Forum Crestin Ortodox

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)
-   Reguli generale de utilizare a forumului (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=502)
-   -   Pr. Arsenie Boca - Canonizare după Sfinții Părinți? (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=18291)

ovidiu b. 05.02.2016 04:49:22

Citat:

În prealabil postat de Dr. Victor Ardeleanu (Post 612840)
Cine este domnul Cristian Raglean?
Doamne ajută!

Ei cine! Comentezi și postezi mesaje mai vechi de 4 ani legate de subiectul Arsenie Boca și nu știi de Cristian?

P.S. Și el dădea răspunsuri folosind funcția copy/paste, zici că sunteți frați. :))

Dr. Victor Ardeleanu 05.02.2016 04:54:09

?
 
Citat:

În prealabil postat de ovidiu b. (Post 612844)
Ei cine! Comentezi și postezi mesaje mai vechi de 4 ani legate de subiectul Arsenie Boca și nu știi de Cristian? :))

Doar v-am spus că am venit aici să mă folosesc duhovnicește de ce mă învățați dvs., toți cei de pe forum. Nu am venit la război, ci la frăție...
Nu este un cuvânt de politețe sau o diplomație. Cel mai mult înveți de la cei care ți se împotrivesc. Azi oamenii îți răsucesc cuvintele, neluând în seamă simplitatea a ceea ce vrei să-i întrebi sau să le spui, crezând că ai ceva cu ei. Eu nu sunt de acord cu asta, fiindcă aduce tulburare.
Nu știu cine este domnul Cristian. Îmi spuneți dvs.?
Copy/paste este ceva universal folosit.
Sinteza este originală.
Dacă vrei să îți faci faimă prin copy/paste, fără să citezi, se cheamă fraudă.
Dacă încerci să aduci studiul altora, respectându-le osteneala, își recunoști neputința că nu poți face ceva original.
Dar ca să faci un copy/paste la subiect trebuie să ai darul de la Dumnezeu să fi citit și să ții minte.
Dacă o faci și cu dragoste de a spune altora se încadrează în "Mat 10:8 în dar ați luat, în dar să dați."
Nu e vreun merit, e un dar, de care nu sunt vrednic.

ovidiu b. 05.02.2016 04:59:33

Citat:

În prealabil postat de Dr. Victor Ardeleanu (Post 612842)
De aceea și la mormintele celor înșelați se pot face minuni, cu ajutorul diavolilor care i-au slujit ca să le ia ce au ei mai de preț: sufletele.

Prietene, de minunea asta ce spui?: https://www.youtube.com/watch?v=X2_QgANjApo
Cât ai de gând să o mai sfidezi? Încă un indiciu că ești Cristian R.

Dr. Victor Ardeleanu 05.02.2016 05:09:25

Despre scrisorile Părintelui Cleopa către Părintele Arsenie Boca 2
 
Ne-am șocat foarte tare de două scrisori ale Părintelui Cleopa trimise Părintelui Arsenie Boca, aflate în arhivele securității. Ele nu corespund deloc cu modul de a vorbi simplu și răspicat, bazat pe Sfinții Părinți, al Părintelui Cleopa, parcă nu ar fi scrise de el, ci fabricate de cel ce vor să-l fabrice pe Părintele Arsenie Boca Sfânt, mai ales că sunt bătute la mașină și doar semnate (iar reproducerea semnăturii este un lucru foarte lesnicios pentru securitate). Am văzut această tehnică aplicată de iconoclaști în cazul Sfântului Ioan Damaschin. Nu numai atât dar ideile despre Părintele Arsenie Boca sunt așa de exagerate și necorespunzătoare cu realitatea că am avut impresia că sunt scrise de ucenicii sfinției sale entuziasmați, exagerați și febrili. Este greu de crezut că Părintele Cleopa s-ar fi lăsat hipnotizat. De abia când am ajuns la Sfântul Munte și ne-am întâlnit cu Părintele Iachint, ucenicul de chilie al Părintelui Cleopa, am aflat adevărul: nu sunt plastografii, ci poartă în ele mărturia unei alte taine, duhovnicești. Părintele Cleopa Ilie a încercat, din milă față de Părintele Arsenie Boca, pentru a-l întoarce de la rătăcire (știind de la spovedania ucenicilor săi care l-au cunoscut pe starețul de la Prislop și au fost loviți, mâhniți, răniți și îngrijorați de marea lui prăpastie de însingurare, asprime și rătăcire de la Sfânta Predanie), să aplice meșteșugul Sfântului Cuvios Macarie cel Mare pentru îndreptarea fratelui ce se chinuia în lenevia nesfătuirii:

Se povestea despre avva Macarie, că mergând odată la biserică să citească pravila, a văzut în afara chiliei unuia dintre frați, mulțime de draci, din care unii se închipuiau în muieri ce rosteau cuvinte necuviincioase, alții în copilandri ce vorbeau cuvinte de ocară, alții jucau, iar alții se schimbau în multe forme. Bătrânul fiind văzător cu mintea, a cunoscut pricina. Și suspinând, și-a zis: „Negreșit, fratele petrece în lenevire și pentru aceasta duhurile cele viclene îi înconjoară chilia”. După ce a isprăvit pravila, a intrat în chilia fratelui și i-a zis: „Sunt necăjit frate și cred că de te vei ruga pentru mine, cu adevărat mă va ușura Dumnezeu de necazul acesta”. El punând metanie bătrânului, i-a zis: „Avvo, nu sunt vrednic să mă rog pentru tine”. Însă bătrânul sta rugându-l pe frate și zicând: „Nu mă duc, de nu-mi vei da cuvânt că vei face pentru mine câte o rugăciune în fiecare seară”. Așa, a ascultat fratele porunca bătrânului. Acest lucru l-a făcut bătrânul, vrând să-i dea pricină să se roage noaptea. Și, sculându-se fratele în noaptea viitoare, a făcut o rugăciune pentru bătrânul. Apoi umilindu-se, a zis: „Ticălosule suflete, pentru un bătrân ca acesta te-ai rugat, dar pentru tine nu te rogi?” Deci, a făcut și pentru sine o rugăciune. Apoi așa făcând el în fiecare noapte și săvârșind, cele două rugăciuni, în duminica următoare, bătrânul ducându-se la biserică, i-a văzut pe draci, stând afară din chilia fratelui, ca și mai înainte, dar triști și posomorâți. Și a cunoscut că pentru rugăciunea fratelui s-au întristat dracii. Astfel, bucurându-se, a intrat la fratele și a zis: „Rogu-te mai fă pentru mine încă o rugăciune!” El a ascultat și făcând pentru bătrânul două rugăciuni, iarăși s-a umilit și și-a zis: „O, ticălosule suflete, adaugă și pentru tine o rugăciune!” Deci, așa petrecând el și săptămâna aceea și făcând în fiecare noapte câte patru rugăciuni, duminică iarăși venind bătrânul, i-a văzut pe draci mai întristați și tăcând. Și mulțumind lui Dumnezeu, când s-a întors, a intrat iarăși la frate și l-a rugat să mai adauge pentru dânsul încă o rugăciune. Acesta primind și adăugând și pentru sine încă o rugăciune făcea în fiecare noapte șase rugăciuni. Când a trecut bătrânul, duminică i-a văzut pe draci, stând departe de chilia lui. Dar cum l-au văzut intrând la frate, l-au ocărât, mâhnindu-se pentru mântuirea fratelui. Iar bătrânul, proslăvind pe Dumnezeu, a intrat la frate și l-a sfătuit să nu se lenevească, ci neîncetat să se roage. Și așa, făcându-se fratele osârduitor la rugăciuni, cu darul lui Dumnezeu, s-au dus dracii cu totul de la dânsul.24 [42]

Părintele Cleopa a preluat limbajul și duhul umilicios al Sfântului Cuvios Nicodim Aghioritul, din „Paza celor 5 simțuri”, făcându-se pe sine cel mai neștiutor și neînvățat, cu același scop duhovnicesc. Sfântul Nicodim dorea să transmită învățături folositoare și dureroase, care aveau să-l mustre pe un ierarh al Bisericii care nu ar fi primit altfel învățăturile (fără a-i fi deschisă inima prin apropierea către dragoste ce ți-o dă lauda și prețuirea celuilalt).

Uit că sunt mic și dintre cei care s-au lepădat de lume și mă înalț cu acest gând: că s-a întâmplat să am așa o rudă și stăpân [totodată], înalt cu scaunul, smerit cu purtarea, tânăr cu anii, bătrân cu mintea – [lui] i se potrivește foarte [bine] această vorbă a lui Homer: „Ce înțelept a fost! Iar umbrele sar” – și cântător cu cuvintele ca și muzele. Și simțind acum greutatea cea mare a treptei arhierești și pogorându-se pentru aceasta din înălțimea sa, a cerut din covârșitoarea sa smerenie cuvinte și sfaturi de la smerenia mea. Dar care cuvânt a scăpat de îngrăditura dinților tăi, o, Stăpâne al meu iubit? Ci suferă-mă puțin pe mine, cel ce mă voi împotrivi. De ce ai făcut aceasta, o, prea dumnezeiescule? Sau ce pătimești de dezlegi acea rânduială care este lăudată – după Cuvântătorul de Dumnezeu (în Cuvânt pentru grindină)? Vedem că ea s-a păzit de la ființele cele dintâi și mai vechi [ce se află] în jurul lui Dumnezeu și până la cele mai de jos – după cum a fost grăit prea limpede de către pasărea cerului, adică de Dionisie Areopagitul -: „Legea atotsfântă a dumnezeieștii obârșii este aceasta: cele de al doilea să fie înălțate prin cele dintâi spre atotdumnezeiasca lumină” (Sfântul Dionisie Areopagitul, Despre Ierarhia bisericească, în Opere complete, ed. Paideia, București, 1996, cap. V, p. 90). Sfaturi ceri și învățături, Stăpâne, de la rob? Povățuitorul lui Israel și învățătorul de la ucenic? Cel ce ține locul capului de la cel ce ține rânduiala piciorului? Cel ce a luat menirea [de a viețui] în această [treaptă] a ierarhiei bisericești – [adică] a podoabei arhiereilor celor slujitori – de la cel ce a luat menirea cea mai smerită – [adică] a celor ce se săvârșesc monahi? Să nu faci aceasta, o, prea bunule! (Căci aceasta, cea a cuvântului, este sus de pâraie). Acest lucru [a da sfaturi] nu mi se cuvine nici mie și cu atât mai mult [nu se cuvine] treptei tale [a cere].

Să se dea însă cea nedată și să se ierte cea de neiertat! Unde se pot găsi însă la mine cărți, hârtie și cerneală? Căci, venind aici, pe toate acestea le-am socotit fum – așa cum cei vechi [socoteau] cârma [conducerea altora] – și am luat viața cea cu rucodelie și cu lucrul mâinilor. [Astfel] m-am făcut lucrător cu sapa și cu hârlețul, semănând, secerând, râșnind . în fiecare zi și făcându-le pe toate celelalte prin care se închipuiește viața cea mult truditoare, precum și schimbarea într-o altă stare [dintre] cele de multe feluri ale celor din insulele cele pustii. Vai de răutățile mele! Căci pe ale mele le voi ticăloși pentru că, fugind de supărarea cea mică din Sfântul Munte și căutând și gonind [după] liniștea cea desăvârșită, am căzut în tulburări, urmând pildele celor de demult care, fugind de spuză și de urs, au dat peste foc și peste leu.

Din [cauza] tuturor acestora mult pregetam și nu eram convins - o, sfințite om al lui Dumnezeu – și de multe ori am socotit să-ți răspund fa ceea ce [mi] se cerea prin acel cuvânt al proorociei: „Piele de urs și îmi ceri, [încă] și mare, [dar] nu îți voi da”.

Dar pentru că mă vedeam înghesuit pe de o parte de paguba neascultării – care știu că este prihănită de purtătorii de Dumnezeu Părinți care se numesc trezvitori, [ei fiind] filosofii mei iar pe de altă parte de călcarea poruncii care zice: Celui ce cere de la tine, dă-i (Mt 5, 42) și mai adaug și chinul dragostei celei spre tine, precum și datoria de rudenie – pe care a legiuit-o firea – între mine și tine, de bunăvoie sau [mai curând] fără de voie m-am plecat spre împlinirea cererii tale, bizuindu-mă pe rugăciunile tale. Și așa întrerupând puțin sapa și râșnița, asemănându-mă dobitoacelor celor ce rumegă și multe gânduri mai întâi învârtind [prin minte], m-am întors în mine însumi atât cât a fost cu putință și toate câte prin citire au apucat a se întipări în tabla cea nescrisă a imaginației mele – după Aristotel* și Proclu – [adică] în sfințitele jertfelnice ale minții – sau mai bine, citându-l pe dumnezeiescul David, zic: întru inima mea am ascuns cuvintele tale, ca să nu greșesc ție (Ps 118, 11) – (adică atâtea câte ajută la [împlinirea] scopului cel pus înainte) – [căci cu ele] m-am hrănit și le-am avut în pomenire, acest lucru numindu-se de ucenicii lui Platon „a doua zugrăvire” – le-am pus în această carte puturoasă sau, așa cum tu o numești, sfătuitoare sau, așa cum o numesc eu, aducătoare- aminte, pe care o și trimit sufletului tău celui numit - după faptele tale – Ierotei (adică „sfințit lui Dumnezeu’’), ca pe o oarecare îndulcire duhovnicească și mică aducătoare de dar, în locul multor daruri de-ale tale ce au fost făcute către mine. Iar tu desfătează-te și folosește-te de ea – dacă [li se poate aduce] cetățenilor și celor prea cinstiți vreo desfătare și [vreun] folos de la un țăran și [de la] un zdrențăros – și roagă-te pentru mine către Domnul.

Robul tău smerit (de la Schirapolisul Erimonisului),

Nicodim[43]

Dr. Victor Ardeleanu 05.02.2016 05:09:59

Despre scrisorile Părintelui Cleopa către Părintele Arsenie Boca 3
 
Astfel că Părintele Cleopa i-a scris două scrisori, arătându-și evlavia față de sfinția sa, la superlativ, ca să paralizeze respingerea ce ar fi putut apărea din cauza slavei deșarte și ca să îl momească cu binișorul să vină în obștea lor ca și cum ar avea nevoie de învățăturile lui, dar în realitate ca să-l poată ajuta să-și vadă gravele rătăciri. Când a văzut că nu vine, a mai încercat o stratagemă duhovnicească: să se smerească și mai mult, mergând la el. Din păcate mândria solitarului de la Prislop a fost atât de respingătoare, încât Părintele Cleopa și-a dat seama că nu se mai poate face nimic, și a continuat să se roage ca Domnul să-l întoarcă de la rătăcire și să-i dea duh de umilință, că nici un om nu mai avea cum să îl ajute.

Cel ce voiește să rămână biruitor într-o convorbire cuvântul său, să știe că suferă de boala diavolului, chiar dacă cuvântul său e adevărat. și dacă face .aceasta într-o convorbire cu cei deopotrivă cu el, va fi tămăduit poate de certarea celor mai mari. Dar dacă face așa și față de cei mai mari, sau mai înțelepți, boala lui nu poate fi vindecată de oameni.[44]

Iată un fragment din a doua scrisoare, în care încearcă să-l facă, dacă nu să vină, măcar să corespondeze în scris, pe temeiul Sfinților Părinți, ca să-l poată ajuta cu acest pretext:

PARINTELE MEU,

Mai intâi, cu smerite metanii, vă rog să mă iertați pe mine păcătosul că din cauza lenevirii mele și a nepăsării am lăsat sa treacă un timp indelungat de când nu am scris, arătând prin aceasta și oarecare lipsă de dragoste, căci orice motiv a fost putea trece peste fericita dragoste, căci aceasta nu știe osteneală pentru bunătăți și nu caută ale sale intru toate. Știu că de voi vrea pot pune orice pricină, dar știu că pricina este o voire a păcatului și inainte mergătoare a lui este. Cred că de aceea și fericitul David cântă in Psalmii lui că să nu pricinuim pricinuiri intru păcate, de aceea una dintre aceste pricini nebinecuvântate a fost că după ce am scris o scrisoare către P.C. Voastră și ne mai primind răspuns am crezut că prin neiscusința celor inșirate acolo, pe hârtie, v-am făcut cine știe ce sminteală, căci niciodată nu am avut bună chibzuință in cuvant și scris. Cauza este reaua mea așezare sufletească și intunecarea puterii de discernământ a părții cei socotitoare a sufletului meu cel robit și incurcat de patimile cele din voință și din simțire. Dar, P. C. Voastră , care din mila Prea Induratului Dumnezeu, aveți oglinda ințelegerii, cu duhovnicească lucrare curățită, puteți să nu vă smintiți de mine intunecatul și păcătosul dacă veți privi la mine și cuvintele mele, ca la cel ce stau jos cu cuvântul și cu lucrarea, in rânduiala pruncilor; dar nu ajungându-i pe aceștia cu nerăutatea, căci știu că aceasta ni se cere de la Mântuitorul nostru ca să fim prunci cu nerăutatea, iar nu cu ințelegerea.

Altă pricină, ca și cea de mai sus, a fost că nădăjduim, ca intre timp să ne intâlnim pentru că numai atunci v-aș fi putut cere multe lămuriri de care am nevoe atât pentru neiscusința mea, cât și pentru cum aș putea să mai rămân a fi poreclit Stareț și a mă mai bizui a conduce sufletește si pe alții, cela ce am nevoie de a fi incă multă vreme sub conducător iscusit, căci stiu că necuvios lucru este a paște leul de oi și cel nelămurit prin lucrare sufletele cele ce sârguesc spre Cer.

Si acum, ceea ce m-a făcut a tresări puțin din nepurtare de grijă spre cele de folosul sufletului meu și a-mi aduce aminte de duhovniceasca dragoste și iscusință a Prea Cuvioșiei Voastre, indrăznind iarăși a vă scrie, a fost sosirea în smerita noastră obște a unui frate, pe care P.C. Voastră, arătându-vă dragostea, l-ați trimis la noi, prin luna mai, iar el a ajuns aici abia acum, in luna octombrie, din motive, după cât se vede, binecuvântate. Acest frate pe lângă bucuria că a sosit la noi, ne-a adus și Iconița cu Bunul și Marele Pastor și Mântuitorul sufletelor noastre. Pe verso poarta semnătura P C. Voastre și a iubitului frate in Hristos și ucenicul P. C. Voastre, C. Sa, iscusitul părinte Dometie (Cucuzel). Lângă iconiță și o scrisoare a P.C. Voastre, care văzând și auzind că este scrisă chiar de P. C. Voastră m-am bucurat foarte mult, căci până atunci nu am avut fericirea sa vă citesc vreo scrisoare, iar citind-o am văzut acolo smerita ințelepciune și duhovniceasca dragoste, strâns legate și formând lanțul de aur al dreptei socoteli care m-a legat mai mult de dragostea P. C. Voastre, prin aceea că era scris că doriți o zi de la Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos — ca să ne mai vedem față către față, la care și eu am zis să fie mila Lui si rugăciunile Prea Curatei Sale Maici și să aducă la indeplinire, când va fi voia Lui, spre a noastră mângâiere.

Iconița și scrisoarea le păstrez cu multă evlavie și de câte ori îmi aduc aminte de P.C. Voastră le citesc și mă mângâi cu ele. Mila Domnului nostru Iisus Hristos și cu ajutorul Prea Curatei Sale Maici să ne ajute să ne intâlnim și în acest veac trecător, spre mângâiere și lămurire in cel viitor spre veșniea fericire. […]

* In partea stângă a paginii este scris cu cerneală albastră: „Scrisă la mașină de mine, Vasile Târulescu, fost inchinător al Sf. Mănăstiri Sâmbăta și Prislop. Astăzi smeritul frate Vasile care vă trimit niște metanii. P.C. părinte Stareț Cleopa are multă evlavie la P.C. Voastră și mult s-ar bucura dacă ne-ați face o vizită, chiar dacă ne-ați scrie. Tot același smerit frate Vasile Târulescu“. [45]
Dezlegarea acestei chestiuni ne-o dă Părintele Iachint, ucenicul de chilie al Părintelui Cleopa, puțin mai sus în postarea cu același titlu ca aceasta.
Note:
[42] Patericul…, Pentru socotință, 76.

[43] Sfântul Nicodim Aghioritul, Paza Celor Cinci Simțuri, diortosită după ediția de la Sfânta Mănăstire Neamț, 1826, Ed. Egumenița, s.a., s.l., pp. 79-81.

[44] Pr. Stavrofor Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Filocalia, Volumul IX, Ed. cit., pp. 106-107.

[45] <http://www.cuvantul-ortodox.ro/2012/12/05/scrisorile-parintelui-cleopa-catre-parintele-arsenie-boca-manastiri-slatina-sambata-securitate-mitropolitul-antonie-plamadeala-rezistenta-munti-sandu-tudor-mari-duhovnici-curente-spirituale/>, marți, 6 octombrie 2015

Dr. Victor Ardeleanu 05.02.2016 05:23:16

Citat:

În prealabil postat de Intrarea Vagonului (Post 611893)
Mihai, citind ce scrii, si realizand ca ai dreptate cu acele blasfemii ale tipului astuia, mi se face mie scarba si groaza...

N-ar fi oare bine, înainte de a acuza de blasfemii să citiți chiar dvs., nu părerea altora despre acele blasfemii.
Azi suferă mulți de o boală numită "am auzit că..."
Despre madonna neagră, am scris mai sus, răspunzând domnului Mihai.
Dumneavoastră aș vrea să vă scriu altceva, valabil pentru noi toți cei de aici:
24. Povestea cineva din părinții Egiptului: „Odată am voit să mă înstrăinez și am mers la Atena și intrând în cetate, am văzut un bătrân monah, împodobit cu haine, purtând o cruce mică cusută și după care alerga mulțimea. Intrând în cetate, l-a întâmpinat norod mult și îl trăgea la priveliște iar eu am întrebat pe un oarecare: „Cine este aceasta?” Și mi s-a răspuns că aceasta este un elin, mai mare decât toți filozofii și făcându-se creștin și zidindu-și mănăstire, s-a făcut călugăr, viețuind cincisprezece ani; mai întâi neintrând în cetate, iar astăzi a intrat. Pentru aceasta alergăm să-l vedem ce va spune”. Așa am plecat și eu cu dânsul; și adunându-se cei mai de frunte ai cetății, l-au poftit, zicând: „Spune-ne nouă, ce vrei să ne vorbești?” El le-a zis: „Nu este nici o limbă sub cer, ca cea creștină, și mai frumos cin ca cinul călugăresc; aceasta numai îi vatămă pe dânșii, că aduce asupra lor diavolul pizma unul asupra altuia, zicând „că mi-a zis” și „i-am zis” și așa necurații înaintea lor având, nu le văd”. Iar aceasta auzind toți, l-au proslăvit și au plecat.30 (Patericul..., Pentru fără de grijă și liniștea cu tăcere, 24)
Mi-aș dori mult să nu fie certuri ci să cercetăm împreună realitatea, chiar dacă avem păreri contrarii.
Ce ziceți, nu ar fi bine așa?
Doamne ajută!

Dr. Victor Ardeleanu 05.02.2016 05:37:46

?!
 
Citat:

În prealabil postat de cristiboss56 (Post 611883)
Domnule "doctor" << V.A.>> , am impresia ca sunteti acelasi cu
crisstiann http://www.crestinortodox.ro/forum/i...er_offline.gif
Banned
sau faceti parte din scoala lui
crisstiann http://www.crestinortodox.ro/forum/i...er_offline.gif
Banned
Tendinta asta de a posta chestiuni "soc" pe primul thread al Forumului pentru a fi luat in seama de cat mai multi cititori , e o procedura invechita deja , afumata , asa ca lasati teatrul asta ieftin si cantati prin alta parte impreuna cu :
crisstiann http://www.crestinortodox.ro/forum/i...er_offline.gif
Banned

Al doilea care îmi scrieți despre un cristian. Este același cu domnul Cristian Răcanu, de care spunea domnul Ovidiu?
De ce se proscriu oamenii pe aici?
Este cumva o cenzură?
Nu se dorește adevărul, ci numai o părere a unora?
Eu nu mă supăr dacă sunt proscris, deși îmi face plăcere să discut cu dvs. personal, cunoscându-vă pe forum, din lecturi, mai de mult.
Dar tot nu pot înțelege de ce supărarea aceasta dacă cineva are o altă opinie decât a dvs.?
Discuții, în legătură cu credința, au fost în istorie foarte multe, s-a ajuns și la războaie, dar nu este specific Ortoxiei, ci ereticilor.
Să nu fie aici un forum Ortodox, ci unul de dezbinare și prigoană a celor ce nu sunt majoritari?

Gal 5:19 Iar faptele trupului sunt cunoscute, și ele sunt: adulter, desfrânare, necurăție, destrăbălare,
Gal 5:20 Închinare la idoli, fermecătorie, vrajbe, certuri, zavistii, mânii, gâlcevi, dezbinări, eresuri,
Gal 5:21 Pizmuiri, ucideri, beții, chefuri și cele asemenea acestora, pe care vi le spun dinainte, precum dinainte v-am și spus, că cei ce fac unele ca acestea nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu.
Gal 5:22 Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credința,
Gal 5:23 Blândețea, înfrânarea, curăția; împotriva unora ca acestea nu este lege.
Rom_16:17 Și vă îndemn, fraților, să vă păziți de cei ce fac dezbinări și sminteli împotriva învățăturii pe care ați primit-o. Depărtați-vă de ei.
1Co_1:10 Vă îndemn, fraților, pentru numele Domnului nostru Iisus Hristos, ca toți să vorbiți la fel și să nu fie dezbinări între voi; ci să fiți cu totul uniți în același cuget și în aceeași înțelegere.
1Co_3:3 Fiindcă sunteți tot trupești. Câtă vreme este între voi pizmă și ceartă și dezbinări, nu sunteți, oare, trupești și nu după firea omenească umblați?
1Co_11:18 Căci mai întâi aud că atunci când vă adunați în biserică, între voi sunt dezbinări, și în parte cred.
Gal_5:20 Închinare la idoli, fermecătorie, vrajbe, certuri, zavistii, mânii, gâlcevi, dezbinări, eresuri,
Iud_1:19 Aceștia sunt cei ce fac dezbinări, (oameni) firești, care nu au Duhul.



Nu trebuie să fiți mâhnit, nu este o mustrare, ci doar o mirare. Nu am nimic personal cu dvs.
Dvs. în schimb nu știți părerea mea în legătură cu Părintele Arsenie Boca și nici nu ați citit cele scrise, ci doriți doar să fiu proscris.
V-ați gândit că dacă începeau oamenii să-l bârfească pe Părintele Arsenie Boca, din dorință de apărare, și echilibrare a adevărului în iubire, aș fi citat din studiul de aici acele locuri care îi iau apărarea?
Trebuie, pentru pace, un echilibru.

Efe 4:12 Spre desăvârșirea sfinților, la lucrul slujirii, la zidirea trupului lui Hristos,
Efe 4:13 Până vom ajunge toți la unitatea credinței și a cunoașterii Fiului lui Dumnezeu, la starea bărbatului desăvârșit, la măsura vârstei deplinătății lui Hristos.
Efe 4:14 Ca să nu mai fim copii duși de valuri, purtați încoace și încolo de orice vânt al învățăturii, prin înșelăciunea oamenilor, prin vicleșugul lor, spre uneltirea rătăcirii,
Efe 4:15 Ci ținând adevărul, în iubire, să creștem întru toate pentru El, Care este capul - Hristos.
Efe 4:16 Din El, tot trupul bine alcătuit și bine încheiat, prin toate legăturile care îi dau tărie, își săvârșește creșterea, potrivit lucrării măsurate fiecăruia din mădulare, și se zidește întru dragoste.
Efe 4:17 Așadar, aceasta zic și mărturisesc în Domnul, ca voi să nu mai umblați de acum cum umblă neamurile, în deșertăciunea minții lor,
Efe 4:18 Întunecați fiind la cuget, înstrăinați fiind de viața lui Dumnezeu, din pricina necunoștinței care este în ei, din pricina împietririi inimii lor;


Când apărea o problemă de credință, în Sfânta Biserică primară, se adunau la un loc și o dezbăteau în sobor.
Sfânta Biserică Ortodoxă este singura continuatoare a Bisericii Apostolice, și ar trebui să se vadă aceasta și la noi, cei de pe forum.
În fine, sper că nu v-ați supărat pe mine, este o dorință a mea. Poate că nu sunt eu vrednic de o astfel de discuție cu frații.
Prietenii mei din Sfânta Biserică, chiar dacă unii îl admiră pe Părintele Arsenie Boca, alții nu sunt de acord cu sfinția sa, dar când ne adunăm să discutăm din Sfinții Părinți despre problemele contemporane, se bucură unul de altul, chiar dacă își spun cuvinte ce par contradictorii, fiindcă în realitate nu sunt, ci nuanțează mai bine problema din punctul de vedere al celuilalt.
Vă doresc mila lui Dumnezeu și rod bogat în dragoste, smerenie și înțelegere.
Iertați-mă dacă v-am supărat.

ahilpterodactil 05.02.2016 09:20:45

Citat:

În prealabil postat de Dr. Victor Ardeleanu (Post 612850)
Dar tot nu pot înțelege de ce supărarea aceasta dacă cineva are o altă opinie decât a dvs.?

Despre suparare e vorba, oare? Nu vedeti ca Ovidiu va scrie ...rizind?
Chiar aveti impresia ca va ia cineva in serios pe aici?

Dar haideti sa presupunem ca ar fi vorba si de oarece suparare. Ce va mira?
Dumneavoastra ati fi foarte multumit daca vine un apucat sa toarne kilometri de materiale care au un singur scop? Anume denigrarea Parintelui Arsenie Boca? Si asta tocmai printre cei care il citesc, il admira, il pretuiesc. Nu va e oleaca de rusine?
Va veni ziua, daca o tineti tot asa cu ipocrizia mieroasa si cu nebunia descarcarii monumentului ala de aberatii, cand nu vi se va mai scrie rizind...
Sa nu ziceti ca nu v-am prevenit!

P.S. La varsta dvs. au mai fost cazuri de folosire rea a deprinderilor de-o viata. Multi oameni care agonisisera cate ceva, intr-o viata de munca (din pacate si de orgoliu nemasurat) s-au trezit goliti chiar pe finishul vietii. Iar astfel de "opere" s-au dovedit cantecul lugubru, cel din urma...
Va rog sa va ponderati zelul nebun, domnule doctor! Acum, cat va mai harsaiti papuceii prin casa; ca mai apoi...

ahilpterodactil 05.02.2016 09:23:57

Citat:

În prealabil postat de Dr. Victor Ardeleanu (Post 612845)
Nu am venit la război, ci la frăție...

Fugi, domnule, de-aici cu palavra!
Noi nu ne infratim cu denigratorii si uzurpatorii Bisericii.

ahilpterodactil 05.02.2016 09:24:39

Candva, in cadrul unei conferinte studentesti, Parintele Teofil Paraianu isi exprima recunostinta fata de Parintele Arsenie. Zice asa, in public, in anul 2004:

In 1942 am vorbit la noi la manastire cu parintele Arsenie Boca si parintele mi-a spus sa zic "Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul"; si am zis.
Asta este ceea ce am invatat de la Parintele Arsenie
si eu cred ca Parintele Arsenie este, intr-un fel, ctitor al vietii mele."

(extras din cartea "Bucuriile credintei")


Ora este GMT +3. Ora este acum 21:55:56.

Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2021, Jelsoft Enterprises Ltd.