Din Sfanta Scriptura aflam ca in momentul in care Petru si-a inceput activitatea publica era deja casatorit si se mutase la Capernaum, unde traia impreuna cu soacra sa. Insa nu avem mentiuni despre sotia sa. Nu stiu daca textele canonice ne spun daca Petru a avut sau nu copii, cert este ca Faptele apocrife ale lui Petru vorbesc despre fiica sa.

Da, Petru a fost casatorit.

Daca a avut o fiica nu stiu insa, este si mai imposibil de stabilit daca fiica a fost o sfanta sau nu...

Totusi Sfanta Scriptura pare sa ne indemne sa ne ferim de insirari de neamuri:

1 Timotei 1
3. Cand am plecat in Macedonia, te-am indemnat sa ramai in Efes, ca sa poruncesti unora sa nu invete o alta invatatura,
4. Nici sa ia aminte la basme si la [color=red]nesfarsite insirari de neamuri,[/color] care aduc mai degraba certuri, decat lucrarea mantuitoare a lui Dumnezeu, cea intru credinta;

S-ar parea ca sotia sf. Petru ar fi urmat si ea Mantuitorului si a devenit misionara impreuna cu Sf. Petru.

Cat de minunata este Sfanta Scriptura.
In ea chiar gasim raspuns la mai toate nedumeririle noastre.

Doamne ajuta!
 

Si eu am ajuns la concluzia asta, si ce bine ar fi sa citesc din ea mai des!

Sf Pavel spune ca sf. Petru isi lua sotia cu el in cataorii.
Din cate am inteles sf petru era om matur atunci si cum oamenii se casatoreau f devreme probabil ca aveau copii deja adulti care puteau sa isi poarte de grija singuri.

Daca Petru a avut sau nu copii, nu stiu. Dar sunt cutremurat de raspunsul sau la chemarea lui Hristos. Nu face analize, nu evalueaza, raspunde fara retineri ca-L urmeaza. Nu da acest raspuns din cauza ca nu era intelept, ci pentru ca inima i s-a aprins atat de mult dupa unirea cu Hristos, incat nu-l mai opreste nimic. Gestul sau poate parea nebunesc pentru noi, ba unii pot gasi in raspunsul lui Petru un motiv de a-si parasi familiile pentru Hristos. Toti cei care vor sa se asemene lui Petru sa ia aminte la un lucru de capetenie - Petru a fost chemat de Domnul sa-L urmeze in acest chip.

Textul-cheie,referitor la posibilitatea ca Apostolul Petru sa fi fost insotit de sotia sa, se gaseste in I Corinteni 9:5 insa trebuie operata o distinctie:in cazul lui Petru notiunea de femeie-sora putea desemna sotia in timp ce pentru restul apostolilor si frati ai Domnului(adica,,rudele Domnului" din Matei 12:46)mentionati in acest verset, semnificatia, conform IPS Anania(RIP), putea fi si de: ,, Femeie creştină din categoria celor ce, asemenea sfintelor femei(Luca 8:2-3) îi însoţeau pe apostoli făcândule menajul şi scutindu-i astfel de grijile mărunte". Texte de referinta,cu privire la certitudinea ca Petru era casatorit gasiti si in Marcu 1:30-31 si Luca 4:38.

Conform unei infomatii postate pe site-ul unei biserici ortodoxe romane din Nantes Apostolul Petru: ,,a luat de soție pe fiica lui Aristobul, fratele Sfântului Apostol Varnava, și a avut copii cu ea: un fiu și o fiică".Nu stiu sursa informatiei,probabil a fost consemnata si transmisa prin Traditie.Pentru dl.Mihnea Dragomir:buna de tot, mi-am notat :)

O glumă memorabilă spusă de Fericitul Ioan Paul al II-lea, cu prilejul solemn al consacrării unui presbiter la treapta episcopală:
Se spune că o călugăriţă care toată viaţa ei gătise bucate pentru mai mulţi episcopi care s-au succedat, ajungând la adânci bătrâneţe, moare şi este aşezată de Domnul printre cei drepţi, în Rai. Nu peste mult timp îl vede pe Sf Petru care, agitat, îi spune:
"Vine, vine un episcop ! Pregăteşte masa !"
Descumpănită, călugăriţa răspunde: "Sfinte Petre, toată viaţa mea pe pământ am preparat de mâncare şi am pregătit mese pentru episcopi ! Oare am ajuns aici ca să fac acelaşi lucru pe care l-am făcut pe Pământ ?"
Uimit, Sf Petru răspunde: "Eşti nouă pe aici şi cred că nu-ţi dai seama ce se întâmplă ! Călugăriţe ca tine sosesc în fiecare zi. Dar, un episcop nu a mai venit printre noi de 500 de ani !"

un Petru a avut si Hristos , dar si acela l-a parasit.

Testamentul biblic al Apostolului Petru?
 

Ma alatur si eu abordarii dvs dar as avea o precizare cu privire la capacitatea de analiza si evaluare a lui Petru.Cu siguranta ca Petru a raspuns exact cum ati spus chemarii Mantuitorului dar in Epistola II Petru da dovada si de o capacitate uimitoare de analiza,stiut fiind faptul ca Petru,in comparatie cu Pavel sau Luca,de exemplu,era un om simplu,fara mari veleitati intelectuale,cel putin aparent.Insa,in ciuda acestor aparente,sub calauzirea Duhului Sfant,Petru,in epistola mentionata
isi depaseste cu mult conditia la care unii critici,in mod nedrept,il condamnasera sub impulsul unor idei preconcepute.

Epistola cu pricina este considerata a fi un testament,sau un mesaj de ramas-bun din partea apostolului,scris sub forma unei scrisori,cu putin inainte de moartea sa(2 Petru 1:14).Scopul acesteia este de a reaminti cititorilor invatatura si de a o apara de obiectiile ridicate de catre falsii invatatori care aruncau o umbra de indoiala asupra Parusiei asteptata de catre crestini si sustineau libertinismul. Epistola pare sa se adreseze unei dintre bisericile(II Petru 3:1) la care se adresa si Epistola I Petru si avand carcteristici de testament se inscrie si in lunga traditie ebraica,prezenta si in aceea epoca(I Enoh 91-104,II Baruh 57-86,IV Ezdra 14;28-36).
Invatatura este condensata in 2 Petru 1:3-11 care este o omilie scurta,dupa tiparul folosit in discursurile de ramas bun.Are si doua pasaje profetice(II Petru 2:1-3a si 3:1-4).

O sa las o schema de analiza,nu neaparat exegetica,nu imi apartine mie ci cercetatorilor,pentru cine ar dori sa aprofundeze acesta epistola exceptionala a marelui apostol.M-am gadit ca ar fi un bun prilej,acum cu o zi inainte de pomenirea Apostolilor Petru si Pavel.Sper sa nu fi gresit cu initiativa mea.Precizari:A=material apologetic,Ex=material exhortativ/denuntiativ,Ep=material epistolar,T=material testamentar.

(Ep1)>Destinatar si salut(2Petru 1:1-2)
(T1)>Un rezumat al mesajului lui Petru(2Petru 1:3-11).
(T2)>Ocazie:Testamentul lui Petru(2Petru 1:12-16)

(A1)>Prima sectiune apologetica(2Petru 16-21)

• doua replici la prima obiectie a falsilor invatatori cu privire la faptul ca apostolii si-au bazat predicarea Parusiei pe mituri omenesti(2 Petru 1:16-19)
• replica la obiectia referitoare la faptul ca profetiile Vechiului Testament erau produsul mintii omenesti (2Petru 1:20-21)

(T3)>Prezicerea lui Petru cu privire la invatatura falsa(2Petru 2:1-3a)

(A2)>Cea de-a doua sectiune apologetica(2Petru 2:3b-10a)

• replica la cea de-a treia obiectie cu privire la faptul ca Judecata divina nu va avea loc niciodata (2Petru 3b-10a).

(Ex1)>Denuntarea profetilor falsi(2Petru 2:10b-22)

(T4)>Prezicerea lui Petru cu privire la batjocoritori si inselatori(2Petru 3:1-4)

(A3)>Cea de-a treia sectiune apologetica(2Petru 3:5-10)

• doua replici cu privire la cea de-a patra obiectie referitoare la faptul ca asteptarea Parusiei estecontrazisa de propria intarziere(2Petru 3:5-10)

(Ex2)>Indemn la o traire sfanta(2Petru 3:11-16)

(Ep2)>Concluzii(2Petru 3:17-18).

Aceasta epistola mai are o particularitate semnificativa.Caracterul teologic consta dintr-o combinatie remarcabila intre limbajul religios elenistic si ideile si imaginistica escatologiei evreiesti.Pasajul 2 Petru 1:3-11 a fost considerat printre cele mai elenistice pasaje din tot Noul Testament in timp ce escatologia iudaica apare in 2 Petru 3:1-13.Este o epistola de exceptie si din perspectiva adaptarii crestinismului la cultura elenistica,acesta epistola putand fi o excelenta dovada a unui punct de legatura din perioada apostolica.Ca si cum intrepatrunderea din viata de zi cu zi se muta in text,ideile si formularea se imbratiseaza si anticipeaza ceea ce a urmat.Pe langa teazarul invataturii crestine transmis,Apostolul Petru a lasat,si prin acesta epistola,o mostenire remarcabila atat cu privire la personlitatea sa cat si cu privire la istoria raspindirii crestinismului.Unele dintre obiectiile cu care s-a luptat sunt invocate de unii si astazi si fie si din acesta perspectiva argumentele,logica si abordarea apostolului pot fi de un real folos.

Scuze daca cumva am batut campii,m-am gandit sa ma alatur si eu,cumva,esentei observate de dvs.

"un Petru a avut si Hristos, dar si acela l-a parasit."

Această aparentă părăsire a fost îngăduită pentru a-l întări pe Petru în credinţa şi dragostea lui pentru Hristos. Petru a revenit de îndată, plin de căinţă şi de iubire. A fost iertat şi pus în cinstea de a i se da cheile Împărăţiei cerurilor. El devine slujitor neînfricat al lui Hristos din momentul coborârii Duhului sfânt asupra sa (la Cincizecime). El slujeşte lui Hristos cu mult devotament, se jertfeşte tot restul vieţii sale pentru propovăduirea învăţăturii mesianice.

"Şi Eu îţi zic ţie, că tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui.
Şi îţi voi da cheile Împărăţiei cerurilor şi orice vei lega pe pământ va fi legat şi în ceruri, şi orice vei dezlega pe
pământ va fi dezlegat şi în ceruri." (Ev. Matei, Cap. 16)

Edgar J.Goodspeed,in cartea sa ,,The Twelve,The story of Christ's Apostles",relata faptul ca: ,,Cuvintele cu care s-a despartit Petru de sotia lui,care era dusa spre locul unde avea sa fie martirizata,sunt consemnate de Clement din Alexandria,in lucrarea sa Stromata,si sunt repetate de Eusebius in scrierea lui, Istoria Bisericii :,,Se spune ca,atunci cand binecuvantatul Petru si-a vazut sotia condusa spre moarte,s-a bucurat,datorita chemarii si intoarcerii ei acasa,si a strigat-o,ca sa o incurajeze si sa o mangaie,spunandu-i pe nume si zicandu-i:,,Aminteste-ti de Domnul!''.