Andrei, sa ma fereasca Dumnezeu de preoti, ca cei de care se vorbeste pe aici. Pana acum am intalnit numai preoti dedicati meseriei lor, fapt pentru care Ii multumesc: Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie!
In Romania mai sunt inca multi duhovnici buni.

Arlechino, am impresia ca esti foarte influentat de meseria ta si ai impresia ca preotii nu se descurca fara cunostinte de psihologie. Sa nu uitam ca psihologia e stiinta omeneasca, in vreme ce preotul prin harul primit, e ajutat de Duhul Sfant, pentru a ne sfatui cum e mai bine. Atunci cand ma duc si ma spovedesc, am nevoie de intelepciunea lui Dumnezeu, pentru a iesi din pacat, si nu de explicatiile psihologului, care sa ma ajute sa inteleg de ce fac anumit lucru, pe care acesta nici nu-l considera pacat, sa ajung sa-l accept si sa nu ma indrept niciodata, ci mai degraba sa ma afund in pacate si patimi, considerand ca e normal asa. Prefer severitatea preoteasca sau calugareasca, pentru a ma rusina de ceea ce fac si a alege calea pocaintei.
Sfatul meu: alta data alege un preot mai in varsta si cu experienta si uita, pe timpul spovedaniei, tot ce stii legat de psihologie, caci la spovedanie te duci ca la medic: tu esti bolnavul, iar preotul trebuie sa iti dea medicamentul (canonul) si iertarea pacatelor. Si o va face nu in baza diplomei, ci in baza harului pe care il are de la Dumnezeu.

Savarsitorul Tainei este Hristos. Se spune ca Taina este valida si in cazul in care slujitorul-preotul este nevrednic din punct de vedere moral. Nu cred ca va lasa Hristos pe cel care a venit la Doctor sa plece nevindecat din cauza nevredniciei preotului. Preotul este doar un martor asa se accentueaza in rugaciunea de dinainte de spovedanie.

Nu intr-o descriere reusita sta vindecarea noastra. Nici in simplul fapt ca preotul a rostit diverse sfaturi. Vindecarea sta in dorinta de a lepada omul pacatului din mine si de a sadi sfaturile duhovnicului intr-o inima cuprinsa de dor dupa Dumnezeu.

Suntem nemultumiti de modul in care a decurs intalnirea cu preotul. Spunem cu usurinta: mi-as fi dorit sa ma intrebe asta sau sa-mi raspunda asta ..., Eu spun ca e bine sa mergi la preot si sa-i arati rana, altfel vei risca sa pleci din aceasta intalnire mai subrezit decat erai.

Cind am inceput sa ma spovedesc am avut niste experiente terifiante in legatura cu modul cum s-a comportat preotul.Eram complet bulversata si aveam mii de intrebari care ma chinuiau ziua si noaptea si nu stiam unde sa aflu raspuns iar daca am incercat sa merg din nou la spovedanie femeile mai in virsta din biserica se uitau la mine lung si chiar ma apostrofau,nu mai zic de preoteasa care ma luase la ochi.
Dar lucrarea curatitoare odata inceputa prin vointa mea,a dat rezultate si am cunoscut o doamna psiholog imbunatatita duhovniceste care mi-a dat carti din care am aflat multe raspunsuri(am inceput cu parintele Cleopa cele 14 volume).
Daca faci primul pas are grija ingerul cel bun sa te calauzeasca pana vei gasi un duhovnic asa cum iti doresti.Daca te rogi si il cauti, se va intimpla negresit si aceasta.

Am fost la spovedanie in postul Pastelui; spovedania a fost scurta, iar sfatul preotului la fel de concis, dar la obiect. Dupa ce m-am ridicat in picioare, am simtit spre surprinderea mea ca mi-a cazut o mare greutate de la inima, greutate pe care nici nu o simtisem inainte.
Noi purtam aceste "greutati" cu noi fara sa le stim. Sa scapam de ele, spre binele nostru.

cred ca de aici ti se trage problema cu darul tau facut bisericii, si care ti-a fost trimis retur acasa. mare grija cu preotesele astea! poate bag si eu la cap, pana sa ma lovesc cu capul de pragul de sus. :)

apropo de subiectul acesta controversat al spovedaniei cam "neprofesioniste" ca sa zic asa, am si eu niste nelamuriri:

1. orice preot este/ poate fi automat si duhovnic?

2. este stipulata undeva varsta minima ptr hirotonia intru preotie?

3. cred ca duhovnicii ar trebui sa fie mai in varsta, trecuti prin viata, cu capacitate si inclinatie deosebita spre lucrul cu oamenii, care se stie, nu sunt doi la fel.

Doamne ajuta! sper sa nu se supere careva de cele spuse :)

Intr-adevar Mirela! Ai judecat bine.Cele relatate de mine s-au petrecut de mult.
Sunt din pacate bisericii unde preotul face ce zicie preoteasa!!!
Ar fi bine sa discutam intr-un topic si despre preotese.

Mirela,nu orice preot este automat si duhovnic,el nu primeste duhovnicia odata cu preotia,ci ulterior.Si da,este o varsta stipulata in canoane,in canoanele amintite deseori dupa bunul plac,dar nu in mod cinstit.Exista o varsta la care Sf.Parinti o au indicat ca adecvata pentru preotie,insa nu se mai tine cont de aceasta.Oricum este o varsta matura,in timp ce in ziua de astazi,mai ales in manastire,se hirotoniseste si la 18 ani.
Mama mea are o vorba,atunci cand este pusa inaintea spovedaniei unui preot tanar;"Doar nu m-oi marturisi la copilul meu!!!"
Deci,intr-adevar,un preot trebuie sa fie ca si un psiholog,este un modelator de suflet si trebuie sa fie cu luare aminte,fiindca poate influienta radical viata unui om,prin indrumare si pregatire spirituala.
Iar la punctul 3 ai mare dreptate,insa cum viata este atat de diversa,chiar si prin imperfectiune,nu ne ramane decat ca NOI sa fim cei care gandim,rationam si selectam ceea ce ne defineste mai cu precadere si ne echilibreaza,iar restul vine oricum,cu bune si cu rele.

E bine ca atunci cand mergem la preot sa nu asezam in fata ratiunea, ci inima. Asa vom putea ajunge si noi la aceste minunate cuvinte ale poetului grec Nikiphoros Vrettakos:

"Nu stiu cum anume si de ce,
Dar deodata nu mai este intuneric nicaieri:
S-a revarsat inlauntrul meu tot soarele,
Din miile de rani care-mi sfasiau fiinta ieri"