un sfat...poate ma puteti ajuta
 

am gasit acest forum si parca de fiecare data cand citesc prin el ma simt mai bine, mai aproape de dumnezeu, mai aproape de oameni credinciosi si de oameni care imi dau putere prin ceea ce scriu aici....

totusi am o mica problema, intradevar e mica pt ca stiu ca este multa lume care sufera pe chestii mult mai grave sau mai mari si intr-un fel ma simt putin prost ca vin si ma plang aici cu mica mea problema ca sa zic asa...dar pe mine ma macina mult...poate totusi ma puteti ajuta cu un sfat

curand implinesc 20 de ani...totusi o varsta la care poti sa te astepti la ceva de la viata, la care totusi poti sa spui ca esti matura...am de toate nu imi lipseste nimic...am multe lucruri pe care altii nu le au si ii multumesc lui dumnezeu in fiecare zi pt asta...dar am un neajuns...dragostea.....nu ma refer la dragostea parinteasca pt ca si de aia am destula.
Ce vreau sa spun e ca in acesti 20 de ani nu am avut niciodata un prieten. Si sufar mult pe chestia asta...Vezi la altii, persoane care iubesc..si te gandesti oare eu de ce nu am parte de asa ceva??...La inceput am crezut, lasa ca ai timp, o sa vina, dar acum sunt cativa anisori de cand tot imi doresc imi doresc si nu vine....Nu pot sa spun ca sunt urata, sau naiva asa cred eu..deci asta nu ar fi motivul....Pur si simplu de fiecare data cand incep ceva cu un baiat ca sa zic asa, cand e pe de aproape sa fim impreuna se rupe tot...de azi pe maine...nu mai e nimic...fara nici un motiv...si daca mi se intampla asa o data..bine...dar asa a fost de fiecare data de 4, 5 ori..poate chiar mai mult..dar nu am dat importanta...nu stiu ce sa mai cred....cu toate ca nu e bine sa crezi in vraji si imi dau silinta sa nu o fac, totusi cred ca este ceva ce nu e bun la mijloc...pur si simplu nu pot sa-mi explic..sunt niste lucruri ciudate...oare chiar poate fi facut sa nu am parte de asa ceva?? ...ceva este dar nu am raspuns...sunt totusi convinsa ca nu e de la persoana mea sau de la felul meu de al fi....nu imi gasesc cuvintele, nu stiu cum sa ma exprim mai bine ca sa va fac sa intelegeti despre ce vorbesc...(am si putine probleme sa ma exprim in limba romana ca locuiesc de mic copil in strainatate)....totusi sper ca ma inteles cineva in mare si ma poate ajuta cu o mica parere....

sunt noua pe forum...si poate chiar va intrebati de ce am postat topic-ul asta chiar aici....nu stiu...poate ca imi doresc o minune....(dupa atata timp cred ca ar fi o minune)

iertati-ma daca am gresit prin postarea mea, poate subiectul nu isi are rost pe asa un forum....va multumesc mult....

iubire!!!
 

esti foarte tinara,chiar foarte tinara.Roaga-te la Domnul la Preacurata Fecioara Maria si citeste acatistul Sfantului Nicolae.

Orice subiect isi are rostul sau.
Crezi in destin?Crezi in faptul ca EL(Dumnezeu) are un plan pentru fiecare?
Daca da...calmeaza-te si nu te grabi.Nu te uita la ceea ce vezi in jurul tau pentru ca tu ai calea ta si persoana destinata tie nu a aparut inca.O sa simti cand cel ce iti este destinat va fi langa tine.

ce-i al tau, e pus deoparte
 

Lisa-Lisa, stii tu zicalele din intelepciunea populara: 'ce-i al tau, e pus deoparte' si 'grabeste-te incet'? De aplicat, in cazul tau. :1:

Citeste 'Paraclisul Maicii Domnului' si alte acatiste si rugaciuni, mergi la bis., participa la slujbe mai des, spovedeste-te si impartaseste-te, tine si post dupa puteri, si lucrurile se vor rezolva, intre timp, il vei gasi si tu pe 'fat-frumosul' sortit tie...:3::63:

Lisa, stii cum e: ai grija ce-ti doresti, ca s-ar putea sa ti se intample! Nu deznadajdui, va veni si vremea ta!

Despre ce destin vorbesti? Crezi ca suntem niste marionete? Cum ramane cu liberul arbitru?

va multumesc mult pentru raspunsuri....

nu ma intelegeti gresit, nu sunt disperata, sau un copil care viseaza la dragoste si la fat frumos cu ochii deschisi...si eu m-am gandit ca voi..lasa ca vine...ce e al meu e pus deoparte...

dar am inceput sa-mi fac mai multe ganduri pe chestia asta cand aproape toti cei din jurul meu se mirau tot mai tare...mama, tata..toti imi spuneau..ce e cu tine..ai 20 de ani si nu ai avut nici un prieten..o mica experienta..mama a mers inca asa de departe ca a zis ..poate esti pe invers si ascunzi...ma scuzati..:)....

iar matusa mea mi-a spus intr-o zi..lisa poate e ceva facut ..ca e cam ciudat ce ti se intampla (ce v-am spus mai sus)...si asta ma macina....as vrea sa stiu daca exista asa ceva? daca se poate asa ceva? si daca da cum se scapa.. sau e pur si simplu destinul meu:(...nu stiu nici eu ce sa mai cred

va multumesc inca odata...

m-ai facut sa zambesc... si m-ai trimis cu ceva ani buni in urma. matusa mea imi spunea: nu-ti face griji, pe neasteptate va aparea, cand nici nu te gandesti :21: nu pot sa-ti spun la vremea aceea ce nervi imi faceau vorbele acelea. :102: si pana la urma asa a fost... printre gandurile tale referitoare la dragoste, spune si cate o rugaciune :5:

Sunt adeptul liberului arbitru dar daca sunt o fire inclinata catre literatura nu o sa fiu bun matematician in veci!
De aici trag concluzia ca ma aflu pe o autostrada cu 6 benzi pe sens si merg pe care vreau sau pot dar directia ramane stabilita.

Esti foarte tanaraaaa...scoate-ti din cap ideile astea, ca o fi ceva grav, ca ce-o fi...ce-o pati!

Mi se par putin cam exagerate comentariile rudelor tale, si deloc constructive...una e sa te sprijine, si alta sa iti inoculeze asemenea ganduri! ...sincer...

Orice s-ar fi intamplat nu a fost sa fie, iar eu prima relatie de prietenie mai serioasa am avut-o pe la 21 de ani...poate si peste putin. La varsta asta ti se pare o tragedie poate, dar asa lasa Dumnezeu...sa nu te impiedici in tot felul de relatii...poate inutile. Vor aparea in timp si oamenii care iti vor schimba viata, te vor ajuta sa te definesti, sa stii ce vrei...ce nu vrei!

Te porti natural la aceste intalniri, esti timida...sau prea indrazneata?