În data de 1 ianuarie 2016 membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române slujesc după următorul program pe care îl aflăm de la Radio TRINITAS:
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va săvârși slujba Sfintei Liturghii împreună cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, la Catedrala Patriarhală.
Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Iași.
Înaltpreasfințitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Sibiu.
Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca.
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, va sluji la Paraclisul mitropolitan Maica Precista - Dudu din Craiova.
Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului va sluji la Catedrala Mitropolitană din Timișoara.
Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale, va sluji la Biserica „Soborul Maicii Domnului şi Sfântul Ilie” din incinta Reședinței Mitropolitane din Limours, Franța.
Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord va sluji la Catedrala Mitropolitană din Nürnberg, Germania.
Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și exarh patriarhal, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Târgoviște.
Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța.
Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava.
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia.
Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, va sluji la
Catedrala Arhiepiscopală din Râmnicu Vâlcea.
Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacãului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Roman.
Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, va sluji în Parohia „Sfântul Vasile cel Mare” din Curtea de Argeș.
Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Buzău.
Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Galați.
Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Arad.
Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Arhiepiscopul ortodox român al celor două Americi, va sluji la Catedrala „Sfinții Împărați” din Chicago, Statele Unite ale Americii.
Preasfințitul Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor, va sluji la Catedrala Episcopală din Huși.
Preasfințitul Părinte Lucian, episcopul Caransebeșului va sluji la Catedrala Episcopală din Caransebeș.
Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, va sluji la Catedrala Episcopală din Oradea.
Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, va sluji la
Catedrala Episcopală din Drobeta Turnu Severin.
Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Cãlãrașilor, va sluji la Catedrala Episcopală din Slobozia.
Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei si Harghitei, va sluji la Catedrala Episcopală din Miercurea Ciuc.
Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, va sluji la Mănăstirea Pantocrator din Drăgănești-Vlașca, județul Teleorman.
Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, va sluji la Mănăstirea Bistrița din județul Neamț.
Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, va sluji la Biserica „Buna Vestire”, paraclis episcopal, din Tulcea.
Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, va sluji în paraclisul „Sfântul Evanghelist Luca” de la Centrul Eparhial din Zalău.
Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, va sluji la Biserica „Nașterea Maicii Domnului” a Parohiei Deva IV din Protopopiatul Deva.
Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei, va sluji la Catedrala Episcopală din Gyula, Ungaria.
Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, va sluji la Paraclisul „Adormirea Maicii Domnului” de la Centrul Eparhial din Roma, Italia.
Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, va sluji la Mănăstirea ortodoxă română „Sfinții Cuvioși Macarie Romanul și Ioan Iacob de la Neamț” din Ikast, Danemarca.
Preasfințitul Părinte Mihail, Episcopul Ortodox român al Australiei și Noii Zeelande, va sluji la Catedrala Episcopală din Melbourne, Australia.
Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, va sluji la Biserica „Sfântul Vasile” din Ploiești, Protopopiatul Ploiești Sud.
Preasfințitul Părinte Ilarion Făgărășanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, va sluji la biserica „Sfântul Pantelimon” din Sibiu.
Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, va sluji în Parohia Timișoara-Fratelia.
Preasfințitul Părinte Marc Nemțeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, va sluji în parohia românească „Sfântul Iosif” din Bordeaux, Franţa.
Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, va sluji la Biserica „Toţi Sfinţii” din Râmnicu Vâlcea.
Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, va sluji la Catedrala Episcopală din Baia Mare.
Preasfințitul Părinte Ignatie Mureșanul, Arhiereu–vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, va sluji în parohia românească „Înălțarea Sfintei Cruci” din Dublin, Irlanda.

Din Mesajul Preafericitului Patriarh Daniel , adresat romanlor cu ocazia noului an :
 

"Anul Nou civil ne cheamă la sfințirea timpului, la folosirea lui pentru a ne apropia de Dumnezeu cel Unul Sfânt, care e mai presus de timp, dar care din iubire de oameni s-a făcut om și a viețuit în timp, în lume, Mântuitorul Iisus Hristos, Împăratul Veacurilor", a spus Patriarhul.
El a explicat că Anul Nou civil, spre deosebire de cel bisericesc, marcat la 1 septembrie, este sărbătorit la 1 ianuarie și a îndemnat la săvârșirea de fapte bune.
"Numele lunii ianuarie vine de la zeul roman Ianus, care avea două fețe, una orientată spre trecut și alta spre viitor. Și de aceea, la 1 ianuarie ne întrebăm ce am făcut bine în anul care a trecut și ce bine vom săvârși în anul în care am intrat. Deci, noi nu trebuie să fim cu două fețe, în înțelesul duplicitar, ci să ne gândim la trecut și să preluăm din trecut ceea ce a fost bun și să continuăm și în prezent și în viitor. De asemenea, să săvârșim în prezent și în viitor fapte bune spre slava lui Dumnezeu și spre-a noastră mântuire", a spus patriarhul Daniel.
Întâistătătorul BOR a urat tuturor "ani mulți și binecuvântați cu sănătate și bucurie", iar celor care poartă numele de Vasile sau Vasilica și derivate ''ani mulți cu sănătate și bucurie și ajutor de la Dumnezeu în toată fapta cea bună'', a mai PF Daniel

În prima zi a anului, 01 ianuarie 2016, după slujba de Te Deum, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a proclamat în mod oficial anul 2016 drept Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti în Patriarhia Română.

Actul oficial de proclamare a fost citit de către Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop Vicar Patriarhal şi Secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Religia este lumină pentru înţelegerea universului şi a vieţii ca dar al lui Dumnezeu

În cuvântul său, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a arătat de ce este importantă educaţia religioasă a tineretului. (cuvântul integral al Preafericirii Sale poate fi citit aici)

„Religia este lumină pentru înţelegerea universului şi a vieţii ca dar al lui Dumnezeu pentru a promova valorile familiei, ospitalităţii, dreptăţii, păcii, solidarităţii, înţelegerii şi comuniunii între oameni. Credinţa în Dumnezeu este cea mai mare zestre spirituală pe care familia, şcoala, Biserica şi comunitatea o pot transmite copiilor pentru că ea îi ajută pe tineri să facă deosebire între valori eterne şi valori efemere şi le formează personalitatea învăţându-i să cultive bunătatea şi omenia, iubirea de Dumnezeu şi de semeni, recunoştinţa faţă de generaţiile trecute şi responsabilitatea faţă de prezent şi viitor. Valorile oferite de educaţia religioasă sunt reper spiritual esenţial şi liant existenţial între toate cunoştinţele dobândite prin studiul celorlalte discipline şcolare. Predarea religiei în şcoală are valenţe educaţionale profunde prin rolul ei formativ în viaţa copiilor şi a tinerilor, demonstrat şi de studiile educaţionale şi sociologice în domeniu. Ora de religie contribuie la reducerea efectelor negative ale crizei contemporane de identitate şi de orientare întrucât propune modele viabile de bunătate sfinţenie şi convieţuire umană”, a spus Patriarhul României.

Sfântul Ierarh Antim Ivireanul - un veritabil creator de limbă liturgică şi de literatură oratorică

Totodată, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a vorbit despre personalitatea deosebită a Sfântului Ierarh Antim Ivireanul. Preafericirea Sa a subliniat faptul că Sfântul Ierarh a fost „un veritabil creator de limbă liturgică şi de literatură oratorică” lucru dovedit şi de tipăriturile sale, în special Molitfelnicul de la Râmnic (1706) şi primul Liturghier complet în limba română tipărit la Târgovişte (în anul 1713) care „au marcat deplina biruinţă a limbii române în cultul Bisericii”.

„Sfântul Ierarh Antim Ivireanul s-a născut în Georgia pe la anul 1650 sau 1640 şi a fost stareţ al Mănăstirii Snagov, Episcop al Râmnicului şi Mitropolit al Ţării Româneşti. Deşi de neam georgian el a fost deosebit de ataşat de Biserica Ortodoxă din Ţara Românească. Lucrarea sa pastorală cea mai intensă a constat în editarea cărţilor liturgice, a lucrărilor de învăţătură adresate poporului dreptcredincios şi conducătorilor acestora, dar şi a cărţilor de îndrumare pentru preoţi. Cărţile tipărite de Sfântul Antim Ivireanul, în total 63 de volume, confirmă virtuţile şi calităţile sale de tipograf prin nivelul desăvârşit al caligrafiei, al gravuri, al miniaturilor, dar mai ales prin profunzimea şi acurateţea teologică”, a evidenţiat Preafericirea Sa.

Tiparul a slujit Bisericii şi Biserica a slujit întregului popor

Totodată, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a subliniat faptul că tiparul a slujit Bisericii şi Biserica a slujit întregului popor prin ridicarea nivelului de cultură şi de spiritualitate.

„În contextul în care efectele pozitive ale apariţiei tiparului şi ale circulaţiei mult mai facile a cărţii erau valorificate în occidentul creştin prin tipărituri laice, în răsăritul ortodox activitatea de editare s-a axat mai ales pe cărţi religioase, liturgice şi biblice marcând definitiv profilul spiritual şi cultural al întregului spaţiu ortodox. Astfel, tiparul a slujit Bisericii şi Biserica a slujit întregului popor prin ridicarea nivelului de cultură şi de spiritualitate. Se cuvine să amintim aici opera de cultură şi teologie a tipografilor bisericeşti din spaţiul românesc, Ţara Românească, Moldova şi Transilvania, tipografi care s-au ostenit în condiţii foarte dificile să editeze cuvântul Sfintei Scripuri, cărţi de cult şi de învăţătură în limba română”, a mai spus Preafericirea Sa.

***
La inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în şedinţa de lucru din 28-29 octombrie 2014, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2016 drept Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti în Patriarhia Română.

1.900 persoane aflate în dificultate sprijinite de Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor


Episcopia Sloboziei și Călărașilor, prin serviciile sociale acreditate, a desfășurat, în luna decembrie a anului 2015, 131 activități sociale, în cadrul cărora au fost oferite ajutoare materiale și financiare, pentru depășirea situațiilor de criză, a unui număr de 1.900 persoane aflate în dificultate, din județele Ialomița și Călărași, informează site-ul oficial al Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor.

Astfel, în cadrul Centrului de Consiliere și Sprijin pentru Familiile Aflate în Dificultate (CCSFAD) și al Centrului de Orientare pentru Persoane Aflate în Dificultate (COP), coordonate de către Sectorul Social-Misionar al Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, au fost desfășurate 10 activități sociale, în cadrul cărora a fost oferit sprijin material și financiar, pentru depășirea situațiilor de criză pentru 350 de copii beneficiari, 10 persoane vârstnice aflate în dificultate, 11 persoane aflate în dificultate, 35 familii aflate în dificultate şi 6 persoane cu dizabilităţi.

De asemenea, la nivelul celor 6 Birouri de asistență socială din cadrul Protopopiatelor, conform rapoartelor lunare de activitate, au fost desfășurate 121 activități sociale, în cadrul cărora a fost oferit sprijin material și financiar, pentru depășirea situațiilor de criză, pentru următoarele categorii de beneficiari: 1.144 copii, 28 persoane vârstnice aflate în dificultate, 76 persoane aflate în dificultate, 59 familii aflate în dificultate şi 9 persoane cu dizabilități.

Activitatea social-filantropică desfășurată la nivelul Episcopiei Sloboziei și Călărașilor se realizează în conformitate cu Statutul pentru organizare și funcționare al Bisericii Ortodoxe Române și Regulamentul de organizare și funcționare a sistemului de asistență socială în Biserica Ortodoxă Română.

Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului aniversează un an de la ridicarea la rangul de Arhiepiscop


Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, aniversează luni, 04 ianuarie 2015, un an de la ridicarea la rangul de Arhiepiscop.

Preasfințitul Ioachim Băcăuanul s-a născut la 29 martie 1954, la Stănița (Neamț). La vârsta de 14 ani a intrat ca frate la Mănăstirea Neamț, iar între 1972-1980, a fost la Schitul Tarcău. După ce a absolvit Seminarul Teologic din Neamț (1970-1975), a urmat stagiul militar, timp de 9 luni, la Plenița. Între 1976-1980, a absolvit Facultatea de Teologie din București. În anul 1980, a fost tuns călugăr la Mănăstirea Bistrița, naș de botez fiindu-i arhimandritul Ioanichie Bălan. A fost primul călugăr tuns la mănăstirea Bistrița după 40 de ani de regim comunist. În anul 1985 a fost chemat de Fericitul întru adormire Patriarh Teoctist, pe atunci Mitropolitul Moldovei și Sucevei, la Centrul Eparhial din Iași. În 1990, a fost trimis la studii la Institutul Saint Serge din Paris, unde a început doctoratul în teologie, având ca îndrumători pe reputații teologi Olivier Clement și Boris Bobrinskoy. După patru ani, în 1994, a susținut teza de doctorat în limba franceză, cu tema Îndumnezeirea omului în gândirea părintelui Dumitru Stăniloae, prima lucrare de doctorat despre marele teolog român întocmită încă din timpul vieții acestuia. La Paris a întemeiat și o mănăstire ortodoxă, la Rosiers, unde a activat ca duhovnic și îndrumător pentru creștinii din Occident și, îndeosebi, pentru tinerii sosiți la studiu în capitala Franței. La 1 mai 2000, Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, a fost hirotonit arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului, după ce fusese propus de Preasfințitul Episcop Eftimie și ales în această funcție de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, încă din anul 1998.

În urmă cu un an, 04 ianuarie 2015, a fost întronizat ca Arhiepiscop al Romanului şi Bacăului.

În ziua pomenirii Cuviosului Serafim din Sarov, pe 2 ianuarie 2016, Mănăstirea Sihăstria Putnei şi-a sărbătorit unul dintre hramuri. Sfânta Liturghie a fost oficiată cu acest prilej de Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Conform tradiţiei, a fost oficiată şi slujba Parastasului pentru părintele egumen Sebastian Scheuleac, primul vieţuitor după 1990 al Sihăstriei şi primul ei ctitor.
Sfânta Liturghie arhierească a fost oficiată în biserica cu hramurile „Izvorul Tămăduirii“ şi „Sfântul Serafim de Sarov“. Din soborul ce a slujit alături de IPS Părinte Arhiepiscop Pimen s-au numărat părintele stareţ Nectarie Clinci, arhim. Hrisostom Rădăşanu, consilierul educaţional al Arhiepiscopiei Iaşilor, arhim. Damaschin Luchian, precum şi alţi părinţi de la mănăstirile Putna şi Sihăstria Putnei. Răspunsurile la strană au fost date de corul mănăstirii.
La finalul Sfintei Liturghii, conform tradiţiei, a fost oficiată şi slujba Parastasului pentru părintele Sebastian Scheuleac, egumenul Sihăstriei Putnei. Anul acesta, pe 5 ianuarie, se împlinesc 7 ani de la trecerea sa la Domnul.
Sihăstria Putnei - scurt istoric

Începuturile Sihăstriei Putnei urcă în istorie până la mijlocul veacului al XV-lea. Dornic de mai multă linişte, un monah din lavra Putnei, Atanasie, se retrage la trei kilometri depărtare, în pădure. I se vor alătura şi alţi sihaştri, ridicându-şi aici şi o bisericuţă de lemn. Pustiită de poloni la sfârşitul secolului al XVII-lea, bisericuţa va fi rezidită cu sprijinul vistiernicului Ilie Cantacuzino, în timpul egumenului Lazăr, ucenicul Mitropolitului Dosoftei al Moldovei. Urmaşii lui la cârma aşezământului monahal au fost Teodosie († 1715) şi Dosoftei († 1753).
În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Sihăstria Putnei cunoaşte o înflorire deosebită în timpul egumenului Sila (1753-1781). Acum se ridică o biserică din piatră, cu hramul „Buna Vestire“, sfinţită în 1758, şi se efectuează şi alte lucrări, cu sprijinul unor domnitori şi boieri ai vremii. După ocuparea nordului Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775), Sihăstriei i se pun multe interdicţii. Sub egumenul Natan (1781-1784), sihaştrii de aici, pentru a supravieţui, ajung să ceară milostenie de la bunii credincioşi, pentru ca undeva spre sfârşitul veacului al XVIII-lea Sihăstria Putnei să fie desfiinţată, precum majoritatea aşezămintelor monahale din Bucovina. Vieţuitorii sunt transferaţi la Mănăstirea Putna, ca şi obiectele de cult. Singur, ieroschimonahul Paisie, ultimul egumen, rămâne aici.
La 24 aprilie 1990, când s-au început lucrările de restaurare la Sihăstria Putnei, aici se aflau doar ruinele vechii biserici din secolul al XVIII-lea. Printre dărâmături s-au descoperit şi osemintele galbene şi frumos mirositoare ale celor trei stareţi cuvioşi: Sila, Natan şi Paisie. Primul egumen al reînfiinţatului Schit Sihăstria Putnei, după trecerea celor 200 de ani de pustiire şi părăsire din vremea stăpânirii austro-ungare şi a regimului comunist, a fost părintele monah Sebastian Scheuleac. Cu priceperea şi hărnicia monahului Sebastian, ajutat de mulţi credincioşi din diferite zone ale ţării, pe ruinele de altădată ale fostului schit s-a ridicat o frumoasă biserică de piatră şi s-au auzit din nou rugăciunile monahilor care, departe de lume, caută comuniunea cu Preasfânta Treime şi cu sfinţii lui Dumnezeu. Astăzi, alături de principalele locaşuri - Biserica „Buna Vestire“ şi Biserica „Izvorul Tămăduirii“, Mănăstirea Sihăstria Putnei mai are o bisericuţă în cimitir, cu hramul „Sfântul Ioan Evanghelistul“, precum şi Biserica „Acoperământul Maicii Domnului“, numită şi „Biserica de la izvor“.

În Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului au debutat sâmbătă, 2 ianuarie 2016, activităţile dedicate educaţiei religioase a tinerilor ortodocşi. Adunarea de tineret a Oastei Domnului, organizată cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Ioachim, a adunat în jur de o mie de tineri.
În contextul anului omagial dedicat de către Patriarhia Română educaţiei religioase a tinerilor ortodocşi, în sala de sport a Şcolii Numărul 7 „Liviu Rebreanu“, din Comăneşti, s-a desfăşurat sâmbătă, 2 ianuarie 2016, Adunarea de tineret a Oastei Domnului. Întâlnirea s-a desfăşurat cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, în prezenţa a peste o mie de tineri, sub genericul „Fugi de ispitele tinereţii!“. Participanţii au parcurs patru teme catehetice, prezentate de ei înşişi, sub îndrumarea preoţilor şi duhovnicilor din comunităţile din care fac parte: „Credinţa cea dreaptă şi faptele ce o adeveresc. Când va veni Fiul Omului va mai afla credinţă pe pământ?“; „Dragostea, ţinta şi încoronarea vieţii de credinţă. Ţinta poruncii este dragostea“; „Pacea cu noi înşine, cu semenii şi cu Dumnezeu. Iisus Hristos, Pacea noastră“; „Curăţia, veşmântul de temelie al sufletului“. Aceste teme au fost propuse de Înaltpreasfinţitul Ioachim şi pregătite de preotul Petru Roncea, desemnat să coordoneze activităţile Oastei Domnului din Eparhia Romanului şi Bacăului.
„Frăţiile voastre faceţi parte cu cinste din Biserica Ortodoxă Română“

Delegatul Înaltpreasfinţitului Părinte Ioachim a fost preotul Ilarion Mâţă, inspector pentru Asistenţa socială din cadrul Sectorului social-filantropic al Eparhiei Romanului şi Bacăului, care a rostit mesajul Arhipăstorului Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului: „Preocuparea permanentă a Bisericii Ortodoxe Române de a răspunde nevoilor spiritual-catehetice şi misionare a creştinilor ortodocşi se concretizează prin frumoasa dezvoltare a activităţilor pentru tineri, şi nu numai, activităţi la care arhiepiscopia noastră este parteneră prin preoţii slujitori, profesorii de religie şi alţi fii duhovniceşti. Frăţiile voastre faceţi parte cu cinste din Biserica Ortodoxă Română, sunteţi botezaţi, crescuţi şi educaţi în trăirea ortodoxă, de aceea, împreună cu preoţii slujitori din comunităţile din care faceţi parte, duhovnicii şi îndrumătorii voştri spirituali, putem atinge scopul la care am fost cu toţii chemaţi: preaslăvirea lui Dumnezeu şi mântuirea sufletului, care se dobândeşte prin credinţă dreaptă şi fapta cea bună, cele două dimensiuni al chemării noastre: Ortodoxia şi ortopraxia“.
Binecuvântare pentru continuarea activităţilor

„Deoarece trăim într-o lume din ce în ce mai mult centrată pe individualism şi indiferentism, se simte mai mult ca oricând nevoia de a sluji aproapelui aflat în suferinţă, după îndemnul Mântuitorului Iisus Hristos din Evanghelia de la Matei (25, 35-45), reprezentând programul autentic al mântuirii subiective, a fiecăruia dintre noi. Fără împlinirea celor două porunci esenţiale: «Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău şi din toată puterea ta». Iar a doua este la fel ca aceasta: «Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi» (Marcu 12, 30-31), rolul fiecărui creştin fiind acela de a-şi iubi Creatorul şi semenul creat şi el după Chipul Creatorului. Adresăm cu această ocazie, prin Sectorul social-filantropic şi Biroul de Asistenţă socială al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, invitaţia de a vă alătura numeroaselor programe social-misionare şi educaţionale pe care le desfăşurăm în cadrul comunităţilor parohiale şi ONG-urilor de pe cuprinsul eparhiei noastre. În final, vă adresăm binecuvântarea de a continua şi spori activităţile similare celei de astăzi, cu nădejdea împlinirii cuvântului Evangheliei: «Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi» (Ioan 15, 13)“, a subliniat în cuvântul transmis Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim. După cum ne-a relatat pr. Constantin Gherasim, inspector în Probleme de tineret şi mass-media al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, la acest eveniment au fost prezenţi numeroşi clerici. Aici amintim pe părintele profesor doctor Vasile Mihoc de la Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna“ din Sibiu, care, în atmosfera lecturii biblice şi patristice, a evocat semnificaţia şi valoarea inimii, ca loc al descoperirii lui Dumnezeu în persoană umană.

La finele lunii decembrie 2015, la Editura Arhiepiscopiei Aradului și cu binecuvântarea Înalt*preasfințitului Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, Parohia Ortodoxă Română Arad-Centru a publicat un volum omagial dedicat manifestărilor cultural-bisericești prilejuite de 150 de ani de la înălțarea și târnosirea Catedralei Vechi din Arad, sub titlul „Catedrala Ortodoxă Veche a Aradului. Tradiție și actualitate (1865-2015). 150 de ani de istorie, spiritualitate și cultură ecleziastică”. Precizăm de la bun început că volumul se constituie într-un document menit să arate gene*ra*țiilor următoare ceea ce s-a realizat la împlinirea celor 150 de ani de existență a Catedralei Vechi din Arad. În aceeași măsură, cartea scoate la lumină diverse aspecte și personalități din bogata istorie a acestui edificiu ecleziastic. Oferă atât cititorilor avizați, cât și celor de rând bogate in*for*ma*ții legate de viața și slujitorii catedralei, pune în lumină rolul spiritual, cultural și național pe care acest locaș l-a avut în această parte de țară și nu în ultimul rând se constituie într-o carte de vizită pentru toți cei interesați de trecutul și prezentul acestei biserici, a slujitorilor ei și a comunității din jurul ei. Așa după cum aflăm din prefața volumul, semnată de pr. Traian-Ioan Micoroi, Parohul Catedralei Vechi, cartea este structurată în șase părți. Prima parte, constituită ca etalon al cărții, cuprinde: Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu prilejul aniversării a 150 de ani de la târnosirea Catedralei Vechi a Aradului (Parohia Arad-Centru); Cuvântul Înaltpre*a*sfințitului Timotei, Arhiepiscopul Aradului, cu prilejul aniversării a 150 de ani de la târnosirea Catedralei Vechi din Arad și Cuvântul parohului Catedralei Vechi, pr. Traian-Ioan Micoroi, la deschi*derea festivă a manifestărilor cultural-bisericești prilejuite de împlinirea a 150 de ani de la înăl*țarea și târnosirea catedralei istorice a Aradului. Partea a doua cuprinde lucrările simpozionului dedicat celor 150 de ani de exis*tență a Catedralei Vechi din Arad, desfășurat în ziua de 9 octombrie 2015, în aula Facultății de Teologie din Arad. Partea a treia surprinde aspecte legate de viața bisericească și cultural-misionară a catedralei istorice a Aradului, prin studiile unor reputați profesori de teologie și istorici din țară. Partea a patra aduce în atenția cititorului momente din istoria catedralei reflectate în presa vremii, urmând ca partea a cincea să se constituie într-un itinerar al evenimentelor desfășurate în perioada 9-11 octombrie 2015. Ultima parte scoate la lumină documente privind planul, construc*ția și organizarea vieții bisericești a Catedralei Vechi. Volumul se încheie cu câteva fotografii din timpul manifestărilor, având și ele valoare de document. Cartea s-a bucurat de concursul Înalt*preasfințitului Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, și a avut ca și coordonatori pe: pr. Traian-Ioan Micoroi, parohul Catedralei Vechi; pr. prof. univ. dr. Cristinel Ioja și asist. univ. dr. Marcel Tang. Publicarea acestui volum se constituie într-un pios omagiu adus tuturor slujitorilor, ctitorilor, binefăcătorilor, ostenitorilor și credincioșilor acestui sfânt locaș.

O noua initiativa : Potrivit iniţiativei, ziua de 6 ianuarie în care se sărbătoreşte Boboteaza va fi declarată zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează.
http://media.rtv.net/image/201509/fu...e_60202300.png
Proiectul de lege a fost înregistrat pentru dezbatere la Camera Deputaţilor, fiind trimis pentru raport şi aviz la comisiile de specialitate.
În prezent, românii beneficiază de 12 zile libere în fiecare an: primele două zile din an, două de Paşte, două zile de Rusalii, 1 Mai, 15 august- Adormirea Maicii Domnului, 30 noiembrie - Sfântul Andrei, 1 Decembrie, 25 şi 26 decembrie.

La sărbătoarea Soborul Sf. Proroc Ioan Botezătorul membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române slujesc după următorul program pe care îl aflăm de la Radio TRINITAS:
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va participa la Sfânta Liturghie la Paraclisul Sfântul Grigorie Luminătorul din Reședința Patriarhală.
Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va sluji în Parohia Bâcu din Protopopiatul Iaşi 3.
Înaltpreasfințitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, va sluji împreună cu Preasfinţitul Părinte Episcop-vicar Ilarion Făgărășanul la Biserica Sfântul
Ioan Botezatorul din Făgăraș, jud. Brașov.
Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, va sluji în Parohia ortodoxă Milaș, din Protopopiatul Bistrița.
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, va sluji la Biserica
Sfântul Ioan Botezătorul - Brestei din Craiova.
Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Timișoara.
Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, va sluji la Paraclisul Mitropolitan din Chișinău, R. Moldova.
Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale, va sluji în Parohia Sfânta Treime și Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Paris (Villeneuve Saint Georges), Franța.
Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, va sluji la Parohia din Leipzig, Germania.
Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh Patriarhal, va sluji la Catedrala Arhiepiscopala din Târgoviste.
Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va sluji în Parohia Sfântul Ioan Botezătorul din Constanța.
Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, va sluji la Manastirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava.
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, va sluji la
Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul din Alba Iulia.
Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, va sluji la
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Râmnicu Vâlcea
Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Roman.
Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, va sluji la Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Pitești.
Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, va sluji in Parohia Vulturul de Sus, Protopopiatul Focsani 1.
Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, va sluji la Biserica Sfântul Ioan Botezatorul din Galați.
Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Arad.
Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Arhiepiscopul ortodox român al celor două Americi, va sluji la Parohia Înălțarea Sfintei Cruci din Upland, Canada.
Preasfinţitul Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor, va sluji la Catedrala Episcopală din Huși.
Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului va sluji la Biserica
Nașterea Sfântul Ioan Botezătorul din Caransebeș.
Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei va sluji la Mănăstirea Izbuc, județul Bihor.
Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei va sluji la Biserica
Sfântul Ioan Botezătorul - Grecescu din Drobeta Turnu Severin
Preasfinţitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, va sluji la biserica „Sfântul Ioan Botezătorul-Alexe” din Călărași.
Preasfinţitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, va sluji la Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul din Izvorul Mureșului, jud Harghita.
Preasfinţitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, va sluji în Parohia Seaca, Protopopiatul Turnu Măgurele.
Preasfinţitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, va sluji la Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Bolintin Vale, Protopopiatul Bolintin.
Preasfinţitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei si Romanaților, va sluji la Biserica din Parohia Vităneşti, comuna Sîrbii Măgura, judeţul Olt
Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, va sluji la biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Tulcea.
Preasfinţitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, va sluji în Paraclisul Sfântul Evanghelist Luca de la Centrul Eparhial al Episcopiei Sălajului.
Preasfinţitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, va sluji la biserica
Sfântul Nicolae, a Parohiei Hațeg 1, Protopopiatul Hațeg.
Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei, va sluji în Catedrala Episcopala din Giula, Ungaria.
Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, va sluji la Paraclisul Adormirea Maicii Domnului din Roma, Italia.
Preasfinţitul Părinte Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei, va sluji la Paraclisul Episcopal Naşterea Domnului din Villalbilla, Spania.
Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, va sluji la Paraclisul Centrului Episcopal din Stockholm, Suedia
Preasfinţitul Părinte Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande, va sluji în Parohia românescă
Sfânta Maria din Sydney, Australia.
Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, va sluji la
Biserica Icoanei din Protopopiatul 2 Capitală.
Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, va sluji la Biserica Sfântul Ioan - Piață din Protopopiatul 3 Capitală.
Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, va sluji în Parohia Sfântul Ioan Botezătorul din Ploiești, Protopopiatul Ploiești Sud.
Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, va sluji în Parohia Giarmata 1, Protopopiatul Timișoara 2.
Preasfinţitul Părinte Antonie de Orhei, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, va sluji la Biserica Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului din Orhei, Republica Moldova.
Preasfinţitul Părinte Marc Nemțeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, va sluji în Parohia Sfântul Iosif din Bordeaux, Franţa.
Preasfinţitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, va sluji la Capela Sf. Siluan din Munchen , Germania.
Preasfinţitul Părinte Emilian Lovișteanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, va sluji la Biserica din Parohia Ciunget , judeţul Vâlcea.
Preasfinţitul Părinte Ioan Casian de Vicina, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a celor două Americi, va sluji la Mănăstirea Sfânta Cruce , Canada.
Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, va sluji la Mănăstirea Scărișoara Nouă, Protopopiatul Carei.
Preasfinţitul Părinte Ignatie Mureșanul, Arhiereu–vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, va sluji în Paraclisul Centrului Misionar Sfântul Ioan Botezătorul din Dublin, Irlanda.

Puterea harică a apei sfinţite - Protos. Dr. Iustin Popovici
 

În Biserica lui Hristos, omul se pregăteşte pentru viaţa de apoi prin Sfintele Taine, cu ajutorul cărora dobândeşte de sus dar şi har. Afară de Sfintele Taine, tot ca un mijloc de câştigare a harului divin, mai sunt diferite forme de cult, care de asemenea tind la întărirea şi înălţarea spirituală a omului spre cele înalte, ca sfinţirea apei, sfinţirea bisericii şi sfinţirea altor lucruri necesare cultului divin. Sfințirea apei s-a practicat de la început, din prima zi a exis*tenței Bisericii, cură*țindu-i de toate păcatele, atunci când s-au botezat, pe un mare număr de creștini (Fapte, 2, 41; 4, 4). În textul de faţă voi face câteva referiri la slujba numită „Sfinţirea cea mare a apei” care se săvârşeşte de două ori pe an, iar nu o singură dată, după cum se ştie în popor: mai întâi, ea este săvârşită în ajunul Bobotezei, cu această Agheasmă Mare stropindu-se casele credincioşilor, iar mai apoi, în ziua de Bobotează, aceasta din urmă fiind luată de credincioşi acasă pentru nevoile de peste an. Sfinţirea cea mare a apei, săvârşită de preoţi în ziua în care Mântuitorul Iisus Hristos a sfinţit firea apelor, botezându-Se în râul Iordan, este oficiată numai în biserică sau lângă o apă curgătoare curată. În cadrul acestei slujbe, spre deosebire de cea în care se sfinţeşte Agheasma mică, apa este sfinţită printr-o dublă invocare a Duhului Sfânt. Astfel, Agheasma Mare are o putere sfinţitoare deosebit de mare, ea purtând în sine darurile minunate ale Duhului Sfânt cu mult mai mult decât Agheasma cea mică.
Apa, mijloc de curăţire şi de împăcare în Vechiul Testament

Apa este socotită un simbol al cultului creştin, folosindu-se şi întrebuinţându-se la cele mai multe acte liturgice. Temeiurile pentru întrebuinţarea apei în cult sunt de natură biblică, patristică, istorică şi simbolică. La început, Duhul lui Dumnezeu se purta deasupra apei, care era plină de sfinţenie şi curăţenie; iar din rădăcina pomului vieţii din mijlocul raiului curgea izvorul ce se ramifica în patru râuri ce adăpau pământul şi-l făceau să rodească. După căderea în păcat a celei dintâi perechi de oameni, apa îşi păstrează caracterul sfinţeniei şi curăţeniei de la început, în sensul larg al cuvântului – deoarece atunci când urmaşii lui Cain şi Set deveniseră atât de răi, încât în cugetele lor concepeau numai rău şi răutate, prin apa potopului s-au spălat tot păcatul şi necurăţia. În Vechiul Testament, apa era socotită ca mijloc de curăţire şi de împăcare. A fost întrebuinţată la săvârşirea cultului divin, la aducerea jertfelor, la sfinţirea preoţilor şi la curăţirea leprei. De aceea, Psalmistul David scrie: „Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte...”, „Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi, spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi...” (Ps. 50, 3 şi 8). De asemenea, Domnul zice prin gura profetului Isaia: „Cei ce sunteţi însetaţi mergeţi la apă, şi cei care nu aveţi argint mergeţi de cumpăraţi şi mâncaţi, mergeţi şi cumpăraţi fără de argint şi fără preţ vin şi grăsime” (Isaia 55, 1). Dumnezeu a făcut nenumărate minuni cu apă şi prin Moise, sluga Sa, a trecut Marea Roşie, a izvorât apă din stâncă, a îndulcit apa cea amară, a izbăvit pe Israil de la idolatrie cu apă şi foc.
Firea apelor s-a sfinţit prin pogorârea Duhului Sfânt

În Noul Testament, la malurile Iordanului apare tânărul proroc şi ascet Ioan Botezătorul, care spunea: ,,Eu vă botez cu apă, dar vine Cel ce este mai tare decât mine, Căruia nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintelor. El vă va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc” (Lc. 3, 16). Sfântul Evanghelist Matei ne relatează că Iisus a venit din Galileea la Iordan, unde era Ioan botezând, cerând să fie botezat (cf. Matei 3, 13). „Iar botezându-Se Iisus, când ieşea din apă, îndată cerurile s-au deschis şi Duhul lui Dumnezeu s-a văzut pogorându-Se ca un porumbel şi venind peste El” (Matei 3, 16), iar glasul Tatălui din ceruri s-a auzit zicând: ,,Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit” (Mt. 3, 17). Astfel, firea apelor s-a sfinţit, iar prin pogorârea Duhului Sfânt la Botezul Domnului, apa sfinţită a primit putere harică. De asemenea, pe vremea Mântuitorului, la marginea oraşului Ierusalim, lângă Poarta Oilor, era o scăldătoare, care pe evreieşte se numeşte Vitezda, numită şi Scăldătoarea oilor. În această scăldătoare, la anumite intervale ,,se cobora îngerul Domnului şi tulbura apa şi cine intra întâi după tulburarea apei se făcea sănătos de orice boală era ţinut” (Ioan 5, 4). Adică, după sfinţire prin venirea îngerului, apa dobândea puterea de vindecare şi iertare de păcate. Prin conlucrarea Fiului lui Dumnezeu, orbul din naştere primeşte vederea numai după spălarea în Lacul Siloamului. Fiul lui Dumnezeu avea puterea de a-l vindeca şi fără să-l fi trimis pe orb la Lacul Siloam, însă a vrut să arate puterea harică a apei, unde se cere şi conlucrează ajutorul Său, chiar nefiind de faţă, adică numai prin prezenţa Sa nevăzută. Hristos trimite pe Duhul Său cel Sfânt să reverse izvoarele darului divin asupra celor ce îi imploră ajutor. Tot astfel, prin rugăciunile de invocare a slujitorilor Sfintelor Altare, apa primeşte dar de sfinţenie, sănătate, curăţire şi binecuvântare.
Mărturii în Constituțiile Apostolice

Sfinţirea apei îşi are originea din cele mai îndepărtate timpuri ale creştinismului. În Constituţiile Apostolice, printre altele se regăseşte şi o rugăciune care poartă numele de „Rânduială despre apă şi untdelemn a Apostolului Matei”. Putem fi ferm convinşi că rugăciunea nu îi aparţine Apostolului Matei, dar ea cuprinde o serie de elemente asemănătoare cu rugăciuni similare din perioada respectivă, cum ar fi cele din „Evhologhionul” („Molitfelnicul”) Sfântului Serapion de Thmuis sau cea cuprinsă în manuscrisul rămas anonim al operei „Testamentum Domini”. Aşadar, Sfinţirea apei sau Agheasma este atribuită Sfântului Apostol Matei: „Despre apă şi untdelemn hotărăsc eu, Mateiu, ca să binecuvânteze, adică să sfinţească apa şi untul de lemn episcopul, iară dacă lipseşte episcopul, atunci să o binecuvânteze preotul împreună cu diaconul”. În Constituţiile Apostolice se află şi o rânduială deosebită pentru sfinţirea apei. Efectele ce le produce apa sfinţită, de asemenea, sunt cuprinse în Constituţiile Apostolice: „Prin stropirea apei sfinţite se câştigă întărirea sănătăţii, vindecarea boalelor, depărtarea spiritelor şi a atacurilor rele” (Cartea VII, 29).
„Izvor de nestricăciune și dar de sfinţenie”

„Pravila bisericească” ne învaţă următoarele: „Agheasma, apa sfinţită prin slujba bisericească, se face când preotul cheamă asupra ei puterea Duhului Sfânt, pentru ca ea să aibă puterea de a sfinţi viaţa oamenilor şi a naturii înconjurătoare, pentru ca ele să capete binecuvântarea Domnului”. Apa este simbolul curăţirii sufleteşti, al promovării şi al sfinţirii vieţii.
Punctul culminant din actul sfinţirii apei şi cel mai important îl formează invocarea so*lem*nă a Duhului Sfânt, prin cuvin*tele: „Tu Însuţi, dar, Iubitorule de oameni Împărate, vino şi acum, prin pogorârea Sfântului Tău Duh, Care sfinţeşte toate, şi sfinţeşte apa aceasta. Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare pu*teri*lor celor potrivnice, plină de pu*tere îngerească. Ca toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea su*fle*telor şi a trupurilor, spre vin*de*carea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă... Dă tuturor celor ce se vor atinge de dânsa şi se vor stropi şi o vor gusta: sfinţire, sănătate, curăţire şi binecuvântare” (Rugăciunea din Molitfelnic). Din cele expuse s-au putut constata în mod temeinic impor*tan*ţa şi necesitatea apei sfinţite ca mijloc de curăţire trupească şi sufletească a creştinului. „Pen*tru că orice făptură a lui Dum*nezeu este bună şi nimic nu este de lepădat, dacă se ia cu mulţumire; Căci se sfinţeşte prin cuvântul lui Dumnezeu şi prin rugăciune” (I Tim. 4, 4-5). Aşa*dar, „să scoatem apă cu veselie din izvoarele mântuirii” – apă sfinţită – după cum a zis Isaia prorocul, căci apa aceasta, având într-însa darul şi puterea dum*nezeiască a Sfântului Duh, a făcut adesea multe minuni, însănătoşind bolnavi, tămăduind răni, apărând de rele, de necazuri şi de primejdii şi să dobândim sfinţenie, sănătate, curăţenie şi binecuvântare.

În ziua sărbătorii Soborului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, joi, 07 ianuarie 2016, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, a fost prezent în mijlocul credincioşilor de la Biserica Icoanei din Capitală care și-a sărbătorit hramul. Preasfinţia Sa a oficiat Sfânta Liturghie înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi din care au făcut parte: Părintele arhim. Paisie Teodorescu, vicar-patriarhal, Părintele Liviu Nechita, consilier patriarhal, Părintele Ioan Popescu, Protopopul Protoieriei Sector 2 Capitală.
După citirea Pericopei Evanghelice, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a rostit un cuvânt de învățătură în care a arătat că cinstirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul înseamnă schimbarea vieții noastre potrivit îndemnului pe care ni-l face : „Pocăiți-vă, căci s-a apropiat Împărăția cerurilor!”. Preasfinţia Sa a mai spus că cea mai frumoasă cinstire a Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este să ne trăim viața după învățăturile pe care el le-a dat mulțimilor care au venit în pustiul Iordanului să îl asculte și pe care le-a învățat că dacă cineva are două haine să dea una celui care nu are, iar dacă cineva are bucate, să facă asemenea .
Răspunsurile la strană în timpul Sfintei Liturghii au fost date de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei patriarhale. La finalul Sfintei Liturghii, credincioșii prezenți la sărbătoarea hramului parohiei au primit pachete cu hrană caldă.
Biserica Icoanei mai are ca hramuri următoarele sărbători: Adormirii Maicii Domnului (15 august), Sfântului Ierarh Nicolae (6 decembrie), Duminica Ortodoxiei.

Hramul Așezământului Monahal Românesc din Budapesta – Ungaria


Așezământul Monahal Românesc din Budapesta, închinat Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, împlinește 7 ani de rodnică activitate în mijlocul comunității ortodoxe românești din capitala Ungariei. În Duminica după Botezul Domnului, 10 ianuarie 2016, acest așezământ monahal și-a sărbătorit hramul, după cum informează Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.

Potrivit tradiției din Biserica Ortodoxă Română și având în acest sens și binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în locașul de cult al Așezământului, situat pe Strada Holló (Corbului), nr. 8, din inima Budapestei, a fost săvârșită Sfânta Liturghie Arhierească de către Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria și Chiriarhul locului, împreună cu Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei și un numeros sobor de preoți și diaconi, din Ungaria și România, între care s-au numărat Părintele Protosinghel David Pop, Superiorul Așezământului Monahal „Sfântul Ioan Botezătorul” și al Centrului Misionar-Pastoral și Cultural „Sfântul Vasile cel Mare”, din Budapesta și Părintele Marius Maghiaru, Protopop Ortodox Român de Budapesta.

La fel ca și în anul trecut (2015), oaspeții de seamă ai Așezământului Monahal Românesc, cu prilejul hramului, au fost Preasfințitul Părinte Episcop Nicodim și grupul psaltic „Sfântul Nicodim de la Tismana”, al Episcopiei Severinului și Strehaiei, care a dat răspunsurile la strană cu multă pricepere, dăruire și profesionalism, spre bucuria sufletească a credincioșilor, veniți în număr mai mare, să ia parte la sărbătoare. Între aceștia, s-au numărat, ca de fiecare dată, Domnul Alexandru Victor Micula, Ambasadorul României la Budapesta și alte persoane din cadrul Ambasadei, Doamna Gabriela Matei, Directorul Institutului Cultural Român (ICR) din Budapesta și Doamna Gabriela Elekes, Președinta Asociației Femeilor Ortodoxe Române din Budapesta.

Cuvântul de învățătură al zilei a fost ținut de Preasfințitul Părinte Episcop Nicodim, care a elogiat persoana și lucrarea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, Ocrotitorul Mânăstirii Românești din Budapesta și al multor alte locașuri de cult din întreaga lume și i-a încurajat pe credincioși să rămână întotdeauna statornici în credința lor drept-măritoare și aproape de Bunul Dumnezeu, Care ne poartă de grijă tuturor.

Îndată după Sfânta Liturghie, credincioșii români din Budapesta au mai avut parte de o mare bucurie, printr-un minunat și dinamic concert de cântece patriotice și populare românești din zona Olteniei, dar și din alte zone ale țării, interpretate cu mult talent de tinerii soliști veniți din părțile Mehedințiului, împreună cu Preasfințitul Părinte Nicodim, și care dincolo de preocupările lor aparte pentru muzica bisericească psaltică, au dovedit că se pricep foarte bine să aducă la lumină și alte tradiții vechi și frumoase ale Neamului Românesc. Astfel, în urmă cu patru ani și după numeroase studii de teologie, dar și de conservator, aceștia au dat naștere și grupului folcloric „Izvorașul”, care cercetează cu multă pasiune și promovează cântecele populare și folclorul românesc vechi, din zona Olteniei și Mehedințiului, asemenea Părintelui Gheorghe Dumitrescu Bistrița, care acum un secol a fondat prima revistă de folclor din țară, numită la rândul ei tot „Izvorașul”.

O altă realizare remarcabilă a Episcopiei Severinului și Strehaiei este și publicarea în anul 2014 a celei mai mari colecții de folclor din zona Olteniei, cuprinzând 183 de cântece populare transcrise în notație psaltică de învățătorul și folcloristul Ștefan Basilescu (1864-1953), originar din localitatea Tălpaș, județul Dolj și păstrate până acum în două manuscrise, de la biblioteca Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din București. Cartea a fost realizată prin Asociația „Fii Lupșei”, din județul Mehedinți, cu sprijin financiar din partea Administrației Fondului Cultural Național (AFCM) și este însoțită de un CD omonim, cu 21 de cântece preluate din carte și interpretate de grupul folcloric „Izvorașul” și de Ansamblul de fete „Dorulețul”, din Lupșa de Jos.

O parte din aceste cântece, dar și multe alte piese folclorice, au fost aduse de grupul folcloric „Izvorașul” în fața publicului românesc budapestan, pe care l-a entuziasmat și l-a încântat la propriu, primind din partea lor multe aplauze.

Cântecele au emoționat sufletele tuturor participanților, care în felul acesta s-au simțit mai aproape de Țară și mândri că fac parte dintr-un Popor care a știut să se bucure, la ceas de sărbătoare și este păstrător al unor comori de suflet inestimabile.

Preasfințitul Părinte Episcop Siluan a adus mulțumire Ierarhului Severinului și Strehaiei și oaspeților dragi din Drobeta Turnu Severin și din părțile Mehedințiului, care și de această dată au luat parte la hramul Așezământului Monahal Românesc din Budapesta și au bucurat în mod deosebit sufletele tuturor.

Sărbătoarea hramului s-a încheiat printr-o agapă frățească oferită participanților din partea Așezământului Monahal.

În fiecare an, la 12 ianuarie 2015, Sfânta Muceniţă Tatiana diaconiţa este sărbătorită în mod deosebit la Craiova, în Catedrala mitropolitană Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, care adăposteşte o parte din sfintele sale moaşte, alături de cele ale Sfinţilor Nifon, Serghie şi Vah, după cum ne-a precizat Pr. Gheorghe Cioiu. Momentele liturgice dedicate prăznuirii sfintei muceniţe vor începe luni seara (11 ianuarie 2015), când sfintele sale moaşte vor fi purtate în procesiune în jurul Catedralei mitropolitane, după slujba Vecerniei unită cu Litia care va începe la ora 18.00. Slujbele religioase vor continua cu Utrenia si Sfânta Liturghie oficiată la miezul nopţii în pridvorul sfântului locaş. Marţi, 12 ianuarie, în zi de prăznuire a Sfintei Tatiana, Sfânta Liturghie va fi săvârşită de către Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile la Sfânta Liturghie vor fi date de Grupul psaltic Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, dirijat de prof. Victor Şapcă. Moaştele Sfintei Tatiana au fost aduse în ţara noastră de către boierii Craioveşti de la Constantinopol, după anul 1453. Ele au fost aşezate iniţial la Mănăstirea Bistriţa, din judeţul Vâlcea. De aici au fost mutate de către Sfântul voievod Neagoe Basarab la Biserica Domnească din Curtea de Argeş. După reorganizarea Mitropoliei Olteniei, la începutul anilor 1950, capul Sfintei a fost adus la Catedrala mitropolitană din Craiova, unde se găseşte şi astăzi spre cinstire şi închinare, alături de moaştele Sfinţilor Mucenici Serghie şi Vah şi ale Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului.

Venerabilul preot mehedinţean Ion Pleşuvu a fost prohodit la finele săptămânii trecute în biserica din satul Ştefan Odobleja. Slujba a fost săvârşită de Prea*sfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, înconjurat de un numeros sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile la strană au fost date de Grupul psaltic „Sfântul Nicodim” al Catedralei Episcopale din Drobeta-Turnu Severin.
Pr. Ion Pleşuvu s-a născut în anul 1923, în comuna Izvorul Aneştilor, din judeţul Mehedinţi, din părinţii Ion şi Sofia. A absolvit 4 clase primare în satul natal, apoi a studiat la Seminarul Teologic din Rm. Vâlcea. Nu a reuşit să-şi termine studiile, întrucât a fost luat pe front, mai apoi clasele a VII-a şi a VIII-a făcându-le la fără frecvenţă. În anul 1944 s-a liberat din armată şi a fost admis la Facultatea de Teologie din Bucureşti, unde a terminat doar primul an. Rămânând orfan de tată, avea să fie singurul întreţinător al familiei sale, iar pe lângă mama sa bolnavă a avut grijă şi de cele două surori la şcoala primară. În 1949 se căsătoreşte cu Elena Raicu din acelaşi sat, având două fiice: Cornelia şi Rodica. În 1955 a fost hirotonit preot pe seama unei parohii (Drăguşeni) din judeţul Satu Mare, pe atunci din cadrul Eparhiei Oradiei, unde a rămas timp de 20 de ani, pentru ca mai târziu să revină pe meleagurile natale. Părintele Ion era un om blând, înţelegător şi paşnic, fiind un mare trăitor în credinţa ortodoxă, iar pentru faptul că a luptat pentru patrie, pe front, a primit şi distincţia de veteran de război.

Vineri, 15 ianuarie 2016, la împlinirea a 166 de ani de la naşterea poetului naţional Mihai Eminescu, se vor săvârşi slujbe de pomenire la Cimitirul Bellu din Bucureşti şi la Catedrala Patriarhală.
La orele 08.00, va fi oficiată Sfânta Liturghie în capela Cimitirului Bellu, de către un sobor de preoţi de caritate din cimitirele din Bucureşti, condus de Preacucernicul Părinte Gheorghe Dilirici, coordonatorul preoţilor din cimitire.
La orele 10.00, va fi săvârşită slujba Parastasului la mormântul poetului de către un sobor de preoţi, condus de Preacucernicul Părinte Florin Şerbănescu, consilier patriarhal.
La orele 10.30, în Catedrala Patriarhală, după Sfânta Liturghie, se va săvârşi slujba Parastasului pentru cinstirea memoriei celui mai mare poet al poporului român.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a întrunit ieri, 14 ianuarie, în şedinţă de lucru. Între temele prezente pe ordinea de zi s-au aflat întrunirea Sinaxei Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe la Chambésy, Elveţia, din această lună, şi iniţiativa cetăţenească de modificare a art. 48 din Constituţia României, privind constituirea familiei prin căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie.
Şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a avut loc în Sala Sinodală din Reşedinţa Patriarhală. Aceasta a fost deschisă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a prezentat ordinea de zi. „Mai întâi, mulţumim lui Dumnezeu pentru anul care a trecut şi-L rugăm să ne binecuvânteze, să ne ajute şi în anul acesta în care am intrat. Temele de pe ordinea de zi sunt de o actualitate deosebită, dar, în mod special, acest sinod a fost convocat în această perioadă pentru ca să fie informaţi membrii Sfântului Sinod despre evenimentul următor care va avea loc între 21 şi 28 ianuarie, la Chambésy, lângă Geneva, la Centrul Patriarhiei Ecumenice, şi anume Sinaxa Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe. Această sinaxă are ca scop evaluarea şi validarea textelor care trebuie trimise spre dezbatere şi aprobare la viitorul Sinod *Panortodox de anul acesta, din luna iunie, în preajma sărbătorii Rusaliilor. Această lucrare de evaluare şi de validare este deosebit de importantă şi, de aceea, este nevoie ca Sfântul Sinod să acorde mandat delegaţiei Bisericii noastre pentru a o reprezenta acolo şi a contribui la buna desfăşurare a lucrărilor”, a spus Preafericirea Sa.
Pe ordinea de zi a şedinţei de lucru a Sfântului Sinod au mai fost şi alte teme care privesc necesitatea intensificării activităţilor pastoral-misionare, precum ajutorarea parohiilor cu venituri reduse de către parohiile cu posibilităţi materiale mai bune, iniţiativa cetăţenească de modificare a art. 48 din Constituţia României, privind constituirea familiei prin căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie. „Este nevoie de o mai multă intensificare a vieţii spirituale, de coresponsabilitate şi cooperare între cler şi credincioşii mireni într-o societate secularizată din ce în ce mai ostilă Bisericii. Avem nevoie de mai multă rugăciune şi de mai multă acţiune comună şi, în acelaşi timp, trebuie să ne împlinim misiunea noastră de a binevesti Evanghelia lui Hristos, de a mărturisi credinţa întru Hristos şi de a transmite generaţiilor prezente şi viitoare această lumină a iubirii Prea*sfintei Treimi pentru întreaga umanitate”, a subliniat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a fost precedată de Sfânta Liturghie şi slujba de Te Deum, care au fost oficiate în Catedrala Patriarhală de Prea*sfinţitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, înconjurat de un sobor de slujitori ai catedralei.

Biserica „Sfinţii Atanasie şi Chiril“ a Mănăstirii Copou îşi serbează luni, 18 ianuarie 2016, primul hram. În ajunul sărbătorii, duminică, 17 ianuarie, de la ora 18:00, un sobor de preoţi va sluji Privegherea, la finalul căreia se va rosti un cuvânt de învăţătură.
În ziua hramului, Sfânta Liturghie va începe de la ora 9:00 şi va fi urmată de slujba Parastasului. La slujbele din ajunul şi din ziua hramului sunt aşteptaţi numeroşi părinţi şi maici stareţe din mănăstirile şi parohiile moldave, dar şi pelerinii care iubesc această aşezare monahală. Biserica „Sfinţii Atanasie şi Chiril“ a Mănăstirii Copou a fost ridicată de voievodul Vasile Lupu în 1638, în codrii seculari ai Copoului. Legenda spune că, în timpul unei invazii a tătarilor în Iaşi, doamna Teodosia, soţia voievodului, a fugit îngrozită în pădure, ascunzându-se într-o scorbură de copac. După ce furia tătarilor a trecut, domnitorul şi-a căutat în toate părţile soţia, mergând pe culmile dealurilor până ce a auzit, în vale, lătratul câinelui său de vânătoare. De bucurie că şi-a găsit soţia sănătoasă, Vasile Lupu a poruncit tăierea copacului şi, drept mulţumire lui Dumnezeu, a ridicat biserica. Mănăstirea Podgorii-Copou a devenit biserică de parohie, în 1864, după secularizarea averilor mănăstireşti. „De-a lungul timpului, locaşul de închinăciune a suferit mai multe reparaţii, mai ales după cutremurele mai mari. A fost reconstruit de mai multe ori fără a se respecta arhitectura originală. Noi nu mai cunoaştem cum arăta biserica în urmă cu câteva sute de ani şi cu siguranţă nu are nimic din arhitectura tipică perioadei lui Vasile Lupu“, a explicat stavrofora Maria Magdalena Vrânceanu, stareţa Mănăstirii Copou-Podgorii. Biserica aşezării monahale a fost reactivată ca aşezământ monahal de călugăriţe în anul 2001, de către PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, sfântul lăcaş primind şi al doilea hram, „Duminica mironosiţelor“.

În Duminica a 29-a după Rusalii (a celor 10 leproşi), de ziua Sfântului Cuvios Antonie cel Mare, mai multe lăcaşuri de cult îşi vor sărbători hramul, între acestea fiind şi cele de la Sibiu, Alba-Iulia şi Cluj-Napoca.
În Duminica a 29-a după Rusalii (a celor 10 leproşi), de ziua Sfântului Cuvios Antonie cel Mare, Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, va oficia Sfânta Liturghie la Biserica „Sfântul Antonie cel Mare” din cartierul Hipodrom, Sibiu, cu ocazia hramului. Înaltpreasfințitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, va oficia Sfânta Liturghie în biserica Parohiei Gherla I, cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”.
Înaltpreasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, va oficia Sfânta Liturghie în Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia. Preasfinţitul Ilarion Făgărăşanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, oficiază Sfânta Liturghie în Biserica „Sfântul Nicolae” a Parohiei Olteţ, Protopopiatul Făgăraş II. Preasfințitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, oficiază Sfânta Liturghie la Catedrala Episcopală din Baia Mare.
Hramuri de Sfântul Antonie cel Mare

Biserica „Sfântul Antonie cel Mare” din cartierul Hipodrom din Sibiu a fost ridicată cu multă jertfă în anii de comunism. Locaşul de rugăciune se află într-un cartier mare al oraşului, unde nu exista la acea vreme nici o biserică. A fost amenajat iniţial într-o casă, care după evenimentele din 1989 a fost extinsă şi transformată într-un adevărat locaş de închinare. Credincioşii din cartierul Hipodrom sunt foarte legaţi de această biserică ridicată exclusiv cu donaţiile lor. În incintă se află şi un aşezământ social unde au loc diferite activităţi cu tinerii şi bătrânii.
Parohia cartierului „Cetate“ a municipiului Alba Iulia, înfiinţată în toamna anului 1991, nu a avut de la început un lăcaş de cult pentru oficierea slujbelor religioase. Având în vedere posibilităţile financiare reduse, a fost strămutată aici o biserică de lemn, construită în secolul al XVIII-lea într-o localitate din Munţii Apuseni. Astfel, locaşul de cult care îl are ca ocrotitor pe Sfântul Antonie cel Mare a fost construit în secolul al XVIII-lea, în satul Brăzeşti din Munţii Apuseni şi a fost mutat la Alba Iulia din comuna Sartăş, judeţul Alba, în toamna din 1991, când a fost dezasamblată piesă cu piesă şi refăcută, în perioada martie – iulie 1992. În curtea bisericii din cartierul Cetate din Alba Iulia se află şi o clădire, în care este amenajat un muzeu al parohiei.
De sărbătoarea Sfântului Cuvios Antonie cel Mare, este hram şi la parohia recent înființată de pe strada Soporului, din Cluj-Napoca. Parohia s-a format în anul 2014, la solicitarea cre*dincioșilor din această zonă a oraşului.

Sfântul Antonie cel Mare, părintele monahismului creștin, va fi sărbătorit duminică, 17 ianuarie, şi de credincioşii din Mitropolia Olteniei. Mai multe mănăstiri şi biserici îşi vor serba în această zi hramul. Între acestea se numără: Catedrala „Maica Precista”- Dudu din Craiova, Mănăstirea Cârcea şi Biserica „Sfântul Antonie cel Mare” din localitatea doljeană Leamna.
Ca în fiecare an, ziua de 17 ianuarie reprezintă un reper al iubitorilor de nevoinţă din întreaga Biserică Ortodoxă. Praznicul Sfântului Antonie cel Mare adună de fiecare dată sute de credincioşi la rugăciune în sfintele biserici sau în mănăstirile din cuprinsul Mitropoliei Olteniei. În câteva dintre aceste sfinte locaşuri, rânduiala cinstirii Sfântului Părinte îmbracă o haină deosebită, fiind pregătită îndeaproape prin slujba Vecerniei, Litia şi Privegherea.
În Cetatea Băniei, de ani buni, cinstirea Sfântului Antonie a devenit o tradiţie în Biserica Paraclis mitropolitan „Maica Precista”- Dudu. Aici, ziua de prăznuire a sfântului a fost aşezată ca al doilea hram al sfântului locaş, alături de cel al Sfintei Adormiri. Cu acest prilej, preoţii slujitori vor împlini în această seară slujba Vecerniei, unită cu Litia şi rânduiala Privegherii, urmând ca duminică să se săvârșească Acatistul şi Sfânta Liturghie.
Cea de-a doua biserică închinată Sfântului Antonie din Arhiepiscopia Craiovei se află la Leamna, în judeţul Dolj. Localitate aşezată la numai câţiva kilometri de municipiul Craiova, satul în care sfântul a fost rânduit ca oblăduitor este renumit pentru frumuseţea sa pitorească. În mijlocul său a fost aşezată Biserica Sfântului Antonie cel Mare, sfinţită la anul 2007, prin osteneala fostului primar al urbei craiovene, Antonie Solomon.
Sărbătoarea Sfântului Antonie va străluci mai ales la Mănăstirea Cârcea, din Protopopiatul Craiova Sud, judeţul Dolj. Cinstitul aşezământ monahal este ctitoria ieromonahului Ioachim şi a schimonahiei Sofronia. Mitropolitul Nestor, de vrednică pomenire, a binecuvântat înfiinţarea acestei mănăstiri, sfinţită în anul 1992. Mănăstirea este condusă de maica stareţă Eleodora Cristofir, fiica ctitorilor. Prin stăruinţa sa şi a celor 10 vieţuitoare s-a ridicat biserica de zid a mănăstirii, cu hramul „Sfântul Antonie cel Mare” şi „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”, un corp pentru chilii şi o trapeză. Paraclisul sfintei mănăstiri este închinat Sfintei Treimi. Mănăstirea nu este lipsită nici de o tradiţie pioasă care spune că pe locul actualei mănăstiri a existat, în vechime, un schit de călugări. De altfel, există în apropiere şi o cruce cu însemnări chirilice, care ar certifica continuitatea monahală a locului. Tot referitor la această istorie sunt şi spusele bătrânilor satului, care vorbesc despre „fântâna călugă*rilor” şi despre cimitirul „La călugări”, aflat la aproximativ 500 de metri de mănăstire, fiind străjuit de o veche bisericuţă. Pictura sfântului locaş a fost fina*lizată în urmă cu trei ani, de către Grigore Popescu Muscel. Biserica a fost resfinţită de IPS Părinte Irineu la data de 21 noiembrie 2011.

În mai multe oraşe din Transilvania au avut loc evenimente care au fost dedicate aniversării poetului naţional Mihai Eminescu şi prin care a fost sărbătorită Ziua Naţională a Culturii. La manifestări au participat reprezentanţi ai Bisericii, ai Armatei, ai oficialităţilor şi au fost depuse coroane de flori la monumentele poetului.
Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului a participat la festivităţile dedicate aniversării a 166 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu şi Zilei Culturi Naţionale. La manifestarea desfăşurată în faţa Teatrului Naţional şi a Operei clujene, ierarhul a rostit o rugăciune de pomenire şi apoi a vorbit celor prezenţi despre importanţa poetului pentru cultura română. „A fost un om care a avut o viaţă spirituală aleasă şi în acelaşi timp şi-a iubit neamul cum nu l-a iubit altcineva”.
În cadrul manifestării, un grup de elevi de la Seminarul Ortodox din Cluj Napoca a interpretat mai multe cântece pe versurile lui Mihai Eminescu. La eveniment au participat şi membri ai Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj, care i-au îndemnat pe cei prezenţi să citească din opera marilor scriitori români. De asemenea, din partea oficilităţilor clujene, a armatei precum şi a unor asociaţii, au fost depuse coroane de flori.
Ziua Culturii Naţionale la Sibiu

Ziua Culturii Naţionale şi aniversarea a 166 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu au fost marcate la Sibiu printr-un program religios şi cultural-artistic organizat la statuia poetului din Parcul Sub Arini. Comemorarea a fost organizată de Garnizoana Sibiu, Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, în parteneriat cu Asociaţiunea „ASTRA”, Universitatea „Lucian Blaga”, mai multe licee şi şcoli din oraş, dar şi cu instituţiile municipale şi judeţene. Au fost prezenţi la eveniment subprefectul Anca Şandru, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Constantin Şovăială, viceprimarul Corina Bokor, comandantul Garnizoanei Sibiu şi rectorul academiei militare, generalul Ghiţă Bârsan, consilierul cultural de la Arhiepiscopia Sibiului, lect. univ. dr. Emanuel Tăvală, preşedintele Asociaţiunii „ASTRA”, prof. univ. dr. Dumitru Acu, ofiţeri, reprezentanţi ai Inspectoratului Judeţean de Poliţie, ai Jandarmeriei, ai Inspectoratului Şcolar Judeţean şi ai altor organizaţii.
În debutul evenimentului, după intonarea imnului naţional, preotul militar Călin Sămârghiţan a rostit o rugăciune de binecuvântare, iar mai apoi prof. univ. dr. Dumitru Acu a vorbit celor prezenţi despre vizita poetului Mihai Eminescu la Sibiu şi alte localităţi ardelene, dar şi despre prietenia sa cu personalităţi din Transilvania.
„În acest an se împlinesc 150 de ani de când Mihai Eminescu a venit la Sibiu. În 1866, marele poet venea la Sibiu de la Cernăuţi, după ce profesorul său, Aron Pumnul a decedat, împlinindu-se pe 12 ianuarie şi 150 de ani de la trecerea la cele veşnice a marelui bărbat ardelean care l-a pregătit cumva pe marele poet în dragostea sa faţă de neam şi faţă de ardeleni. La sfârşitul anului şcolar, Mihai Eminescu pleca de la Gimnaziul din Cernăuţi, cu prietenii săi din zona Năsăudului şi ajungea până la Blaj. Auzind că în 27-28 august va avea loc la Alba-Iulia adunarea generală a Asociaţiunii «ASTRA», se spune că a mers pe jos de la Blaj şi a participat la adunarea generală, unde l-a audiat pe Andrei Şaguna, care a devenit pentru el un model important. A trecut prin Sibiu, a mers la familia Goga, de unde a mers în Ţara Românească. A revenit la Sibiu în 1868, cu trupa lui de teatru”, a spus profesorul Dumitru Acu.
Cântece pe versuri eminesciene

A doua parte a manifestării a fost dedicată operei poetice a marelui poet naţional. Mai întâi au recitat din poeziile lui Mihai Eminescu câţiva studenţi de la Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, Departamentul de Jurnalism, Relaţii Publice, Sociologie şi Psihologie din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, grup coordonat de prof. univ. dr. Ioana Creţu, care a vorbit, mai întâi, despre activitatea gazetărească a poetului Mihai Eminescu şi despre legăturile sale cu românii din Ardeal.
„Eminescu a fost un jurnalist nu foarte comod pentru cei din vremea respectivă, pentru că are multe articole vehemente împotriva dualismului austro-ungar, în virtutea căruia populaţia românească era total asuprită şi nedreptăţită. A scris articole ca «Politica României de apropiere faţă de Imperiul Austro-Ungar», «Politica guvernelor ungare faţă de naţionalităţi şi faţă de români», dar şi multe despre Biserica şi Şcoala românească. Poate că mulţi nu ştiu că Eminescu audia şi cursurile de drept de la Universitatea din Viena şi de aceea, cu o bună armătură ştiinţifică, a atacat bazele constituţionale ale dualismului austro-ungar. Justiţia ungară i-a intentat un proces, despre care nu se ştie nimic şi ne întrebăm câţi jurnalişti de astăzi ar avea curaj să meargă atât de departe. Eminescu a fost conectat şi la toate evenimentele din Transilvania”, a spus prof. Ioana Creţu.
Au recitat, apoi, elevi ai Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr”, ai Colegiului Economic „George Bariţiu”, ai Colegiului Tehnic „Independenţa”, ai Liceului Teoretic „Constantin Noica” şi ai Şcolii Gimnaziale „Regina Maria”. Un moment artistic deosebit a fost oferit de un grup de actori de la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu, poeziile marelui Eminescu fiind recitate într-o manieră aparte. Studenţii Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” au interpretat, la final, cântecele „Sara pe deal” şi „Pe lângă plopii fără soţ”, pe versurile poeziilor omonime din opera lui Mihai Eminescu. Studenţii militari au fost acompaniaţi de fanfara militară a Garnizoanei Sibiu.
Activităţi educative în Harghita

Ziua Culturii Naţionale a fost sărbătorită, vineri, în majoritatea instituţiilor şcolare din judeţul Harghita, indiferent de limba de predare, sute de elevi participând la activităţi educative şi culturale care au evocat personalitatea marelui poet Mihai Eminescu. Inspectorul şcolar de limba şi literatura română, Dorina Moraru-Drăghici, a declarat că în peste 100 de şcoli din judeţ au loc expoziţii de carte, concursuri de recitări, prezentări despre opera şi biografia lui Eminescu, lecturi în mai multe limbi ale poeziilor marelui poet. Şcolile cu predare în limba maghiară au programat, de asemenea, diverse momente poetice, concursuri de recitări sau simpozioane despre viaţa şi opera poetului naţional, conform Agerpres.
Inspectorul şcolar Dorina Moraru-Drăghici a precizat că, la fel ca în anii precedenţi, în şcolile din judeţ, indiferent de limba de predare, se organizează activităţi culturale şi educative, care să-i determine pe elevi să fie mai buni cunoscători ai limbii române.
„Cu ocazia aniversării Zilei Culturii Române, profesori şi elevi ai judeţului Harghita organizează şi desfăşoară activităţi culturale şi educative, întru respect faţă de valorile culturii noastre. Apreciem în mod deosebit participarea colegilor de limba şi literatura română, care în fiecare an au determinat pe elevi, prin proiecte dedicate naşterii poetului Mihai Eminescu, să înţeleagă prin vers, cântec, lectura poeziei, că un creator poate să-i facă să fie mai buni prieteni, mai buni învăţăcei şi mai buni cunoscători ai limbii române. Fiecare dintre noi putem să descoperim în opera eminesciană valori nebănuite”, a spus inspectorul Dorina Moraru-Drăghici, citată de Agerpres.

Ziua de 15 ianuarie 2016 a fost marcată în mod deosebit de parohiile din Eparhia Romanului şi Bacăului, în amintirea lui Mihai Eminescu. Pe lângă slujba Parastasului, care s-a săvârşit în sfintele locaşuri, au avut loc manifestări culturale, menite să arate frumuseţea operei eminesciene.
Poetul naţional Mihai Eminescu a fost comemorat vineri, 15 ianuarie 2016, la Catedrala Arhiepiscopală din Roman, prin oficierea slujbei Parastasului de către un sobor de preoţi şi diaconi. În cadrul slujbei, au fost pomenite personalităţile vieţii culturale romaşcane, poeţi şi prozatori, care au trecut în viaţa veşnică de-a lungul timpului. În partea a doua a programului, elevii clasei a IV-a A de la Şcoala „Vasile Alecsandri“ din Roman, coordonaţi de învăţătoarea Cristina Sorlescu, elevii clasei a IV-a de la Colegiul Naţional „Roman Vodă“, coordonaţi de învăţătoarea Anişoara Cojocaru, şi elevii de la Liceul Teologic Ortodox „Episcop Melchisedec“ au prezentat un program cultural-religios dedicat „Luceafărului poeziei româneşti“. De asemenea, elevul Bogdan Blanaru de la Liceul Teologic Ortodox din Roman a citit un eseu în care a surprins elemente din viaţa religioasă a lui Eminescu. La final, Corala „Laudamus“ a Liceului Teologic „Episcop Melchisedec“, dirijată de prof. Gheorghe Gozar, a interpretat trei piese pe versuri de Eminescu. În sala de festivităţi a liceului s-a desfăşurat apoi un program artistic şi un concurs de poezie eminesciană. „Am marcat cei 166 de ani de la naşterea poetului nepereche al românilor, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului. Astfel, am deschis seria evenimentelor cultural-religioase dedicate tinerilor, în contextul Anului omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox în Patriarhia Română“, a amintit părintele Valentin Băltoi, consilier cultural al Eparhiei Romanului şi Bacăului.
Recital din creaţia eminesciană, la Buhuşi

La Şcoala Generală „Mihai Eminescu“ din municipiul Roman, a avut loc joi, 14 ianuarie 2016, un program cultural dedicat poetului Mihai Eminescu, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Ioachim. După cuvântul de deschidere adresat celor prezenţi de către prof. Mihaela Rusu, directorul instituţiei de învăţământ, părintele Dragoş Munteanu, protopop al Protopopiatului Roman, a prezentat viaţa şi activitatea „Luceafărului poeziei româneşti“, subliniind influenţa religioasă a familiei Eminovici asupra devenirii tânărului Mihai Eminescu. Părintele Mario Doro Ciucanu, secretar al Protopopiatului Roman, a citit referatul „Legătura poetului Mihai Eminescu cu Biserica Ortodoxă“, iar părintele Ionuţ Amărinei, directorul Liceului Teologic Ortodox „Episcop Melchisedec“, a evidenţiat legătura strânsă dintre Şcoală şi Biserică, în opera gazetărească a lui Eminescu. Marele poet naţional Mihai Eminescu a fost omagiat vineri, 15 ianuarie 2016, şi la Biserica „Sfânta Înviere“ din Buhuşi, unde s-a oficiat Parastasul, iar apoi elevii Şcolii „Mihai Eminescu“ din Buhuşi, coordonaţi de înv. Ana Nona Pâslaru şi de prof. Elena Sandu, au susţinut un recital de cântece şi poezii din creaţia eminesciană. Ziua Culturii Naţionale a fost serbată vineri, 15 ianuarie 2016, şi de copiii de la grădiniţa particulară din cadrul Fundaţiei „Melchisedec Ştefănescu“ din Roman. Ei au participat la concursul „Mihai Eminescu - poetul nostru naţional“.
„Eminescu a fost un om cu suflet mare“

În Biserica „Sfântul Gheorghe“ din municipiul Bacău, a fost organizat vineri, 15 ianuarie 2016, un eveniment cultural-religios la care au participat profesori şi elevi de la Şcoala Numărul 10, în cinstea „Luceafărului poeziei româneşti“. Pentru un timp, şcolarii mari şi mici au ales să-l readucă în memorie pe poetul Mihai Eminescu. „Nu se putea un cadru mai nimerit pentru această acţiune, gândindu-ne la faptul că Biserica şi credinţa se regăsesc în universul liric eminescian, Tudor Arghezi numindu-l pe acesta, icoană a poeziei româneşti“, a subliniat prof. Iulia Jicu, directorul Şcolii Gimnaziale Numărul 10, la începutul manifestărilor. Prin vers, eseuri şi cântec, elevii l-au readus pe Mihai Eminescu în inimile ascultătorilor. Micuţii recitatori din clasele pregătitoare au dat glas nestematelor lirice eminesciene. Pentru a sublinia universalitatea operei eminesciene, elevii din ciclul gimnazial au recitat poeziile lui Eminescu în limba franceză. La final, preoţii şi copiii s-au reunit în rugăciunea de pomenire a marelui poet şi a tuturor celor care au contribuit la dezvoltarea culturii româneşti. „Înainte de a fi un geniu sau un mare poet, Mihai Eminescu a fost un om cu suflet mare, fapt pe care vi-l transmite vouă, copiilor, prin fiecare vers al lui“, a mărturisit părintele paroh Constantin Gherasim, care este şi inspector în Probleme de tineret şi mass-media al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului.

În Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“ din incinta Memorialului Ipoteşti - Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu“, a fost oficiată vineri, 15 ianuarie 2016, slujba Parastasului pentru poetul naţional Mihai Eminescu. La final, preotul paroh Valentin Tincu a adresat un scurt cuvânt celor prezenţi. Programul a continuat cu depunerea de flori la bustul lui Eminescu, aflat în incinta memorialului. Pe lângă numeroase manifestări culturale, tot la Ipoteşti a avut loc vineri, 15 ianuarie 2016, vernisajul expoziţiei de fotografie „Omul de pe urmă“, semnată de Alexandru Pohaţă şi Florin Aioanei, membri ai Clubului Fotografilor Iaşi. Prezentarea a aparţinut lui George Pânzaru, referent în cadrul Casei de Cultură „Mihai Ursachi“ a municipiului Iaşi.

Cu binecuvântarea şi în prezenţa Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, la Mănăstirea Dragomirna din judeţul Suceava, a fost oficiată sâmbătă, 16 ianuarie 2016, slujba Parastasului pentru Mitropolitul ctitor Anastasie Crimca.
Înaltpreasfinţitul Pimen a oficiat mai întâi Sfânta Liturghie înconjurat de un sobor de preoţi, în prezenţa obştii Mănăstirii Dragomirna, a personalităţilor Sucevei, iubitorilor Mănăstirii Dragomirna şi a credincioşilor din satul Dragomirna. În predica de la sfârşitul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinţitul Pimen a evidenţiat personalitatea duhovnicească şi culturală a Mitropolitului Anastasie Crimca. Zilele dedicate Mitropolitului Anastasie vor continua până astăzi, 19 ianuarie 2016, ziua în care „vlădica Crimca“ a trecut la Domnul. „În această zi, în colaborare cu şcoala din Mitocu Dragomirnei, vor fi organizate în muzeul Mănăstirii Dragomirna şi în turnul mitropolitului ore de istorie şi religie, având ca temă misiunea mănăstirii în educaţia religioasă şi viaţa Mitropolitului Anastasie Crimca. Anul acesta, se împlinesc 400 de ani de existenţă a manuscrisului Psaltirea lui David, creat în şcoala de miniatură a Mitropolitului Anastasie Crimca. Acest manuscris păstrează textul scripturistic, dar miniaturile sunt îmbrăcate în veşminte româneşti, evidenţiind tradiţiile artistice ale poporului român“, a remarcat Maria Magdalena Gherghina, secretara Mănăstirii Dragomirna. În timpul mesei rotunde şi a vizitelor prin mănăstire, maicile ghid şi elevii vor prezenta personalitatea duhovnicească, culturală, politică a acestui artist al culorii care a fost întemeietor de obşte monahală, de biserici şi spitale. „Ne rămâne datoria de a cerceta şi cunoaşte faptele ctitorului Dragomirnei - milostivul Mitropolit Crimca şi de a i le mărturisi aşa cum o făceau strămoşii noştri când îl numeau «părintele şi rugătorul nostru». Prin smerenie şi rugăciune, vom ajunge să simţim sfinţenia acestui mare ierarh, Anastasie Crimca, care şi-a aflat loc în cer printre sfinţi şi a devenit un frumos model de urmat“, a mai adăugat monahia Maria Magdalena Gherghina, secretara Mănăstirii Dragomirna.

Preasfințitul Macarie, Episcop al Europei de Nord, a condus un grup numeros de pelerini pentru a se închina la icoanele românești din Transilvania, aflate temporar în secția de artă medievală a Muzeului Universității din Bergen, Norvegia.
Icoanele pictate pe lemn și pe sticlă, în secolele XVIII și XIX, provin din colecțiile Muzeului Na*țional al Unirii din Alba Iulia și ale Arhiepiscopiei Alba Iuliei, fiind expuse în muzeul norvegian până la data de 14 februarie 2016, conform unui comunicat al Episcopiei Europei de Nord.
Între aceste odoare se află expusă și icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul, adusă la Bergen din Mănăstirea maramureșeană Dragomirești. Icoana a fost pictată în jurul anului 1750 de zugravul Andrei din Cluj. La 14 septembrie 1949 lăcașul așezământului monahal din Dragomirești a ars, focul mistuind totul, cu excepția acestei icoane. Închinătorii ortodocși au înălțat rugăciuni și imne înaintea sfintelor icoane, venerându-le potrivit tradiției dreptmăritoare.
Directorul acestui muzeu, profesorul Henrik von Achen, și colaboratorii săi au transmis românilor faptul că au primit cu smerenie și recunoștință aceste icoane din Transilvania pentru a le expune în Muzeul Universității din Bergen, pentru ca norvegienii să poată cunoaște câte puțin din lumea lor sacră, din credința, speranța și dragostea ce se revarsă continuu prin icoane, se arată în comunicatul Episcopiei Europei de Nord.
Daruri pentru pelerini

PS Episcop Macarie în cuvântul introductiv din catalogul expoziției intitulate: „Kissed Again and Again. Exhibition of Transylvanian Icons/ Sărutate iarăși și iară. Icoane românești din Transilvania”, a precizat: „Icoana este fereastra cerului pe pământ, căci prin ea se vede Nevăzutul. Sfinții Părinți ai Bisericii ne învață că ultima treaptă a desăvârșirii omului o reprezintă vederea lui Dumnezeu, după ce în prealabil ne-am curățit de păcate și ne-am luminat prin primirea credinței celei adevărate”.
Ierarhul a arătat că odinioară, Moise și Ilie, au văzut doar umbra a ceea ce este Dumnezeu, dar „prin Iisus Hristos, icoana Tatălui, după care a fost făcut Adam, îl putem cuprinde pe Dumnezeu în liniile materiei transfigurate. Iisus Hristos, în icoană, ne descoperă pe Dumnezeu cel nevăzut, manifestând Marea taină a creș*tinătății (I Timotei 3, 16)”.
De asemenea, PS Episcop Macarie arată, în cuvântul introductiv din catalogul expoziției, că „la granița materialului spre lumea duhovnicească, icoanele împăr*tășesc harul dumnezeiesc. Bo*găția de sens, sfințenia și făptuirea credinței se așază prin rugăciunea adusă înaintea acestora. Icoanele Maicii Domnului cu Pruncul au o valoare aparte, deoarece ele transmit teologia Întrupării, dar și a Maternității sfinte. Asumând această realitate, icoana Maicii Domnului cu Pruncul însoțește viața creș*tinilor dreptslăvitori de pretutindeni, în bisericile și în casele lor, învățând că Hristos, prin Fecioara Maria, ni S-a făcut Emanuel, El fiind cu noi, și noi cu El”. Fiecare pelerin a primit în dar din partea colectivului prestigiosului muzeu universitar din Bergen, catalogul iconografic al expoziției și o candelă confec*ționată cu prilejul acestei manifestări mărturisitoare, conform comunicatului Episcopiei Europei de Nord.

Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creștină din anul 2016 a debutat luni-seară, în data de 18 ianuarie, la Catedrala Patriarhală din București. La slujba Vecerniei, săvârșită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a participat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și au asistat și reprezentanții cultelor creştine din Capitală.
La rugăciunea de seară săvârșită la Catedrala Patriarhală au fost prezenți și Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal; monseniorul Miguel Maury Buendía, Nunţiu Apostolic în România din partea Bisericii Ro*mano-Catolice; Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte, din partea Guvernului României, precum și preoți din cadrul Admi*nistrației Patriarhale.
Tema Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştină din anul 2016 este inspirată din textul scripturistic: „Ca să vestiţi în lume bunătăţile Celui ce v-a chemat” (1 Petru 2, 9). După slujba Vecerniei, meditația serii a fost rostită de Preasfințitul Episcop Datev Hagopian, Întâistătătorul Bisericii Armene din România. Prea*sfin*ția Sa a arătat că Învierea Dom*nului este cel mai mare lucru pe care creștinii îl pot vesti lumii întregi. „Din dragoste față de oameni, Hristos a înviat biruind moartea și deschizând calea întoarcerii de pe drumul rătăcirii. Prin Hristos, puterea urii și a răutății a fost nimicită în necuprinsul iubirii dumnezeiești. Iată deci calea de urmat spre împăcarea omului cu Dumnezeu! Omul a fost creat spre a trăi! Sfântul Evanghelist Ioan ne spune că «Dumnezeu așa a iubit lumea încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică». În Sfânta Scriptură este men*ționată des «viața veșnică». Adam și Eva, strămoșii oamenilor, au fost creați pentru a trăi viață veș*nică, însă căderea în păcatul neascultării poruncii lui Dumnezeu i-a transformat în muritori. S-a rupt legătura nemijlocită a omului cu Dumnezeu, însă omul tot nu s-a împăcat cu ideea morții, deoarece în adâncul ființei omenești sunt sădite dorința vieții veșnice și năzuința spre aceasta”, a spus Preasfințitul Datev Hagopian.
La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus în cuvântul de învățătură că prin cultivarea iubirii și a armoniei frățești creștinii afirmă în lume unitatea pe care trebuie să o aibă ade*vă*rații ucenici ai Domnului Iisus Hristos. „Noi sărbătorim în fiecare săptămână Învierea Domnului, și aceasta este pentru noi lumina călăuzitoare a vieții. Toate acti*vitățile creștinului sunt îndreptate spre Înviere, și în Lumina Învierii, toată viața omului și a lumii, și toate lucrările au un sens, și nu doar unul imediat, pragmatic, ci un sens ultim, final și mântuitor, de unire a umanității cu Dumnezeu. Această seară binecuvântată din cadrul Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creștină arată dorința creștinilor de a împlini rugăciunea Mântuitorului Iisus Hristos referitoare la ucenicii săi. Mai întâi El le-a recomandat să se iubească unii pe alții și să trăiască în unitate și în pace, ca lumea să creadă în Dumnezeu și pentru ei. Ori de câte ori căutăm unitatea între creștini prin reconciliere, coresponsabilitate și cooperare, noi de fapt încercăm să împlinim rugăciunea Mântuitorului Iisus Hristos despre iubirea frățească și a căutării armoniei și conlucrării folositoare pentru mântuirea lumii”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Marți, 19 ianuarie, Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creștină a continuat la Biserica Reformată Calvineum din Capitală, iar astăzi se desfășoară la Biserica Evanghelică Lutherană Germană din București.

Potrivit unui raport realizat de Open Doors, anul 2015 a fost cel mai violent an din istoria modernă pentru creștinii din întreaga lume. Studiul prezintă primele 50 de țări în care condițiile de trai ale unui creștin sunt foarte dificile. În aceste locuri, creștinii trebuie sa-și păstreze ascunse credința și practicile, altfel riscând discriminare, abuz, închisoare și chiar pedeapsa cu moartea.
Pentru al 14-lea an consecutiv, Coreea de Nord este cel mai periculos loc din lume pentru creștini. Aceștia își practică religia în secret, părinții nedezvăluind credința creștină propriilor copii de teama de a nu fi descoperiți. Mii de creștini sunt prinși și așezați în lagăre de muncă, ori închiși în sate izolate, însă, in ciuda acestor riscuri, nord-coreenii aleg încă sa-L urmeze pe Hristos.
Între țările în care nivelul persecuțiilor împotriva mărturisitorilor credinței creștine a crescut alarmant, se numără și Eritreea, Pakistan, Tajikistan, Afganistan, Azerbaijan și Kuweit. Conform raportului, mai mult de 7000 de creștini au fost omorâți din motive religioase, excluzând Coreea de Nord, Siria și Irak unde, deocamdată, nu există o evidență clară a celor prigoniți. În același timp, un număr de aproximativ 2400 de lăcașuri de cult au fost atacate sau distruse, dublu față de anul 2014.
Open Doors este o organizație internațională care sprijină creștinii în suferință din întreaga lume și care oferă soluții pentru un trai decent, programe de studiu și leadership și servicii juridice. Contribuie, de asemenea, alături de bisericile din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlanda, la ajutorarea creștinilor care trăiesc sub persecuții.

Joi, 21 ianuarie 2016, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, d-l Hans Klemm, a vizitat Mănăstirea Putna , după ce cu o zi înainte s-a aflat la Universitatea „Ştefan cel Mare“ din Suceava, unde le-a vorbit studenţilor cu ocazia împlinirii a 87 de ani de la naşterea lui Martin Luther King Jr.
La Mănăstirea Putna, ambasadorul a fost întâmpinat de părintele stareţ Melchisedec Velnic, fiind impresionat de istoricul aşezării monahale, precum şi de picturile interioare şi exterioare. În cadrul vizitei în Bucovina, d-l ambasador Hans Klemm a fost însoţit şi de soţia sa, doamna Mari Klemm. După ce a vizitat Mănăstirea Putna, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti a trecut şi pe la Mănăstirea Suceviţa.
Mănăstirea Putna sărbătoreşte în acest an, pe 10 iulie, 550 de ani de la punerea pietrei de temelie de către primul ei ctitor, Sfântul Voievod Ştefan cel Mare (1457-1504). Ea adăposteşte mormântul marelui domn şi al altor membri ai dinastiei Muşatine. În 1871, la iniţiativa lui Mihai Eminescu, la Putna a avut loc Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni şi Primul Congres al Studenţilor Români, în care s-a discutat problema unirii teritoriilor româneşti într-o singură ţară.

Celebrarea celor 157 de ani de la Unirea Principatelor Române va fi marcată la Iaşi printr-un ceremonial militar şi religios ce va avea loc mâine, 24 ianuarie 2016, în Piaţa Unirii. Tot mâine, în Biserica Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi“ din Iaşi va fi oficiată slujba Parastasului pentru făuritorii Unirii din 1859. La evenimentele prilejuite de celebrarea celor 157 de ani de la Unirea Principatelor Române sunt aşteptate autorităţile centrale. La Iaşi, în perioada 22-24 ianuarie 2016, sunt programate manifestări culturale organizate de Complexul Muzeal Naţional Moldova, prin Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Unirii, Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu“ şi Palatul „Alexandru Ioan Cuza“ de la Ruginoasa. Manifestările au ca generic „Iaşul care uneşte, România s-a născut la Iaşi“.

Sâmbătă, 23 ianuarie, la Timişoara şi Arad au avut loc lucrările Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Timişoarei şi Arhiepiscopiei Aradului. Cu acest prilej au fost prezentate rapoartele de activitate pe anul 2015 ale sectoarelor administraţiilor eparhiale, precum şi proiectele pentru anul în curs. Totodată, cu acest prilej, au avut loc şi sinaxele stareţilor şi stareţelor aşezămintelor monahale din cele două eparhii bănăţene.
La Timişoara, lucrările Adunării eparhiale au debutat cu oficierea unui Te Deum în Biserica „Învierea Domnului“, din incinta Reşedinţei mitropolitane, de către Preasfinţitul Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar eparhial, în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului. La slujbă au participat membrii Adunării eparhiale, stareţii şi stareţele mănăstirilor timişene, dar şi protopopii eparhiei. În continuare, aceştia s-au reunit în şedinţe formate pe comisii, unde au fost discutate şi propuse spre aprobare teme şi activităţi care se doresc a fi realizate în acest an. De asemenea, a avut loc și o sinaxă a stareților și starețelor mănăstirilor din cuprinsul eparhiei, în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan. În cea de-a doua parte a întâlnirii, au fost prezentate rapoartele de activitate pe anul 2015 ale sectoarelor Arhiepiscopiei Timișoarei: administrativ-bisericesc, cultural și comu*nicații media, economic-financiar, social-filantropic și misionar, învățământ și acti*vități cu tineretul și patrimoniu și construcții bisericești. Totodată, au fost prezentate și rapoartele cu propuneri pentru anul în curs ale celor 5 comisii ale Adunării eparhiale, respectiv: bisericească, culturală și educațională, economică, bugetară și patrimonială, asistență social-filantropică, organizatorică, juridică și de validare. Cuvântul de încheiere a aparţinut Înaltpreasfinţitului Părinte Ioan, care a apreciat activităţile desfăşurate în anul precedent şi a accentuat importanţa intensificării acţiunii Bisericii în societate, prin implicare filantropică în duh de rugăciune. Înaltpreasfinţia Sa a mulţumit principalelor instituţii locale şi judeţene pentru implicarea în viaţa Bisericii bănăţene, dorind ca această colaborare între Biserică şi instituţiile statului să continue şi pe viitor pentru binele semenilor.
Întrunirea Consiliului şi Adunării eparhiale la Arad
În zilele de 22 şi 23 ianuarie a.c., la Reşedinţa arhiepiscopală şi la Centrul eparhial din Arad s-au desfăşurat lucrările Consiliului şi ale Adunării eparhiale ale Arhiepiscopiei Aradului, ambele organisme având pe ordinea de zi prezentarea şi analizarea rapoartelor asupra activităţii administrativ-bisericeşti, cultural-pastorale, economice şi de asistenţă social-filantropică din eparhie în anul 2015. Întruniţi în şedinţa anuală ordinară, sub preşedinţia Înaltpreasfinţitului Timotei, Arhiepiscopul Aradului, membrii aleşi ai Consiliului eparhial, împreună cu membrii Permanenţei Consiliului eparhial, protopopii şi reprezentanţi ai mănăstirilor au avut ca principal punct pe ordinea de zi audierea, analizarea şi definitivarea rapoartelor generale ale sectoarelor administraţiei eparhiale, în vederea prezentării acestora spre ratificare Adunării eparhiale.
Analiză şi bilanţ asupra activităţii bisericeşti arădene
În deschiderea lucrărilor, Înaltpreasfinţitul Timotei i-a salutat pe cei prezenţi şi a subliniat importanţa acestei şedinţe de analiză şi bilanţ asupra unei activităţi desfăşurate pe parcursul unui an, cu concluziile şi măsurile ce se vor adopta pentru o activitate susţinută în viitor. Sub coordonarea Înaltpreasfinţiei Sale, lucrările s-au desfăşurat pe parcursul întregii zile. Preacuviosul părinte Teodor Vid, consilier administrativ-bisericesc, a prezentat raportul general asupra activităţii din Sectorul administrativ-bisericesc: situaţia statistică a unităţilor şi a locaşurilor de cult din cuprinsul eparhiei, a personalului bisericesc deservent, după vechime şi grade profesionale de încadrare, activitatea de pregătire şi perfecţionare a clerului, activitatea liturgică, canonică, juridică şi disciplinară în cuprinsul eparhiei, situaţia numirilor, încadrării, completării posturilor clericale şi neclericale, viaţa monahală, alte probleme care intră în competenţa administrativ-bisericească. Preacuviosul părinte dr. Iustin Popovici, consilier cultural, a prezentat raportul anual al Sectorului cultural-educaţional. În cele opt capitole ale raportului a fost evidenţiată activitatea pastoral-misionară la nivelul Centrului eparhial, la protopopiate şi parohii, desfăşurată sub auspiciile „Anului omagial al misiunii parohiei și mănăstirilor azi” şi „Anului comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur și al marilor păstori de suflete din eparhii” în Patriarhia Română, activitatea educaţională în şcolile teologice ale eparhiei şi cea de predare a religiei în şcoli, relaţiile interconfesionale, activitatea de perfecţionare în latura cultural-teologică, prin editarea şi desfacerea lucrărilor teologice şi a cărţii religioase, activitatea mass-media, conservarea patrimoniului bisericesc-cultural, mobil şi imobil, activitatea bibliotecii şi arhivei eparhiale. Preacucernicul părinte Mihai-Octavian Blaj, consilier economic, a prezentat darea de seamă asupra activităţii eparhiale sub aspect economic-financiar, supunând spre analiză situaţia economică a eparhiei, bugetul anual de venituri şi cheltuieli, administrarea imobilelor eparhiale, gestionarea întregului patrimoniu bisericesc la nivelul parohiilor, la protopopiate şi la Centrul eparhial. O atenţie deosebită a fost acordată respectării disciplinei financiare la oficiile protopopeşti. În mod special s-a discutat despre stadiul actual al lucrărilor de pictură de la Catedrala Arhiepiscopală. Preacucernicul părinte Gabriel-Cosmin Mariş, consilier social, a prezentat activitatea eparhială din anul 2015 desfăşurată în Sectorul social. Astfel, au fost prezentate principalele coordonate ale unei preocupări susţinute în latura social-filantropică şi de caritate creştină: coordonarea activităţii de acordare a asistenţei religioase în instituţii bugetare, la protopopiate şi parohii, a activităţilor şi proiectelor cu caracter caritabil, educaţional sau umanitar iniţiate în cadrul eparhiei. După prezentarea şi analizarea rapoartelor anuale ale sectoarelor Consiliului eparhial, şedinţa a continuat cu soluţionarea unor probleme curente care intră în competenţa acestui for deliberativ eparhial.

Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic, Bartolomeu al Constantinopolului l-a primit la reşedinţa Sa din Chambésy, pe Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, azi, 25 ianuarie 2016.
În timpul acestei întâlniri, Patriarhul României a oferit Patriarhului Ecumenic Ordinul Sfântul Ioan Gură de Aur , precum şi Medalia Omagială Sfântul Ioan Gură de Aur şi o icoană a sfântului, ca urmare a faptului că anul 2015 a fost Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur în Patriarhia Română. Arhiepiscopul Constantinopolului, Patriarhul Ecumenic a mulţumit pentru darurile oferite şi a apreciat contribuţia delegaţiei Patriarhiei Române la lucrările Sinaxei Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe, care se desfăşoară în prezent la Chambésy.

Mănăstirea Cetăţuia din Iaşi are, începând de ieri, 25 ianuarie 2016, un nou stareţ. În această demnitate a fost numit părintele protosinghel Arsenie Hanganu, cel care până acum era egumen al mănăstirii. Hirotesia întru stareţ a părintelui Arsenie a avut loc la finalul Sfintei Liturghii oficiate de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.
Ieri a avut loc la Mănăstirea Cetăţuia din Iaşi instalarea în demnitatea de stareţ a părintelui protosinghel Arsenie Hanganu de către Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, în prezenţa părintelui arhimandrit Nichifor Horia, stareţul Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi“ din Iaşi şi exarhul administrativ al Arhiepiscopiei Iaşilor. Rânduiala instalării a avut loc după oficierea Sfintei Liturghii.
În cuvântul rostit cu acest prilej, IPS Părinte Teofan a menţionat că aşteaptă de la noul stareţ al Mănăstirii Cetăţuia să continue şi să intensifice lucrarea înaintaşului său şi, de asemenea, să fie dedicat vieţii monahale: „Părintele Arsenie, ca prim ajutător al stareţului Partenie Petric, preia de la acesta conducerea acestei sfinte mănăstiri. Ne rugăm ca noul stareţ să fie împodobit cu darul răbdării, al cuminţeniei şi al şederii de strajă, astfel încât lucrarea părintelui Partenie să fie continuată şi intensificată. Nădăjduim că şi părinţii, cei de acum şi cei care, cu mila Domnului, se vor adăuga acestei cinstite obşti, vor veghea alături de noul stareţ ca Mănăstirea Cetăţuia să fie loc de sfinţenie şi loc de împreună- rugăciune a monahilor şi a credincioşilor din parohiile oraşului, care găsesc aici tărâm de scăpare întru cele ale Duhului, întru cele ale lui Dumnezeu“.
La final, conform rânduielii, părinţii Mănăstirii Cetăţuia au făcut metanie şi au luat binecuvântare de la noul stareţ.
A îmbrăţişat viaţa monahală la Mănăstirea Horaiţa

Preacuviosul părinte protosinghel Arsenie Hanganu (foto) s-a născut în anul 1974, în comuna Beceni din judeţul Buzău, primind numele de botez de Adrian Constantin. A urmat cursurile Liceului de Chimie Buzău în perioada 1989-1993. După terminarea studiilor liceale a îmbrăţişat viaţa monahală, intrând ca frate în Mănăstirea Horaiţa din judeţul Neamţ, în data de 25 august 1993. În data de 20 martie 1994, a fost tuns în monahism, primind numele de Arsenie. În luna august a anului 1995 a fost transferat în obştea Mănăstirii Cetăţuia, judeţul Iaşi, unde a îndeplinit ascultările de secretar şi de econom al mănăstirii. În luna octombrie a anului 1997, a fost hirotonit ierodiacon şi apoi ieromonah, pe seama aceleiaşi mănăstiri. În anul 2008 a fost hirotesit protosinghel.
Între anii 1995-2000 a frecventat şi absolvit cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, iar între 2000-2005 pe cele ale Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi. În perioada 2006-2008 a urmat cursurile de Master din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, secţia Istorică-Practică. Începând cu luna ianuarie a anului 2006, a fost numit în ascultarea de egumen al Mănăstirii Cetăţuia din Iaşi. Din luna august a anului 2008, îndeplineşte ascultarea de secretar al Sectorului exarhat din cadrul Arhiepiscopiei Iaşilor.

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, aflat la Geneva cu prilejul participării la Sinaxa Panortodoxă ce a avut loc la Chambesy, s-a întâlnit joi seară, 28 ianuarie 2016, cu preoţii din Protopopiatul Elveţiei. La întâlnire a fost prezent şi Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Centrale şi Meridionale.
În cadrul întrevederii, Preafericirea Sa le-a transmis păstorilor de suflete despre faptul că e nevoie de o cooperare mai intensă a statului cu diaspora , deoarece
trebuie transmisă credinţa noii generaţii .
„Ne bucurăm că numărul parohiilor a crescut şi aceasta înseamnă o realizare misionară, pastorală, deoarece a crescut şi numărul credincioşilor români care au venit în Elveţia. Cunoaştem că activitatea pe care o desfăşuraţi este una dinamică, bogată şi în acelaşi timp înţeleaptă, fiindcă nu se pot face toate lucrările imediat exact cum am dori, ci trebuie şi insistenţă, dar şi răbdare. Iar din punct de vedere al contactelor cu credincioşii importantă este legătura aceasta de la om la om şi, desigur, comunitatea adunată în rugăciune.
Este important ca să avem o grijă deosebită şi pentru copiii care se nasc aici, să nu înveţe doar limba ţării respective, ci şi limba maternă. Aceasta este o problemă pe termen lung, dar foarte importantă şi trebuie şi o cooperare mai intensă a statului cu diaspora, cu biserica în diaspora pentru că trebuie organizate şcoli duminicale, dacă nu se pot organiza cursuri la şcolile publice oficiale, deoarece trebuie transmisă credinţa noii generaţii şi mai este şi o problemă de comunicare dintre părinţi şi copii din punct de vedere religios. Desigur, experienţa aceasta a diasporei pentru noi într-o formă atât de masivă este o experienţă relativ nouă. Au fost tot timpul români care au plecat în străinătate, dar nu într-un număr atât de mare şi cele 3-4 milioane de români sunt foarte mult din punct de vedere numeric. În ţară se vede lipsa românilor plecaţi în afara graniţelor, mai ales în localităţile rurale unde populaţia a îmbătrânit” , a spus Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

Lucrările Sinaxei Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale pentru pregătirea Sfântului şi Marelui Sinod s-au încheiat miercuri, 27 ianuarie 2016, la Chambésy, Geneva, Elveţia. Momentul a fost marcat printr-o slujbă de Te Deum, oficiată de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscop al Constantinopolului – Noua Romă şi Patriarh Ecumenic, precum şi prin semnarea oficială a textelor care vor fi propuse Sfântului şi Marelui Sinod.
Ierarhii întruniţi în Sinaxă au hotărât ca Sfântul și Marele Sinod Ortodox să se desfășoare în insula Creta, în perioada 16-27 iunie 2016, în apropierea sărbătorii Pogorârii Duhului Sfânt. În Duminica Rusaliilor (19 iunie 2016), Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe vor coliturghisi la Biserica „Sfântul Mina” din Heraklion, capitala insulei Creta, pentru a oferi lumii o mărturie a unităţii şi fraternităţii Ortodoxiei universale. De asemenea, s-a stabilit ca la Sfântul şi Marele Sinod să fie abordate şase teme. „Întâi de toate s-a stabilit ca temele să fie înaintate Sfântului şi Marelui Sinod, iar acestea sunt: misiunea Bisericii Ortodoxe în contemporaneitate; diaspora ortodoxă; proclamarea autonomiei şi modul în care se obţine consimţământul tuturor Bisericilor Ortodoxe în legătură cu aceasta; postul şi modul în care se practică; impedimente la căsătorie şi relaţiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creştine.
S-a aprobat, de asemenea, regulamentul de funcţionare a Sfântului şi Marelui Sinod şi s-a precizat că va fi convocată o Sinaxă a Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe, cu două zile înainte de începutul Sfântului şi Marelui Sinod”, ne-a declarat Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei şi Exarh patriarhal.
La Sfântul şi Marele Sinod vor fi invitaţi şi observatori din partea Bisericilor creştine şi a organizaţiilor ecumenice creştine. „Menţionăm că este vorba de numai câte un observator din partea Bisericilor Vechi-Orientale, a Bisericii Romano-Catolice, a Federaţiei Luterane Mondiale şi a Consiliului Mondial al Bisericilor. Din partea Bisericilor Vechi-Orientale amintim Biserica Coptă, Biserica Armeană, Biserica Etiopiană şi Biserica Siriano-Iacobită. Toţi aceşti observatori vor fi invitaţi să participe la festivităţile de deschidere a Sfântului şi Marelui Sinod Ortodox, precum şi la cele de închidere, pentru că fondul lucrărilor aparţine numai Bisericii Ortodoxe”, a mai precizat Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon.
În cadrul Sinaxei a fost aprobat şi un secretariat panortodox care să lucreze în legătură cu desfăşurarea Sfântului şi Marelui Sinod. Sfântul şi Marele Sinod Ortodox va avea loc la Academia Ortodoxă din insula Creta.

Catedrala Veche din Baia Mare l-a primit, joi, 29 ianuarie, pentru ultima dată pe preotul Liviu Ştefan, slujitor al acesteia timp de mai mulţi ani. Slujba prohodului a fost oficiată de Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, înconjurat de un sobor de peste 70 de preoţi.
Părintele Liviu Ştefan a absolvit Institutul Teologic Ortodox din Sibiu în 1965, ca şef de promoţie. A fost preot în judeţul Hunedoara, timp de trei ani, în Protopopiatul Baia Mare timp de 17 ani, iar apoi, până la pensionare, preot în Cluj-Napoca, unde a construit şi o biserică. La Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului a fost transferat pentru a ocupa postul de vicar administrativ, în 1985, funcţie pe care o deţine până la desfiinţarea acesteia, în 1992.
Pr. Liviu Ştefan a fost secretar al Adunării Naţionale Bisericeşti şi preşedintele unei comisii a acesteia. A publicat studii şi articole în cărţi şi reviste teologice.
Înaltpreasfinţitul Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a transmis familiei şi tuturor celor îndoliaţi cuvinte de îmbărbătare şi condoleanţe. Un ultim omagiu i-a fost adus de PS Iustin Sigheteanul care a explicat rânduiala slujbei înmormântării unui preot.

Mănăstirea Răchitoasa, restaurată integral din fonduri europene
 

Într-o zonă cu peisaj de poveste, Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului“ din Răchitoasa, judeţul Bacău, a devenit un vis împlinit. În Eparhia Romanului şi Bacăului s-a finalizat primul proiect european de restaurare integrală a unei mănăstiri cu bani obţinuţi din fonduri europene. Răchitoasa a devenit primul aşezământ monahal redat circuitului turistic religios. Ceea ce până mai ieri era o ruină a devenit unul dintre cele mai frumoase aşezăminte monahale din această parte a Moldovei. Umilinţele suportate de acest sfânt locaş de-a lungul timpului s-au şters, pelerinului sau trecătorului fiindu-i înfăţişată astăzi o imagine care uimeşte. Strălucirea şi grandoarea conferite de ctitorii săi au fost redate prezentului. Ziduri de incintă refăcute, biserica restaurată, clădiri consolidate, toate acestea reprezintă împlinirea unui efort continuu susţinut de Eparhia Romanului şi Bacăului prin protosinghelul Eftimie Bolin, stareţul acestei mănăstiri. „Clădirile de patrimoniu au fost restaurate, consolidate, pictura interioară de asemenea. Au fost îmbunătăţite căile de acces, au fost modernizate utilităţile şi s-au creat două noi locuri de muncă“, a explicat părintele Eftimie Bolin, duhovnicul mănăstirii. De la reprezentanţii autorităţii locale, la profesori şi simpli oameni ai zonei, cu toţii sunt uimiţi de transformarea acestei zone. „Aici era un loc unde trăiau bătrânii, în rest totul era părăsit. Circulau multe legende despre mănăstire, despre aceste meleaguri. Acum însă mănăstirea a fost refăcută şi are tot ceea ce este nevoie pentru a promova turismul religios în această zonă“, a declarat Aurora Milea, directorul Liceului Tehnologic Răchitoasa. În ceea ce priveşte biserica mare a mănăstirii, lucrarea de restaurare a fost realizată într-un timp record, doar întru-un an, şi într-o manieră impecabilă de prof. univ. dr. Ana Maria Baciu, recunoscut şi apreciat restaurator clujean care activează în acest domeniu de peste trei decenii. La momentul finalizării proiectului de la Răchitoasa, distinsul profesor a ţinut să remarce că „restaurarea picturii realizată în tehnica tempera de la biserica Mănăstirii Răchitoasa a fost cea mai complexă şi mai dificilă lucrare“. Însă, rezultatul este unul admirabil. La rândul său, prezent la finalizarea lucrărilor ca delegat din partea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Ioachim, arhimandritul Pimen Costea, vicar-administrativ al Eparhiei Romanului şi Bacăului, a remarcat faptul că „Mănăstirea Răchitoasa este prima aşezare monahală din această zonă a Moldovei restaurată integral din fonduri europene, devenind în acest moment unul dintre cele mai reprezentative locaşuri de cult monahale din această eparhie“. Prin acest proiect deosebit şi unic în sudul Moldovei se împlineşte „obiectul general care constă în dezvoltarea şi promovarea turismului cultural şi religios la ansamblul de monumente istorice de patrimoniu“, după cum a precizat părintele Eftimie Bolin. Restaurarea ansamblului Mănăstirea Răchitoasa în vederea introducerii în circuitul turistic a fost realizată printr-un proiect finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, axa prioritară 5, implementat în perioada aprilie 2014 - decembrie 2015.
Închinată mănăstirii Vatopedu de la Muntele Athos

Istoria acestei mănăstiri, care de doar câţiva ani şi-a recăpătat statutul pierdut în urmă cu 140 de ani, se întinde pe durata a patru secole. La sfârşitul veacului al XVII-lea marele clucer Ianaki a făcut la Răchitoasa o bisericuţă mică durată de lemn de stejar, care se găsea lângă Mănăstirea Răchitoasa de astăzi. Pe locul unde se afla altarul acesteia s-a ridicat o cruce. Locaşul iniţial a servit drept biserică a cimitirului sătesc. Mai apoi, în anul 1697, marele spătar Ilie Ianaki şi cu soţia sa Theofana, fiica voievodului Mihai Racoviţă, au zidit actuala mănăstire şi au înzestrat-o cu moşii. În testamentul său, scris în româneşte în anul 1704, spătarul Ilie Ianaki scria următoarele: „Cine s-ar amesteca a strica a noastră tocmeală şi aşezare ce am făcut, să fie triclet şi proclet afurisit“, adică, ne lămureşte el mai departe, „să fie blestemat de Domnul Dumnezeu şi de toţi sfinţii. Amin“. Incapabil să administreze mănăstirea, fiul său, Gavriil, a închinat-o, în anul 1729, mănăstirii greceşti Vatopedu de la Muntele Athos. Din nefericire, biserica mănăstirii Răchitoasa a fost dărâmată de cutremurul din 31 mai 1739. A fost renovată, ultima oară, la sfârşitul secolului XIX. Aşa după cum informează Melchisedec Ştefănescu, Episcop al Romanului, în anul 1882: „Mănăstirea aceasta este acum prefăcută în penitenciar pentru oameni fără căpătâi şi vicioşi. Biserica e în bună stare, dar încăperile mănăstirii, unde locuiesc deţinuţii, precum şi personalul administrativ al penitenciarului, sunt vechi, negrijite şi umede şi reclamă urgente îmbunătăţiri pentru ca penitenciarul să nu devină lăcaş de condamnaţi la moarte“

140 de ani de la nașterea marelui Brâncuși
 

Constantin Brâncuși va fi comemorat anul acesta în Arhiepiscopia Craiovei prin mai multe activități de înaltă ținută academică. Agenda evenimentelor dedicate marelui artist cu rădăcini oltenești va fi deschisă joi, 18 februarie, prin lucrările Simpozionului Internațional „Constantin Brâncuși - artistul tuturor culturilor”, organizat la Craiova de Facultatea de Teologie și la Biblioteca județeană. Cinstirea memoriei lui Constantin Brâncuși, artistul care s-a născut, a crescut și s-a format în pământul Olteniei, se găsește în fruntea preocupărilor culturale de anul acesta. Astfel, 2016 va aduce mai multe evenimente dedicate artistului oltean, rânduite spre desfășurare la Craiova, Târgu Jiu sau în alte localități care se leagă de numele său.
Simpozion internațional, la Craiova

Cetatea Băniei este primul loc în care se va marca împlinirea celor 140 de ani de la venirea pe lume a lui Brâncuși. Aici vor avea loc lucrările Simpozionului Inter*național „Constantin Brân*cuși -artistul tuturor culturilor”, în data de 18 februarie. Pentru pregătirea acestui eveniment au colaborat Facultatea de Teologie din Craiova și Biblioteca Jude*țeană „Alexandru și Aristia Aman”. Întâlnirea, de înaltă ți*nută academică, va reuni oameni de carte, cercetători, artiști și profesori din întreaga țară și de peste hotare, la Centrul de restaurare și vizualizare al Facultății de Teologie din Craiova.
Activități în cinstea lui Brâncuși la Târgu Jiu

A doua zi, vineri, 19 februarie - ziua de naștere a artistului -, vor avea loc numeroase activități comemorative în municipiul Târgu Jiu. În acest demers sunt an*trenați toți factorii de cultură locali, în frunte cu Universitatea „Constantin Brâncuși”, Consiliul Județean Gorj și Primăria. Pentru această zi sunt pregătite „Colocviile Brâncuși”, organizate de Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Brâncuși” și Universitatea „Constantin Brân*cuși” din Târgu Jiu. Evenimentul va avea loc în amfiteatrul de la Debarcader din Târgu Jiu. În a*ceeași zi vor mai avea loc: ședința solemnă „Anul Brân*cuși”, la Consiliul Județean Gorj și Consiliul Municipal Târgu Jiu, expoziția de sculptură a artistului plastic Maxim Dumitraș, la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ște*fulescu”, Gala „Brâncuși”, la Teatrul „Elvira Godeanu”, și spectacolul „Brâncuși și bucuria muzicii” cu Gheorghe Zamfir, Dumitru Fărcaș și ansamblul „Doina Gorjului“.
Alte activități în cinstea marelui artist în anul 2016

În contextul anului 2016, închinat la nivel național marelui sculptor oltean, municipiul Târgu Jiu va deveni, prin ordin ministerial, „capitală culturală a României”. Cu această justficare, factorii de acțiune locali au pregătit încheierea de parteneriate culturale, precum și organizarea de expoziții sau confe*rințe în cinstea artistului. Amintim aici de acordul dintre Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” din Gorj și Muzeul de Artă „Jean Mihail” din Craiova pentru tran*sferarea pe timp de o lună a celor 6 opere ale lui Brâncuși la Târgu Jiu. Se dorește de asemenea implementarea unui sistem de comunicare publică în favoarea turismului cultural prin realizarea practică a „Avancronicii Brâncuși 2016”. Pe această platformă vor fi publicate știri de actualitate în limbile română, engleză și franceză. Tipărirea de către Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu (UCB) a unui album de arte plastice/vizuale al Expoziției naționale de arte vizuale „Desenul post-Brâncuși”, a membrilor Filialei Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România, constituie de asemenea o prioritate de lucru.
Tot în 2016, la Târgu Jiu se va înființa o secție de arte închinate lui Brâncuși, în cadrul Bibliotecii centrale a Univer*sității „Constantin Brâncuși”. Artistul va fi prezentat și tinerilor din liceele gorjene prin concursul „Să-l cunoaștem pe Brâncuși”. În aceeași notă se încadrează și organizarea ex*poziției de pictură „Pictura, grafica și sculptura gorjeană contemporană” a membrilor Filialei Târgu Jiu a UAP din România. O altă inițiativă este includerea în repertoriul Teatrului „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu a unor piese despre Brâncuși și opera lui.

Vrednicul de pomenire Mitropolit Bartolomeu a fost comemorat la Cluj-Napoca, la cinci ani de la trecerea sa la cele veşnice. Manifestările comemorative au început sâmbătă, 30 ianuarie, când, după Sfânta Liturghie a fost oficiată o slujbă de pomenire de către Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului. Slujba a fost urmată de o ectenie rostită în cripta de la subsolul Catedralei, unde se află mormântul Mitropolitului Bartolomeu. Luni, 1 februarie, Arhiepiscopia a organizat o seară comemorativă, dedicată celui ce a fost omul Bisericii și omul de cultură Bartolomeu Anania, în Muzeul Mitropoliei. Au participat IPS Mitropolit Andrei, preoţi, cadre didactice universitare, scriitori, artiști, actori și muzicieni care au evocat personalitatea regretatului ierarh, conform celor precizate de consilierul cultural al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, pr. Bogdan Ivanov. Printre personalităţile invitate la eveniment s-a aflat şi scriitoarea Marta Petreu, care a evocat opera literară a Mitropolitului Bartolomeu. „Literatura lui este o literatură importantă, memoriile lui arată un memorialist desăvârşit, iar persoana lui umană, după cum dovedesc şi mărturisirile şi dacă îi studiezi şi biografia, este una care a evoluat”, conform celor precizate de scriitoarea Marta Petreu. Alte evenimente comemorative au fost organizate şi la Centrul misionar de tineret „Ioan Bunea” din Sângeorz-Băi, precum și la Centrul Catehetic „Sfântul Arhidiacon Ștefan” din Parohia Maieru, Protopopiatul Năsăud.

Apel la normalitate pentru familia creştină
 

Tulburi vremuri ne sunt date să trăim și greu încercați suntem cu vorbe adânc meșteșugite spre a suna din coadă și a ne sminti în numele unei demo*crații și al unei globalizări, cărora, dacă există, cu siguranță că nu asta le este esența. Alergarea frenetică în și spre o lume morală, construită pe fundamentul multimilenar al unei tradiții creștine, în care nu puterea, nu dominarea, nu impunerea unui idol i-au fost rațiune, ci Iubirea. Această goană a noastră a născut de „cealaltă” parte – minoritară, falsa deschidere către „respectarea drepturilor omului”, către „tole*ranță”, către „civilizație”. De parcă iubirea ar putea genera intoleranță, ură, îndoctrinare absurdă. De parcă iubirea ar putea să ne întunece rațiunea și să ne îmbrâncească în discriminări ilogice. Nu putem ignora privirea rece și respirația hotărâtă ale unei lumi care se pretinde deschisă prin înverșu*narea cu care cere spargerea oricăror bariere, inclusiv pe cele ale bunului-simț.
Sigur că Dumnezeu ne lasă să alegem, întotdeauna a făcut-o. Dar în fața multor lucruri suntem doar niște copii fără judecată și fără discernământ care nici după ce aleg nu-și pot asuma greșeala.
Familia este formată din bărbat și femeie. Așa a fost mereu și așa va fi! Așa am apărut și noi, fiecare, din iubirea lor am fost zămisliți și în iubirea lor am crescut, împărțind la rându-ne iubire! Așadar, vrem să spunem tuturor că asocierea prin Taina Cununiei dintre un bărbat și o femeie nu este doar o tradiție, o obișnuință, un obicei la care oamenii au fost siliți să adere! Este firescul nostru pe care vrem să îl păstrăm, în care vrem să ființăm în continuare! Și mai vrem să ne creștem copiii și să-i educăm așa cum omenirea o face de la crearea ei! (Prof. Ion Cătălin Mîinescu, președinte Filiala Olt a APOR)