Am respins Crestinismul
 

Buna ziua. Ma numesc Razvan si desi sunt crestin ortodox am avut si alte "religii" . Prima a fost una "diabolica" sa o numesc asa. Am fost o persoana negativa.Nu l-am negat niciodata pe Dumnezeu. Am crezut mereu intr-o "Fiinta Suprema" insa l-am respins pe Iisus ca divinitate si nu am trait dupa principiile crestine. Urmatoarea religie pe care am intentionat sa o imbratisez a fost Kabbalah. Am citit Kabbalah. Unele invataturi mi s-au parut foarte "rationale" , in raport cu unele ganduri si idei ale mele despre Dumnezeu, insa per total nu. Am contemplat si am ajuns la concluzia ca nu este pentru mine. Nu cred ca este f buna pentru umanitate in general. Nu am "simtit-o" si intr-un final am renuntat. Dupa o perioada de timp, interactionand cu oameni convertiti la Islam si interesandu-ma foarte mult despre aceasta religie am hotarat sa citesc Coranul. Am fost putin sceptic la inceput pentru ca inca aveam "esenta" de crestin in mine dar dupa un timp a inceput sa capete un sens. Am inceput sa il neg pe Iisus ca divinitate. Imi spuneam "a fost doar un om. un om bun care s-a sacrificat pentru ceea ce iubea" desi inca il iubeam pe acest "om" .Am si trait dupa anumite idei si principii musulmane. A venit o perioada in care am avut o inclinatie spre "stiinta" . Am inceput sa citesc multa filozofie. Egoismul meu luase proportii. Mi se parea prea "comuna" religia. Vroiam sa fiu "deosebit".Am fost atras de misticism. Nu dupa f mult timp, din diferite motive, am suferit o depresie. Nu sunt adeptul medicilor, anti-depresivelor etc. Am cautat alt "leac". Si am inceput sa citesc invataturile lui Buddha. Pot sa spun ca au avut sens pentru mine, insa nu mi s-au parut ceva "Divin" . Doar o chestie psihologica. Cred ca a fost mai mult ca o auto-sugestie. Dupa toate aceste "aventuri" am revenit la prima "religie". Negativismul. Acum am un sentiment de vinovatie. Nu sunt in pace cu mine insumi. M-am gandit f mult la asta si am constientizat ca am gresit f mult. In acelasi timp ma gandesc ca a fost ca un "test" si ma simt bine pentru ca in sinea mea stiu ca pana la urma nu am fost niciodata o "persoana rea", nu am avut intentii rele, si poate toate acestea s-au intamplat cu un motiv. Si asta mi se intampla in fiecare zi. Lupta asta permanenta. Cateodata simt ca innebunesc. E mai mult decat "un sentiment de vina". S-a tranformat in ceva f urat. Ganduri negative, diabolice, neliniste, stare de nervozitate, insomnie, ganduri de suicid... Probabil nu acesta e singurul motiv. E si stilul meu de viata, mediul in care traiesc. Dar joaca un rol f important.
A mai trecut cineva prin asa ceva? Daca imi poate explica cineva....
Si in primul rand... ce spune Iisus si Biblia... dspre aceste lucruri...
Multumesc.

Intr-adevar ai incercat cam tot ce se poate in materie de religie, credinta, ca sa spun asa, dar vezi ca tot ortodoxia te atrage? Tu intrebi ce spune Iisus si Biblia despre ac. lucruri, dar mai este si Sf. Traditie. Mergi la un pr., spovedeste-te si incepe sa citesti vietile sfintilor. Incearca sa cunosti ortodoxia mai amanuntit cu ajutorul duhovnicului deoarece acolo unde iti apare o intrebare, o neclaritate, sa poti sa primesti raspuns imediat, nu mintea ta sa caute raspunsul dupa cum ii convine din alte religii. O carte pe care ti-as recomanda-o sa o citesti este Jurnalul Fericirii de Nicolae Steinhardt.

El vorbeste despre "crestinism", nu despre ortodoxie, Cristina.
Este inca in cautare.

Mai Cristina, cum sa se spovedeasca la preot un om care il respinge pe Iisus, care nu crede ca este Dumnezeu? Uite ca in schimb o face in public, sa se mai descarce de povara...

Razvan, cautarea e buna si Insusi Hristos o recomanda; si eu am citit scripturile orientale si nu m-au impresionat cu nimic. Cauta in mod sincer si vei gasi! Numai ca trebuie sa te grabesti, ca viata-i scurta si nu prindem neaparat batranetile. :)

Eu nu am trecut prin asa ceva, dupa perioada de ignoranta din adolescenta am descoperit crestinismul, întâi prin cartea despre rugaciunea inimii Pelerinul Rus. Din ea am aflat de Biblie si de Filocalie pe care le-am devorat apoi.

Greseala ta e ca tu cauti un adevar exterior tie când de fapt adevarul se reveleaza singur în interior, nu pentru ca noi suntem adevarul, El e distinct de noi ca Fiinta ci fiindca El e atât de aproape de noi încât ne lumineaza si ispira direct, nu prin intermediul unei doctrine. E suficient sa ai atitudinea de a nu respinge si constiinta unui Dumnezeu viu, rational, personal, Care intervine în viata oamenilor.

Biblia trebui so citesti singur, dar doar Noul Testament (VT poti sa-l citesti mai târziu). NT e cam sigura învatatura care spune cauta si vei gasi, adica te îndeama sa cercetezi si sa te convingi singur cum stau lucrurile. Biblia e un început pentru cunoasterea personala, launtrica a realitatilor nevazute si ea reprezinta esenta învataturii crestine.

Multi nu patrund semnificatia si scopul acestor învataturi, chiar daca li se pare si daca fac mare caz de cunoasterea Bibliei. NT vorbeste despre Hristos ca Dumnezeu, Principiu al existentei si creator universal, despre natura vie si personala a lui Dumnezeu dupa modelul (chipul) caruia a fost creat omul, despre necesitatea de a ne dedica viata lui Dumnezeu pentru a ne mântui, despre mântuirea vazuta ca proces de cunoastere a lui Dumnezeu si unire cu El.

Daca te supui experientelor spirituale ale altor religii, te deschizi singur "inrauririlor dracesti".
Fapt "firesc" si documentat (o sa-ti caut niste lecturi despre asta), daca respingi si hulesti pe Iisus ca sa TE AFIRMI PE TINE (uite asta mi se pare interesant: ca ti-ai descoperit singur mandria, faptul ca de fapt pe tine te "idolatrizezi"). Asta f pe scurt ca sunt grabita, revin m. tarziu.

Eu am inteles foarte bine ce a spus el dar am vrut sa ii spun intr-un mod "elegant" si "diplomat" ca trebuie sa poarte o discutie cu un preot, acesta stiind cum sa il faca sa aleaga ortodoxia. Uitati-va si voi cat a cautat si inca mai cauta.........de multe ori fara ajutor nu ajungi acolo unde trebuie. El trebuie sa se intoarca la origini, el sg. spune ca este crestin ortodox, dar a avut si alte religii.

Uite ce spune: "Dar Duhul grăieşte lămurit că, în vremurile cele de apoi, unii se vor depărta de la credinţă, luând aminte la duhurile cele înşelătoare şi la învăţăturile demonilor" (I Timotei 4:1)

Eu m-am intors la ortodoxie citind cartile parintelui Seraphim Rose. Poate-ti folosesc (deoarece analizeaza diferite curente spirituale din perspectiva ortodoxa).
http://www.crestinortodox.ro/carte-9...gia-viitorului
http://carti.x6.ro/cartea/i/Ierom-Se...l/NIHILISM.DOC
Foarte foarte bune pentru cineva crescut in societatea de azi, cand toate religiile sunt considerate cai alternative de crestere spirituala.
Au fost foarte bune pt mine, deoarece deja intuiam ca adevarul, daca exista, este unul si intreg (adica nu exista adevar partial, relativ, franturi de adevar..).

[quote=anna21;180005]

Eu m-am intors la ortodoxie citind cartile parintelui Seraphim Rose. Poate-ti folosesc (deoarece analizeaza diferite curente spirituale din perspectiva ortodoxa).
http://www.crestinortodox.ro/carte-9...gia-viitorului
http://carti.x6.ro/cartea/i/Ierom-Se...l/NIHILISM.DOC
QUOTE]

hmmm, mda, in sfirsit inteleg de unde ti se trage felul prapastios, fundamentalist-habotnic in care abordezi problemele legate de crestinism.
Stilul sau apocaliptic, de groaza, amenintari si pedepsire, in general de a prezenta problemele legate de credinta sunt foarte asemanatoare felului in care ne vorbeste si Par Arsenie Boca. De aceea eu am incetat sa-l mai citesc. La mine acestia doi au un efect contrar.

[quote=andreicozia;180009]Tu stii un crestinism in care nu exista apocalipsa si pedeapsa? (Nu, nu-mi raspunde).
Ca sa gasesti asa ceva trebuie sa dai la o parte foarte multi traitori care te fac sa te simti "inconfortabil" in credinta ta.. Eventual o noua credinta croita doar pt bunastarea ta psihica.. ceva gen iubire fara frontiere..
Spune-mi ce citesti tu.. pot sa-ti aduc argumente cam din orice scriitor ortodox!
(cauta la pacate grele: cele impotriva Duhului Sfant - prea mare incredere in bunatatea lui Dumnezeu, care te face sa crezi ca pacatele iti sunt iertate fara sa te indrepti! Iadul exista, la fel apocalipsa.. pedeapsa este sigura si de neinlaturat, indiferent daca ne place gandul sau nu!)

Apreciez mult ca ai ridicat discutia de la nivelul pantofilor .. poate ajungem sa discutam si idei.. intr-o buna zi!