat cateva luni de viata ramase.Fac totul pentru ca el sa nu se chinuie,ii fac hemostatice injectabile zilnic si ii dau medicamente, si imi doresc sa isi traiasca linistit zilele ramase,insa,stiu ca,daca momentul va veni si se va ajunge la un blocaj renal spre exemplu,care cauzeaza o moarte in chinuri,temerile mele si suferinta ego-ului meu nu vor fi mai puternice decat dorinta de a-l proteja si a-i fi bine pana in ultimul moment...prin urmare voi alege sa il adorm si sa ii fiu alaturi in acele clipe.
Poate cei care nu au animale sau nu sunt deschisi spre un astfel de subiect,li se poate parea dificil de inteles din afara,pe de alta parte,pentru cei care au animale si le iubesc,poate fi una dintre cele mai dificil de luat decizii din viata lor,insa,cred ca a nu da bir cu fugitii in fata acestor evenimente si a-ti ajuta animalul sa moara linistit,insotindu-l pana in ultimul moment,este cel mai uman lucru pe care cineva il poate face pentru faptura aceea necuvintatoare care i-a fost alaturi luni sau ani din viata.

Eutanasia unui animal din cate stiu eu nu este pacat. Daca animalul este batran sau grav ranit, mai bine o injectie letala si moare repede, fara dureri. (din pacate, cam aceiasi motivatie se aplica si ptr. eutanasierea oamenilor)

[Creatia este ptr. om, sa ii dea slava Lui Dumnezeu, sa o admire, sa o stapaneasca, sa se ajute cu ea, inclusiv animalele. Avem animale ptr. hrana(peste,pui etc.), animale de care ne putem folosi (cai,boi,vaci etc.), animale salbatice care numai in jurul Sfintilor sunt blande si supuse. Inainte toate animalele erau supuse omului, nu doar cainii, pisicile, animalele domestice. Mi se pare ca se face prea mare tam-tam ptr. un caine sau o gaina care moare, dar nu se mai implica nimeni in acel fel sa iubeasca si sa cerceteze oamenii. Sa nu punem animalul la egalitate cu omul sau mai presus de el. (asa cum vor sa faca cei cu drepturile animalelor)]

Creatia este data omului spre pastrare,spre folos (insa nu in sensul de abuz,asa cum se petrece astazi),spre intelepciune,invatare si a-i fi leac...pentru trup si suflet.
Dumnezeu iubeste omul,insa si restul creatiei.A batjocori,a produce suferinta si a abuza de acest minunat dar,inseamna a-l batjocori si a ne crede mai presus de Insusi Tatal Creator.
Cine izvoraste iubire o face pur si simplu.Iubirea nu are categorii,nu face diferente,nu rationeaza,nu alege,nu masoara,nu imparte.Ea exista si atat...
Sfintii au inteles acest lucru,de aceea relatia lor cu animalele si natura in general a atins acel nivel de profunzime si simtire spre care,macar,ar fi firesc sa tindem si noi...