Lupta cu pacatele straine
 

Exista situatii cand aproapele nostru greseste din cauza noastra. Poate ca uneori suntem prea mandri ori prea egoisti, prea zgarciti ori prea lacomi, prea lenesi ori prea invidiosi, prea maniosi ori prea indiferenti. Poate ca il smintim cu vorba noastra ori cu exemplul personal, cu tinuta ori cu privirea.

Va propun sa ne gandim la situatii in care ne putem face partasi la pacate straine. Si acestea sunt mentionate in Indreptarul de spovedanie, deci trebuie marturisite.

antoniap, nu vreau să te supăr cu un offtopic, dar abia ce remarcase heaven că suntem obsedaţi de păcat, că a mai apărut un topic în acest sens...

Ca să încerc şi un răspuns la întrebarea ta, eu mă spovedesc în general de păcatele care îmi stau pe suflet, care mă tulbură...nu e nevoie să mă gândesc îndelung şi să cercetez îndreptarul de spovedanie... nu zic că e bine aşa, dar aşa fac...

Exista intrebari si raspunsuri care parca ne biciuiesc. Si totusi continuam sa adresam intrebari, incercam sa raspundem atat cat putem. Cui se supara, ii taiem nasul si gata! Mantuire!

Eu am convingerea ca daca noi am trai cu adevarat crestineste, daca am avea dragoste, multi din jurul nostru s-ar apropia de Dumnezeu. Uneori constientizam cand gresim fata de aproapele si il determinam astfel sa savarseasca pacate, iar alteori nu intelegem si nu constientizam cum l-am influentat pe cel de langa noi sa savarseasca pacatul.

In indreptarul de spovedanie lucrurile sunt prezentate clar, incat nu se lasa loc de interpretari. De exemplu daca sfatuiesti pe cineva sa avorteze, sau sa se razbune, te faci partas la acele pacate, chiar daca nu le savarsesti tu.

Nu doar s-ar apropia, s-ar mantui dupa cuvintele Sfantului Serafim de Sarov: "Dobandeste pacea si mii de oameni din jurul tau se vor mantui!"

Grija fata de starea duhovniceasca a aproapelui presupune noblete spirituala. Iar nobletea obliga. Daca un titlu nobiliar trebuia onorat prin fapte corespunzatoare, la fel si nobletea duhovniceasca presupune fapte demne de numele de crestin. Un exemplu:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_D...eta_Fiodorovna

Dumnezeu sa ne ajute sa ne vedem pacatele personale si pacatele straine.

Toti , avem convingerea ca . . . , dar asta-i marele dezastru , ca suntem convinsi ca gresim , si o facem voit intru smintirea celuilalt !
Suntem atat de rai , incat teoretizam si pacatuim la nesfarsit , calcand in picioare toate teoriile propovaduite , copiate , citate . . . !
Devenim ispititori , ispititi la randul nostru de cel de langa noi !
Mai cred Ecaterina , ca suntem astfel si cinici in "credinta" noastra , calcand cu buna voie in picioare cea ce "propovaduim" , si mai mult de atat il calcam in picioare " cu dragoste " pe cel de langa noi . Bine , aici este vorba de capitolul mandrie si nu numai !
Felicitari antoniap pentru subiectul adus aici , dar te asigur ca la sfarsitul discutilor de pe acest thread , lumina nu va fi !
Hristos a Inviat !

Pentru ce ma feliciti, Cristi? Am infiintat acest topic analizand in primul rand greselile mele in relatia cu ceilalti. Dar stiu ca Hristos S-a rastignit si pentru mine si pentru noi toti. De aceea ne ingaduie timp de pocainta.

Sa nu deznadajduim. Putem fi mai buni cu ajutorul lui Dumnezeu. Constientizarea pacatelor straine este o problema destul de delicata, indiferent ce roluri ne asumam in societate. Putem sa ne pocaim pentru pacatele pe care deja le-am constientizat. Dumnezeu sa ne ajute sa fim cat mai curati sufleteste.

Păcate străine de care se face responsabil creştinul atunci:
1. Când sfătuieşte pe altul să păcătuiască
2. Când porunceşte altuia să păcătuiască
3. Când se învoieşte cu altul la păcat
4. Când ajută altuia să păcătuiască
5. Când laudă pe cel ce face păcatul
6. Când ştie, dar tace de păcatul altuia
7. Când poate, dar nu voieşte să împiedice pe altul de a face păcatul


Sursa:
http://www.ortodoxia.md/descopera/9-...ele-apte-pcate

6. Când ştie, dar tace de păcatul altuia
Cum sa spui de pacatul altuia?Daca spui cuiva, se numeste barfa, daca spui la spovedanie te asemeni cu Iuda, adica mergi inaintea Lui sa parasti, in loc sa mergi cu pacatele tale il spovedesti pe altul?Daca tot ai deschis subiectul te rog spune-mi tu cum faci?Crezi ca Dumnezeu nu-l vede?Nu trebuie sa ne preocupam de pacatele noastre fiecare, sau nu ne vede Dumnezeu pe toti cum suntem?
7. Când poate, dar nu voieşte să împiedice pe altul de a face păcatul
Cum ai putea sa opresti pe cineva sa pacatuiasca daca el este hotarat sa o faca?Sau sa zicem ca ai o banuiala, ce poti sa faci?Crezi ca rezolvi ceva daca ii spui?
Eu cred ca singurele noastre arme sunt rugaciunile pentru aproapele, ca sa-i lumineze Dumnezeu mintea si sa-i dea gandul bun.Doamne ajuta!