Sunt de admirat deopotriva splendida eleganta a penticostalului, si credinta dura ca granitul a lui Catalin. O spun cu toata solemnitatea: in vremurile marilor lupte hristologice, colegul nostru Catalin, daca ar fi trait atunci si acolo, ar fi fost cu siguranta un apologet inflacarat si temut, si poate si un martir respectat al cauzei enuntate la Efes. Insa subiectivsmul inflacarat este, cum este in natura raportul dintre speciile mimetice, fata de credinta autentica sufleteste chiar fie acest subiectivism ireprosabil dogmatic, canonic si liturgic. Adica seamana, dar nu este congruent, ci asemenea. Catalin, cand ti-am apreciat cunoasterea catehismului ortodox a fost o apreciere sincera. Traiesc intre oameni care habar nu au ce este credinta, nici macar la nivel de CREZ unii, si este bine sa vad niste hardlineri (termenul acesta NU e insulta, ci dupa cum stii, isi are originea in politologie si ziaristica) ca tine si Lucian008, care sunteti constienti, cunoscatori si treji in canoane si dogme. Problema cu cei ca voi este ca nu vreti sa vedeti umanitatea din eterodocsi, umanitate destinata, atentie! tot mantuirii. Iti amintesc ca Cineva a murit, ca templu al Trupului Sau, pentru TOTI. Nu mai ataca "eterodocsi" care dau continuu dovada de tact, inteligenta, umor, si foarte importanta deschidere ecumenica. Penticostalul nu are nevoie de apararea nimanui. Si nici ceilalti doi. Insa e unul din putinii eterodocsi care, la un moment dat, pledase pentru aducerea pe sectiunile specializate ale forumului, a unui preot ortodox. Nu prea seamana cu viziunea despre "sectari" a unor preoti de tara care ii vitupereaza (scripta manent) in toate felurile (caini, vulpi, si alte non-umanitati); de fapt este exact invers portretului-robot al "neoprotestantului care spumega pe idolatrii de ortodocsi si papolatrii de catolici".
Intr-o alta, dar inlantuita ordine de idei, reamintesc ca deschisesem acest topic pentru ca ii consider pe carismatici/penticostalii autentici un excelent liant ecumenic, pe baza practicii lor de staruinta in extazul mistic neoglosolalic (Catalin, cuvantul cheie este "mistic". Ai idee cati ortodocsi, si pe pamantul acestei tari, nu doar grecii, coptii, siriacii, latinii sau slavii, s-au "topit" in dulceata rugaciunii? Daca vorbirea necurmata {si cu mintea rapita la cele ceresti} prin rugaciunea smerita cu Facatorul nu e este extaz mistic, atunci ce este?).
So, back ontopic, oameni buni.

Cand scriam despre catolicism unii catolici ma intrebau daca am ceva cu catolicii, cand am scris despre ecumenism ca am ceva cu ecumenistii, etc. Desi nu am partinit pe nimeni, in diverse conjucturi am scris despre evolutionism, catolicism, adventism, penticostalism, ateism, stilism, monofizism, nestorianism, miscarea carismatica, budism, hinduism, spiritism, new-age, islamism, ecumenism, calvinism, arianism, etc. Daca se observa m-am referit la doctrine si nu la persoanele care adera la aceste conceptii.
Dar scriind ceva despre un cult, filozofie, adeptul sau adeptii acelei filozofii/cult s-au simtit nedreptatiti, suparati, atacati. Nu au fost dispute in legatura cu islamismul pentru simplul motiv ca nu sunt si musulmani pe forum. Eu am intrat pe forum cu intentia sa ma adresez ortodocsilor in principal in legatura cu ecumenismul si in special cu filocatolicismul, pentru ca am vazut ca unii ortodocsi au aceste conceptii gresite. Nu e vina mea ca pe forum se aflau si din alte culte, nu aveam cum sa le spun sa isi puna mainile la ochi cand scriu ceva in legatura cu asta.
Asadar cineva care nu e in adevar are doua posibilitati cand aude adevarul: ori il accepta si vine in adevar, ori il respinge si lupta impotriva lui si a celui/celor ce il spun.
In concluzie nu am nimic cu vineva, ci cu conceptiile. Cei din cultele neoprotestante desigur ca gresesc in multe feluri, cel mai important este in legatura cu prozelitismul, ii rup pe unii ortodocsi de adevar si de mantuire.

Pai neoprotestantii nu fac prozelitism.
Ei fac apostolat si misiune.

Si nu-i rup pe ortodocsi de adevar si mantuire ci, dimpotriva, le propovaduiesc Cuvantul pentru a primi credinta care duce la mantuire.
Cel putin asa cred ei.

Si neoprotestantul si ortodoxul crede ca celalalt greseste... :106:

Bai, nene penticostal, daca faci apostolat si misiune, spune-mi si mie cine v-a chemat pe voi la propovaduire?
Personal, cine simti tu ca te-a chemat sa propovaduiesti?
Si de ce ii mai botezati la voi pe crestinii nostri ortodocsi care au mai fost botezati o data si care, din nefericire, va cred pe voi, noii "apostoli"?

Am raspuns aici: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...3&postcount=97

Draga Theodor, imi scrii tot timpul acelasi tip de mesaj (asta ii spuneam si penticostalului in alt mesaj), care e influentat de conceptiile pe care le ai si din aceasta cauza e extrem de subiectiv. Cum eu consider ca ale tale conceptii sunt gresite, la fel cred ca si ceea ce imi spui e gresit de fiecare data. Daca ai observat nu numai ca avem conceptii diferite, dar sunt opuse, eu scriu impotriva conceptiilor ecumeniste, cu atat mai mult sa si ader la ele, cum indemni tu.
Subiectivismul tau provine si din influenta conceptiilor cultului la care ai aderat, deci e cam acelasi lucru. Cum catolicismul apreciaza miscarea carismatica si este impotriva adventismului (Pentru ca adventistii zic tot felul de acuze la adresa catolicismului) si tu esti de acord si te simti mai apropiat de penticostali si nu esti de acord cu adventistii. Asadar 100% subiectivism desprins din conceptia cultului tau. La fel, cum catolicii ii recunosc pe orientali la fel ca pe ortodocsi nu esti impotriva ereziilor de pana la calcedon. In acelasi mod catolicii ii apreciaza si pe protestanti, deci nu respingi nici calvinismul. Am dreptate? Deci subiectivismul pe care il observi la mine e chiar la tine, diferenta e ca la ortosdocsi e adevarat, iar conceptiile care te insipra (ecumensimul si catolicismul) sunt gresite.
Iar asta cu daca scrii critic despre un cult insemana ca ii ataci pe membrii acelui cult sper ca stii ca e tot o conceptie ecumenista (sau modernista, cum spun altii). Eu am scris despre diferite culte si cate unul din acele culte a inceput sa se supere si apoi sa atace. Daca tu a sarit peste prima parte, cea cu cine a atacat, e doar o dovada ca subiectivismul tau e derutant, creaza bariere in observarea corecta a adevarului, deci e gresit.
In rest numai de bine. :)

In regula, Catalin, apreciez tonul si deschiderea ta; iti respect credinta si valorile interioare. Insa, cu ingaduinta ta,un ultim subiect de meditatie ti-as sugera: cati oameni, si in ce moduri barbare, a omorat razboiul religios, indiferent de participanti, si cati ecumenismul. Recunosc, eu am pornirile mele antioccidentale justificate, dupa cum vezi in stiri, si pe unele topice ale forumului astuia, Occidentul a devenit o poarta a Iadului, si cred cu sinceritate ca aneantizarea sa este o solutie pentru ca oamenii credinciosi si natura sa mai respire nitel la scara istorica. Dar asta e o alta discutie. In esenta, cerceteaza sursele, dar nu stlliste, ca aia sunt mai antiecu decat tine la exponent :) , si da-mi raspunsul cand vrei, fie si dupa Sf. Pasti.

Trist dar adevarat. O concluzie la care trebuie sa reflectam cu inima.

Hai sa le analizam impreuna. De-a lungul a aproape 2000 de ani Biserica nu a facut excese din cele petrecute in alte credinte sau a celor ce s-au despartit de Biserica (ma refer desigur la BO). Biserica a mers pe acelasi principiu ca in primele secole, cand crestinii, desi erau persecutati, torturati, ucisi, nu raspundeau la fel, starnind revolte si razboaie.
Tu asociezi toate astea cu alte culte si cu catolicismul de dupa anul 1000, desigur ca acestea au avut astfel de excese pentru ca pierzand harul au devenit simple organizatii lumesti, rupte de divinitate. In BO nu au fost astfel de lucruri, propovaduite de Biserica, nu are rost sa incadram aici in mod gresit lupta de eliberare ale unor popoare de sub ocupatia straina (cazul cazacilor ocupati de polonezi sau chiar tarile ocupate de turci).

Iar acum sa vedem cat de pacifiste au fost conceptiile ecumeniste. Aceasta nu sunt altceva decat umanismul ateu aplicat cultelor crestine. Nu are importanta adevarul (care de fapt are legatura cu Dumnezeu), ci intelegerea intre oameni. Nu e nimic nou, acestea nu au aparut peste noapte, sunt exact ideile iluministe, le regasim perfect in deviza revolutiei franceze "Libertate, egalitate, fraternitate". Ce doreau iluministii, macel si facerea raului? Nu, ci intelegere intre oameni, fericire, dar cu Dumnezeu in plan secund sau deloc. Si ce a iesit? Exact invers. Daca la inceput revolutia franceza a pastrat cate ceva din acestea, dupa ce a reusit cei ce au ajuns la putere au aplicat cum intelegeau ei deviza aceasta, adica cine nu accepta exact ce spunem noi o sa moara. Cam la fel a fost si cu comunismul, si el propovaduia o societate utopica, paradisiaca si a iesit invers.
Asadar acestea conceptii au facut multime de victime pana acum, si se spune ca o sa fie la fel si in viitor, cu ecumensimul. Se spune ca Antihristul cand va veni va aduce pacea si intelegerea intre oameni la inceput si o singura religie, unita. Cine crezi ca va adera la aceasta religie unita fara sa se gandeasca prea mult? Un ecumenist sau un ortodox? Probabil vor fi si din alte culte persoane traditionaliste care nu vor imbratisa religia unita, dar in primul rand vor intra cei ce au idei new-age si apoi cei cu conceptii ecumeniste, e ceea ce propovaduiau de atata timp. Se mai spune ca la inceput va fi o perioada de pace si intelegere, apoi se va declansa prigoana. Impotriva cui? Impotriva celor ce au ramas in relatie cu Dumnezeu si nu au aderat la religia unita, sa se inchine vrajmasului, in general impotriva ortodocsilor. Acestia vor fi persecutati si omorati, la fel ca in timpul imperiului roman.

Acestea sunt raspunsurile la intrebarile tale. Mai adaug ca e vorba de conceptiile ecumeniste, nu de relatiile intre oameni. Biserica a fost intotdeauna ecumensita in sensul asta, adica a facut ca in pilda bunului samarinean, a ajutat atat pe un om, indiferent ca era musulman, catolic, hindus, etc.

Mișcarea carismatică
 

Lăudat fie Isus!Nu firea condiționează extazul, ci puterea credinței.

Oare cum a fost spiritualitatea Bisericii întemeiate de Cristos până la apariția acestei mișcări?
Cum s-or fi descurcat Sfinții Părinți de au fundamentat tradiția Bisericii fără nicio ”mișcare”?
Dacă martirii, care L-au mărturisit pe Cristos cu prețul vieții, ar fi urmat această mișcare, altul ar fi fost rezultatul credinței lor? Dacă tot martiri ar fi fost, atunci ce valoare are mișcarea?

După părerea mea, această mișcare nu e una autentică, închinată lui Dumnezeu, ci una care ”naște” în mintea adepților(nu în inimă) impresia de vrednicie.


P.S. N-am citit tot topicul, ci doar primul mesaj.