Paraclisului Maicii Domnului în fiecare seară, după Vecernie !
 

În timpul Postului Adormirii Maicii Domnului, la Catedrala patriarhală din Bucureşti se săvârşeşte slujba Paraclisului Maicii Domnului în fiecare seară, după Vecernie. Această rânduială a început ieri seară, în prima zi de post, şi se va încheia în ajunul sărbătorii Adormirea Maicii Domnului. Această rânduială specifică mănăstirilor este preluată şi la unele catedrale chiriarhale din ţară, precum şi la unele parohii unde evlavia credincioşilor către Maica Domnului este mai mare.

Miercuri, 01 august 2012, în prima zi din post, la Catedrala patriarhală, la slujba Paraclisului a fost prezent şi Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, potrivit Ziarul Lumina Preafericirea Sa a binecuvântat pe credincioşii prezenţi şi a rostit un cuvânt de învăţătură despre semnificaţia Postului Adormirii Maicii Domnului şi despre praznicul împărătesc care încheie această perioadă de pregătire.

Paraclisul este o slujbă specială de invocare a ajutorului Născătoarei de Dumnezeu, aşa cum ne arată şi etimologia cuvântului grecesc 'paraklisis', care înseamnă 'invocare' sau 'chemare', dar şi 'mângâiere'. Slujba Paraclisului se aseamănă cu cea a Utreniei, cuprinzând tropare, condace, canonul complet, Evanghelia şi ectenii. În tradiţia românească cele mai cunoscute sunt Paraclisul Mic al Maicii Domnului, primul din Ceaslov, şi Paraclisul Mare al Maicii Domnului care poate fi găsit şi la finalul Psaltirii. Slujba Paraclisului Mic a fost alcătuită de Sfântul Teostrict Mărturisitorul, stareţul Mănăstirii Pelekete, de lângă Constantinopol, care a pătimit în timpul disputei iconoclaste din secolul al VIII-lea. Slujba Paraclisului Mare a fost alcătuită de Teodor II Dukas Laskaris, împăratul bizantin al Niceei, care a domnit în exil între anii 1254-1258, după cucerirea Constantinopolului de cruciaţi în 1204.

Mănăstirea Săraca din cadrul Arhiepiscopiei Timişoarei îşi va sărbători hramul
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/1...0213520258.jpg
Cu prilejul praznicului „Schimbării la Faţă”, luni, 6 august 2012, Mănăstirea Săraca din cadrul Arhiepiscopiei Timişoarei îşi va sărbători hramul, informează site-ul mitropolia-banatului.ro.

Mănăstirea Săraca, din cuprinsul Arhiepiscopiei Timişoarei, este aşezată în localitatea Şemlacul Mic, la o distanţă de 67 de kilometri sud de Timişoara.

Originea acesteia nu se cunoaşte cu certitudine. După unii istorici, ar data din secolele XIII-XIV; alţi cercetători, pornind de la vechiul strat de pictură, susţin că mănăstirea a fost zidită în secolele XVI-XVII. Din analiza documentelor istorice, reiese că între anii 1270-1271 mănăstirea desfăşura o bogată activitate. Informaţii suplimentare datează de la începutul secolului al XV-lea, când superiorul călugărilor franciscani raporta că mănăstirea este o apărătoare a “schismaticilor”.
În 1865, mănăstirea se găsea în paragină. În 1934 ajunge sub oblăduirea Episcopiei Caransebeşului, iar mai târziu sub aceea a Arhiepiscopiei Timişoarei. Din 1948 şi până în 1987 a fost utilizată de parohia Şemlacu Mic.

În anul 1987, la stăruinţa Înaltpreasfinţitului Mitropolit Nicolae Corneanu aşezământul şi-a redobândit statutul de mănăstire, fiind complet restaurat şi aşezat cu bună stare de funcţionare.

Mănăstirea „Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ” Piatra Craiului in sarbatoare !
 

Singurul aşezământ monahal aflat sub ocrotirea Sfântului Ioan Iacob de la Neamţ din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, Mănăstirea de la Piatra Craiului, îşi va sărbători patronul spiritual pe data de 5 august 2012, în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei, care din ajunul sărbătorii va participa și la slujba de priveghere oficiată aici de la ora 18:00 Vecernia cu Litie, Utrenia cu Ceasul I, după cum a precizat corespondentul TRINITAS TV, Moldovan Cristian Dumitru. Părintele Mitropolit va sluji Sfânta Liturghie arhierească, de la ora 9:30 înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

Mănăstirea „Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ” Piatra Craiului este situată pe raza localităţii Bucea, comuna Negreni, judeţul Cluj, la 90 km de Cluj și 60 km de Oradea, la 3 km de șoseaua E60. Ideea înfiinţării acestei mănăstiri a avut-o o credincioasă din Parohia Bucea, donând terenul şi o casă de vacanţă în mijlocul pădurii, la interferenţa a trei judeţe: Cluj, Bihor şi Sălaj. Acestea se întâmplau prin anii 1993-1994. Primii doi monahi s-au instalat în primăvara anului 1995, în căsuţa formată din două camere şi un hol, începând să facă planuri pentru viitoarea biserică.

În 1995 s-a ridicat biserica din lemn, care a fost prima biserică, după care s-a ridicat un corp de chilii, iar din 2006 s-au început lucrările la biserica din zid care se continuă și în prezent, în 2009-2010, s-a început ridicarea unui corp de chilii pentru primirea pelerinilor”, 320 locuri de cazare iar în 2011 s-a ridicat și o trapeză a declarat stareţul Mănăstirii Piatra Craiului, Protos. Antonie Flore, în prezent sunt 4 viețuitori.

Credincioşii din Mitropolia Clujului și nu numai, se vor putea închina și la moaştele Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul. Sfintele moaşte vor fi aduse spre cinstire şi închinare în data de 4 august 2012 de către Arhim. Vartolomeu, Exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Râmnicului și starețul Mănăstirii Cozia alături de Stavrofora Mihaela Tamaș stareța Mănăstirii Bistrița și un sobor de opt maici, cu binecuvântarea ÎPS Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, cu ocazia prăznuirii hramului acestei vetre monahale. Delegaţia de la Mănăstirea Bistrița, va sosi cu racla cu sfintele moaşte sâmbătă după-masă, în jurul orei 16.30. Aceasta va fi întâmpinată în curtea mănăstirii de monahii aşezământului, preoţi şi credincioşi.

Sfintele moaşte vor fi aşezate spre închinare într-un baldachin special amenajat în incinta mănăstirii.

Duminică, la ora 13:00, vor fi şi la Mănăstirea Voievodeni din județul Sălaj, unde vor sta spre cinstire şi închinare toată ziua de luni cu ocazia hramului acestei mănăstiri Schimbarea la Față a Domnului. Cu acest prilej se va oficia la acest aşezământ monahal slujba vecerniei şi privegherii, duminica seara, iar luni Sfânta Liturghie.

Mănăstirea Lainici din judeţul Gorj in sarbatoare !
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/1...1597817625.jpg
Numeroşi credincioşi sunt aşteptaţi la Mănăstirea Lainici din judeţul Gorj luni, 6 august, de praznicul “Schimbarea la Faţă a Domnului”. Cu acest prilej, după cum ne informează Gabriela Popescu – Biroul de presă al Arhiepiscopiei Craiovei, slujba Sfintei Liturghii va fi săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, alături de un sobor de preoţi şi diaconi.

Mănăstirea Lainici este aşezată în Defileul Jiului şi este considerată de sute de ani liantul credincioşilor din Oltenia cu cei din Ardeal, datorită aşezării ei geografice. Aflat într-o poiană, la o altitudine de aproape 800 de metri, aşezământul monahal a luat fiinţă între anii 1850 - 1852. În biserica nou-construită în curtea Mănăstirii Lainici se află icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Grabnic Ascultătoare“, unicat în ţara noastră, adusă de la Muntele Athos. Este pictată pe lemn de santal şi acoperită cu o mantie grea de argint aurit.

Colapsul marilor biserici protestante: apusul creştinismului liberal?
 

Începând cu anii 2000, Biserica Episcopală și-a pierdut aproximativ 23% din membri. În ritmul acesta în 26 de ani nu va mai avea membri.
În 2006, liderul Bisericii Episcopale (o ramură a bisericii protestante americane), Katherine Jefferts Schori, a declarat pentru ziarul New York Times că membrii bisericii „nu doresc sa înmulțească numărul lor aducând pe lume mai mulți copii decât o fac deja“. Mai mult decât atât, Biserica „i-a sfătuit pe oameni să fie atenți la gestionarea planetei și să nu o exploateze mai mult decât este posibil.“
„Gestionarea planetei“ și nașterea de copii nu sunt două idei total incompatibile. Însă, dacă prin păstrarea acestor principii Schori a dorit stingerea Bisericii Episcopale, atunci aceasta este pe cale să se întâmple. Biserica Episcopala se află, conform statisticilor, în declin.
Începând cu anii 2000, Biserica Episcopală și-a pierdut aproximativ 23% din membri. În ritmul acesta în 26 de ani nu va mai avea membri.
Ziariștii publicației New York Times, printre care și Ross Douthat, au observat că acest colaps a luat naștere atunci când Biserica Episcopală începuse să devină „una din cele mai conștiente Biserici creștine de sine stătătoare din Statele Unite.“
Paradoxul constă în faptul că transformarea era concepută pentru a face Biserica „relevantă şi vitală“. Oamenii însă, au încetat să mai meargă la biserică pentru că nu le oferea nimic din ceea ce „[nu] ar fi putut deja obţine dintr-un liberalism secular pur".
Ceea ce este valabil pentru Biserica Episcopală este valabil în mare măsură şi pentru majoritatea Bisericilor protestante. Întrucât aceste biserici s-au îndreptat spre stânga pentru a câștiga „relevanță“ și „vitalitate“, numărul lor a scăzut rapid și considerabil.
Această situație nu este una nouă. Cu patruzeci de ani în urmă, Dean Kelly vorbea în cartea sa "Why Conservative Churches are Growing“ despre o poveste asemănătoare. Kelly sublinia faptul că „Bisericile conservatoare, respectând principii teologice aparent demodate şi impunând enoriașilor reguli stricte, au egalat sau chiar depășit procentajele timpurii ce indicau creșterea populației.
Noutatea constă în faptul că astăzi, unele din aceste biserici conservatoare, nu mai reușesc să se extindă. De exemplu, în ultimii patru ani numărul de membri ai Convenției Baptiste de Sud se află într-o continuă scădere. Mai grav este faptul că numărul oamenilor botezați a scăzut în ultimul deceniu, atingând numărul minim înregistrat în perioada anilor 1950.
Acesta nu este singurul motiv pentru care creștinii adepți ai conservatorismului teologic ar trebui să se gândească de două ori înainte să se bucure pentru declinul Bisericii liberale. Potrivit lui Douthat „ideea definitorie a creştinismului liberal spune că credința ar trebui să încurajeze reforma socială precum și transformarea personală, fiind o forță pozitivă în viața noastră națională“.
Conform lui Gary Dorrien, la școala teologică Union Theological Seminary din America, generațiile timpurii de creștini cu convingeri liberale erau conduse, de oameni care aveau „un fundament solid în studiul Bibliei, devotamentului familial, rugăciunii și slujirii“. Cererile lor pentru reformă au fost făcute în contextul unei credinţe "în propriul Dumnezeu transcendent ... în dumnezeirea lui Hristos, în nevoia de mântuire personală şi în importanţa misiunii creştine“.
Acel tip de Creştinism liberal a ajutat de exemplu la formarea mişcării pentru drepturile civile. "Avem o datorie către această tradiţie“.
Astfel, cine suntem noi, predicatorii misionari, pentru a ne da cu părerea despre declinul bisericilor protestante? Dr. Timothy George, Preşedinte al Consiliului de la Centrul Colson și Decan la Beeson Divinity School, a scris un articol excelent despre acest lucru. El emite un apel puternic la vitalitate spirituală, integritate din punct de vedere teologic, smerenie şi mai presus de toate la rugăciune. (Eric Metaxas, corespondent al ziarului Christian Post)
sursa:http://christianpost.com

Biserica Ortodoxă Română îl prăznuieşte la 5 august pe Sfântul Ioan Iacob Hozevitul
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/1...4104655111.jpg
Biserica Ortodoxă Română îl prăznuieşte la 5 august pe Sfântul Ioan Iacob Hozevitul de la Neamţ, unul dintre cei mai iubiţi sfinţi români, cunoscut printre credincioşi mai ales pentru versurile sale pline de sensibilitate şi duhovnicie. Peste tot în ţară, oamenii se adună în jurul bisericilor închinate lui pentru a înălţa rugăciuni acestui sfânt din secolul XX.

Sute de pelerini sunt aşteptaţi la Seminarul Teologic Ortodox 'Veniamin Costachi' de la Mănăstirea Neamţ, unde se află un deget al Sfântului Ioan Iacob, împreună cu o parte a lucrurilor sale personale: metaniile, camilafca şi ceaslovul. Odoarele se găsesc într-o raclă aflată în Biserica 'Sfântul Ioan Iacob Hozevitul' din curtea seminarului, a cărei ridicare a început în 1994, când s-a dorit iniţial construirea unui paraclis pentru elevii seminarului. În anul 1997 a fost sfinţit altarul sfântului lăcaş care a fost construit în aşa fel încât să fie o casă nouă pentru Sfântul Ioan Iacob. Slujbele dedicate hramului încep din această seară, de la ora 18:00. 'În cadrul slujbei de Priveghere, credincioşii îşi găsesc liniştea sufletească, pentru că Sfântul Ioan Iacob a fost un mare rugător, trăind retras de lume, iar rugăciunea plină de pace şi de bucurie este una din laturile Sfântului Ioan Iacob. Ea se transmite celor care participă la privegherea închinată Sfântului Ioan Iacob. În ultimii ani am văzut cum credincioşii caută să se adape din atmosfera aceasta duhovnicească', a spus părintele Ioan Mihoc, directorul Seminarului Teologic Ortodox de la Mănăstirea Neamţ. Duminică, 5 august, de la ora 6:00, se va săvârşi slujba Aghesmei mici, care va fi urmată de Taina Sfântului Maslu şi de Acatistul Sfântului Ioan Iacob, după care Sfânta Liturghie va fi oficiată de Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de un sobor de ierarhi, înconjuraţi de mulţi preoţi şi diaconi.

Pelerinaj la casa natală a sfântului

Manifestări deosebite dedicate sfântului român vor fi organizate şi la Seminarul Teologic din Dorohoi, judeţul Botoşani, care îi poartă numele şi unde elevii au pregătit o sesiune de comunicări şi s-au închinat, alături de credincioşi, la racla ce adăposteşte moaştele mai multor sfinţi români, adusă la seminar din Arhiepiscopia Tomisului. De asemenea, astăzi se organizează un pelerinaj la casa Sfântului Ioan Iacob din localitatea Horodiştea, iar duminică, 5 august, vor fi săvârşite aici Utrenia, Acatistul şi Sfânta Liturghie. La final, Corul 'Haris' al seminarului va susţine un concert de cântări religioase. Şi în satul natal al Sfântului Ioan Iacob, Crăiniceni, credincioşii vor participa la procesiuni şi slujbe care se vor încheia cu o agapă frăţească.

Credincioşii din Bucureşti pot participa în ziua prăznuirii la slujbe la Biserica 'Sfântul Ioan Iacob' din Protoieria III Capitală, unde s-au pregătit şi câteva daruri pentru credincioşi, precum şi la Biserica Boteanu din Protoieria II Capitală, unde se află o raclă cu părticele din sfintele sale moaşte, potrivit Ziarul Lumina.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului
 

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din parohia Trifeşti, Protopopiatul Roman, va ajunge luni, 6 august, la Biserica 'Adormirea Maicii Domnului' - Lazaret din Bacău. Pelerinajul va avea loc cu binecuvântarea Preasfinţitului Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. În fiecare dimineaţă se va săvârşi Sfânta Liturghie, iar în zilele de luni, 6 august, şi marţi, 7 august, la ora 18:00, se va oficia Taina Sfântului Maslu. De asemenea, vor fi citite rugăciuni la vreme de secetă. Băcăuanii se vor putea închina icoanei Maicii Domnului de la Trifeşti până miercuri, 8 august. 'Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Trifeşti o întruchipează pe Maica Domnului împreună cu Pruncul Iisus. Aceasta are o istorie aparte ce se transmite din generaţie în generaţie. Potrivit acesteia, în urmă cu sute de ani, un cioban, care îşi avea stâna pe malul drept al râului Moldova, a găsit în albia râului o bucată de lemn, adusă de ape. A luat lemnul din apă şi a încercat să facă un foc cu el. În momentul în care a încercat să taie cu un topor acea bucată de lemn, ciobanul a observat că din acesta a început să curgă sânge. Speriat şi mirat, el a mers cu bucata de lemn la preotul satului. Din acel lemn a fost facută sfânta icoană, care s-a dovedit a fi făcătoare de minuni. Aceasta este cunoscută de către credincioşi sub numele 'Sfânta' sau 'Sfânta de la Trifeşti'. În fiecare an, icoana ajunge în mai multe parohii din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei pentru ca un număr cât mai mare de credincioşi să se poată închina', a declarat pentru Ziarul Lumina Ed. Moldova, pr. Constantin Gherasim, inspector în Probleme de tineret şi mass-media al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului.

Cluj !
 

Moaştele Sfântului Nectarie de la Biserica 'Sfântul Nectarie' din Iaşi ajung la Mănăstirea Petreştii de Sus, judeţul Cluj.

Racla cu moaştele Sfântului Nectarie a ajuns azi, la ora 10:00, în incinta mănăstirii clujene din Petreştii de Sus, unde a fost întâmpinată de monahi şi credincioşi. Cu acest prilej la mănăstire se va oficia un program liturgic special. Astăzi, de la ora 12:00 s-a citit Acatistul Sfântului Ierarh Nectarie, s-a continuat de la ora 15:00 cu Taina Sfântului Maslu şi de la ora 17:00 cu slujba Privegherii, după cum a declarat stareţul mănăstirii, protosinghelul Teofil Popescu. În ziua de hram, la sărbătoarea Schimbarea la Faţă va fi prezent la Mănăstirea Cheile Turzii din Petreştii de Sus Înalt Preasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, care va oficia Sfânta Liturghie de la ora 10:00.

De asemenea, racla cu moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul, de la Mănăstirea Bistriţa din judeţul Vâlcea, va fi adusă azi la Mănăstirea 'Sfântul Ioan Iacob Hozevitul' de la Piatra Craiului, judeţul Cluj, cu prilejul hramului.

Racla ajunge la mănăstire astăzi la ora 16:30, când va fi întâmpinată de monahii acestui aşezământ şi de credincioşii din regiune. Soborul de preoţi şi călugări va rosti cu acest prilej o rugăciune de mulţumire. Programul liturgic va continua seara, de la ora 18:00, cu slujba Privegherii oficiată de Înalt Preasfinţitul Andrei, Mitropolitul Clujului, după cum ne informează Ziarul Lumina.

Biserica „Cuţitul de Argint” de pe Dealul Filaret din Capitală in sarbatoare !
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/1...1953585695.jpg
Printre numeroasele lăcaşuri de cult din Patriarhia Română care îşi vor serba luni, 6 august 2012, hramul se află şi Biserica „Cuţitul de Argint” de pe Dealul Filaret din Capitală.

Ridicat între anii 1906-1910, cu ocazia Expoziţiei Naţionale Jubiliare, lăcaşul de cult a avut ca model biserica „Sfântul Nicolae Domnesc” din Iaşi, fiind placată cu cărămidă roşie şi cărămidă smălţuită.

Este o construcţie pe plan triconc (22,65 x 10,6 m), cu ziduri groase de 1,5 m, de tip biserică moldovenească. Nu are pridvor. Peste naos este ridicată o turlă octogonală sprijinită pe arce moldoveneşti, având acoperiş piramidal învelit cu ţiglă. Faţadele sunt împărţite în două registre: cel inferior placat cu piatră naturală, cel superior este placat cu cărămidă roşie aparentă, cu rânduri de firide pictate şi ocniţe, alternate cu şiruri de discuri din ceramică smălţuită, colorate.

Descoperirea unei basilici creştine romane în Tesalonic
 

O nouă descoperire arheologică a uimit lumea academică a Europei. Cu ocazia lucrărilor de construcţie a metroului din Tesalonic, s-a descoperit o Biserică paleo-creştină, care va fi transferată aproape de clădirea Bibliotecii Aristotel din oraş.
Biserica, distrusă în secolul al VII-lea, este o basilică de mici dimensiuni, cu o capelă funerară. Ea a fost construită nu departe de „Poarta de Aur”, la extremitatea vechiului cimitir occidental al oraşului.
Astăzi ea se găseşte aproape de strada Monastiriou, pe amplasamentul viitoarei staţii de metrou: „Piaţa Democraţiei”. În momentul săpăturilor, arheologii au găsit resturi de mozaic reprezentând un câmp alb cu clematite (plante căţărătoare), o pasăre phoenix cu un halou (simbol creştin al lui Hristos) în treisprezece raze. De fiecare parte a păsării phoenix erau reprezentate 6 păsări. Cercetătorii au presupus că pasărea Phoenix este Hristos iar cele 12 păsări sunt Sfinţii Apostoli. Construcţia noii rute de metrou din Tesalonic, pe ruta principală a drumului antic şi bizantin, numit Via Egnatia, este însoţită de numeroase descoperiri arheologice.


Sursa: www.orthodoxie.com