![]() |
Modul în care îl întâmpinăm pe Hristos în viața noastră a fost una dintre temele principale pe care Părintele Patriarh Daniel le-a abordat în omilia prilejuită de sărbătoarea Întâmpinării Domnului. Patriarhul României a explicat în cuvântul rostit vineri că rugăciunea, cultul divin public, împărtășirea euharistică reprezintă modalități prin care îl întâmpinăm pe Domnul, însă, „în viața de toate zilele”, a remarcat Patriarhul, „îl întâmpinăm pe Hristos când împlinim poruncile Lui”.
Făcând referire la cuvintele Sfântului Marcu Ascetul care spune: „cine împlinește poruncile lui Hristos îl întâlnește pe Hristos ascuns în poruncile sale”, Părintele Patriarh a evidențiat că cel care „împlinește poruncile lui Hristos rămâne în El și Hristos rămâne în cel care se face împlinitor al poruncilor”. În fiecare an cinstim, în data de 2 februarie, Întâmpinarea Domnului. Acest praznic reprezintă celebrarea anuală a zilei în care Sfânta Fecioara Maria, conformându-se legii (Lev. 12, 8), a mers la templul din Ierusalim, la 40 de zile după Nașterea Domnului, pentru curățirea ei, când dumnezeiescul Prunc a fost întâmpinat și ținut în brațe de bătrânul și Dreptul Simeon (Luca 2, 22). Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a explicat că sărbătoarea aceasta nu se referă numai la taina Vechiului Testament și la întâlnirea Dreptului Simeon cu Iisus Mântuitorul lumii, ci ea „este pentru noi o lumină a vieții creștine și anume întâmpinarea lui Dumnezeu de către noi.” „Sfânta Evanghelie ne arată că în templu, în Biserică, este locul în care întâmpinăm în modul cel solemn, mai sfânt pe Dumnezeu, pe Hristos”, a remarcat Preafericirea Sa evidențiind că avem „o șansă deosebită să trăim bucuria Dreptului Simeon atunci când îl întâmpinăm pe Hristos în Biserică”. Preafericirea Sa a subliniat că „întâmpinarea Domnului se intensifică, se îmbogățește, se luminează când ascultăm cuvântul Evangheliei” deoarece „însuși Hristos Domnul este prezent în Evanghelia Sa”, acesta fiind și motivul pentru care ascultăm stând în picioare citirea textului biblic în Biserică. Apoi, Preafericirea Sa a atenționat că în „formă plenară sau deplină îl întâmpinăm pe Hristos prin împărtășirea cu Sfintele Taine”, cu Sfânta Euharistie. „După cum Dreptul Simeon l-a primit în brațe pe Hristos, pe Fiul lui Dumnezeu întrupat, așa îL primim și noi în sufletul și în trupul nostru când ne împărtășim cu El din Sfântul Potir”, a evidențiat Patriarhul Daniel. Deci, prima formă de a întâmpina pe Hristos este prin închinare, prin rugăciune, apoi prin ascultarea Sfintei Evanghelii și, în mod deplin, prin împărtășirea cu Sfânta Euharistie. În contextul acesta, Părintele Patriarh Daniel a definit mântuirea ca fiind „unirea omului cel trecător cu Dumnezeu cel Veșnic prin credință, prin Sfintele Taine și fapte bune” și a remarcat că „de fiecare dată când ne unim cu Hristos prin rugăciune, prin ascultarea cuvântului Lui, prin împărtășirea cu Sfintele Taine, atunci simțim bucuria Dreptului Simeon”. Prima mențiune documentară despre existența acestei sărbători este cea din memorialul de călătorie al pelerinei Egeria (sec. IV). O altă mențiune istorică este cea a Sfântului Chiril al Ierusalimului (381) care a lăsat posterității un panegiric la această sărbătoare. Mărturiile despre existența sărbătorii se înmulțesc spre sfârșitul secolului V, după cum aflăm din Liturgica generală a părintelui Ene Braniște. Pe la începutul sec. VI, Sever al Antiohiei (512-518) pretindea că sărbătoarea Întâmpinării ar fi fost de curând introdusă la Ierusalim și că era necunoscută la Antiohia. Dar, între timp, s-a descoperit o omilie inedită a Sf. Ioan Gură de Aur, la Antiohia (deci, între 386-398), la sărbătoarea „Curățirii Mariei”, omilie care s-a dovedit autentică. |
„Mântuitorul Hristos a venit ca lumină spre descoperire neamurilor”, a spus PS Timotei Prahoveanul, făcând referire la faptul că Întâmpinarea Domnului purta în trecut numele de „Sărbătoarea luminilor”. „De fapt, toate sărbătorile închinate Mântuitorului se pot numi așa, pentru că El este lumina care luminează cu adevărat viața noastră”, a explicat vineri în Catedrala Patriarhală Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
„El avea să îi învețe pe oameni că doar legătura cu Dumnezeu le poate oferi acestora șederea în Împărăția Lui cea nesfârșită”, a subliniat în continuare Părintele Episcop. Preasfinția Sa a mai spus despre aducerea Pruncului Iisus la Templul din Ierusalim că este „momentul important al prezentării Lui înaintea Părintelui Ceresc. A venit «întru cele ale Tatălui Său» fiind prezentat Domnului, El, ca Fiu al lui Dumnezeu venit în lume din iubire negrăită față de omul căzut”. Între îndemnurile adresate credincioșilor prezenți de Întâmpinarea Domnului în Catedrala Patriarhală, PS Timotei a recomandat „să-l întâmpinăm permanent pe Mântuitorul Hristos cu bucurie”. „În paginile Scripturii, dacă le citim cu atenție, observăm mulți oameni care L-au întâmpinat plini de iubire și considerându-L unica lor speranță”, a spus ierarhul, amintindu-i pe cei zece leproși vindecați de Mântuitorul (Luca 1:11-19). „Oare avem noi aceeași bucurie atunci când venim la biserică? Sau când, aflându-ne acasă, dorim să intrăm în legătură cu El?” a întrebat Preasfinția Sa. Sfânta Liturghie de la Catedrala Patriarhală din București – Praznicul Întâmpinării Domnului #LIVE #2februarie Posted by TRINITAS TV on 1 Februarie 2018 „Sărbătoarea de astăzi, numită în primele veacuri «Sărbătoarea luminilor», ne îndeamnă și pe noi să-L urmăm pe Mântuitorul Hristos Care este «Lumina lumii», să iubim lumina învățăturii Sale, a îndemnurilor pe care le-a lăsat și pe care cei ce le împlinesc pot deveni «fii ai luminii»”, a încheiat PS Timotei Prahoveanul. |
În cuvântul rostit cu prilejul duminicii Întoarcerii Fiului Risipitor, Patriarhul României a subliniat valoarea inestimabilă a sufletului omenesc și a vorbit despre libertatea omului, taina pocăinței și iubirea iertătoare nemărginită a lui Dumnezeu pentru orice păcătos care se pocăiește. Patriarhul României a evidențiat că Tatăl Ceresc se raportează cu iubire milostivă la noi, iar atunci când „libertatea omului devine autodistructivă sau neînțeleaptă, înțelepciunea lui Dumnezeu cheamă pe om la pocăință”.
„Tatăl fiului risipitor”, a spus Patriarhul, „nu face niciun fel de reproș fiului reîntors acasă și nici nu-i cere un inventar al averilor risipite”, deoarece „mai scump decât orice avere este sufletul omului mântuit și câștigat pentru eternitate”. El a evidențiat că „iubirea milostivă a lui Dumnezeu, care se ridică deasupra oricărui calcul de ordin material copleșește dreptatea după care ar fi putut fi pedepsit fiul risipitor”. Preafericirea Sa a explicat că pilda Întoarcerii Fiului risipitor se află în strânsă legătură cu Taina Spovedaniei sau „Taina împăcării omului cu Dumnezeu” și ne prezintă „treptele ridicării duhovnicești din păcat, treptele esențiale ale pocăinței” prin care a trecut și fiul cel mic din Evanghelie. „Evanghelia Duminicii a doua din perioada Triodului ne învață cum să ne pocăim și, mai ales, cât de mari sunt darul și bucuria iertării, cât de minunată este regăsirea celui pierdut sau învierea celui mort sufletește și cât de frumoasă este starea sufletului omului după primirea iertării păcatelor”, a afirmat Patriarhul Daniel. Un alt aspect semnalat de Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române în omilia duminicală rostită la Paraclisul Sfântul Grigorie Luminătorul face referire la darul libertății pe care Dumnezeu l-a oferit tuturor oamenilor. Prezentându-l ca exemplu pe Fiul Risipitor, Preafericirea Sa a evidențiat că „Dumnezeu respectă libertatea omului de-a urma propriul drum în viață”. „Omul are, așadar, libertatea de a folosi toată energia vieții sale, darurile sale naturale sau dobândite de la alții după cum dorește, iar Dumnezeu respectă această libertate, chiar dacă știe că omul o poate folosi într-un mod contrar voinței divine”, a subliniat Patriarhul României. De asemenea, „deodată cu respectul arătat de Dumnezeu libertății omului”, a afirmat Preafericirea Sa, „Evanghelia de astăzi ne arată și drama sau eșecul libertății omului ca înstrăinare de Dumnezeu”, fiul cel risipitor fiind cel mai concludent exemplu. Însă, Patriarhul României a evidențiat că Tatăl Ceresc se raportează cu iubire milostivă la noi, astfel că atunci când „libertatea omului devine autodistructivă sau neînțeleaptă, înțelepciunea lui Dumnezeu cheamă pe om la pocăință”, iar în momentul în care „un păcătos se îndreaptă spre Dumnezeu și face primii pași ai pocăinței, Dumnezeu, „alergând”, îi iese în întâmpinare. „Mâinile lui Dumnezeu Tatăl pe care el le întinde ca să îmbrățișeze pe cel ce se pocăiește, sunt, de fapt, lucrările sfinte ale Bisericiilui Hristos, și anume: chemarea la pocăință și iertarea păcatelor. Acestea sunt brațele părintești arătate oamenilor. Acestea sunt și cheile de intrare în împărăția cerurilor după Sfântul Chiril al Alexandriei. Prin aceste lucrări sfinte primesc mântuirea toți cei căzuți și înstrăinați de Dumnezeu și de semenii lor dacă se pocăiesc sincer și din adâncul inimii lor”. Enumerăm principalele semnificații pe care Patriarhul României le-a semnalat în pilda Fiului Risipitor: Tatăl despre care se vorbește în Evanghelie semnifică „iubirea părintească a lui Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos și Tatăl nostru Cel ceresc”.Fiul cel tânăr simbolizează „libertatea dezordonată a omului pătimaș, ca manifestare a vieții sale păcătoase”.Fiul cel mare îi reprezintă „pe unii credincioși iubitori de Dumnezeu și de Biserică, harnici și cinstiți, având viață curată și evlavie multă, dar sunt adesea nemilostivi și neiertători față de păcătoșii din comunitate, pe care mai mult îi judecă moral decât îi ajută să se îndrepte spiritual”.Țara depărtată în care pleacă fiul cel tânăr simbolizează „îndepărtarea omului de Dumnezeu și de starea libertății sănătoase”.Foametea din țara depărtată înseamnă adesea „încercările îngăduite de Dumnezeu asupra oamenilor, nu ca o pedeapsă, ci ca o pedagogie, pentru ca omul să înțeleagă că tot ce posedă material este totuși limitat, inclusiv viața sa pe pământ”.Haina cea nouă a iertării părintești semnifică „curățirea sufletului de stările lui întunecoase imprimate de păcate”.Inelul de aur pus în mâna fiului Risipitor simbolizează „reînfierea prin har a omului înstrăinat prin păcat, e semnul reprimirii omului care se pocăiește în iubirea neîntreruptă, nediminuată și neschimbătoare a lui Dumnezeu”.Încălțămintea nouă, pe care o primește fiul risipitor după ce s-a pocăit, înseamnă harul sau ajutorul primit de la Dumnezeu pentru a călca peste spinii ispitelor păcătoase și de a merge pe calea mântuirii, adică pe calea iubirii smerite față de Dumnezeu și de semeni.Vițelul cel îngrășat, care a fost junghiat pentru ospățul bucuriei, simbolizează Taina Sfintei Euharistii. În încheiere, Preafericirea Sa a subliniat faptul că Pilda „Fiului risipitor” ne îndeamnă să ne pocăim mai mult și să ne împărtășim mai des, pentru a ne bucura de primirea iertării, de înnoirea vieții și de lucrarea lui Hristos Cel Înviat în viața noastră |
Sfânta Muceniță Agata a fost cinstită luni la mănăstirea Antim din București, unde se află un fragment din moaștele sale. Mucenița Agata este una dintre ocrotitoarele așezământului monahal deoarece acum 305 ani, în ziua prăznuirii sfintei, în urma unei descoperiri divine, Sfântul Antim hotărăște construirea mănăstirii bucureștene.
Din acest motiv, Sfântul Antim a pictat chipul muceniței Agata în icoana celor patru sfinți ocrotitori ai săi, icoană care se păstrează și astăzi în biserica mănăstirii. Sărbătoarea Sfintei Agata a început încă din ajun cu Slujba Privegherii. În omilia rostită cu acest prilej, părintele ieromonah Antipa Burghelea a istorisit viața și pătimirea sfintei, precum și motivele pentru care este cinstită cu precădere în acest așezământ monahal. Totodată, el a amintit faptul că în biserica Mănăstirii Antim se află mai multe fragmente de moaște ale unor sfinți mucenici, ceea ar trebui „să-i încurajeze pe monahi și pe închinători să aibă și ei măcar o parte din credința și hotărârea mucenicilor de a-l mărturisi pe Domnul Hristos atât prin cuvânt, cât, mai ales, printr-o viețuire curată”. În ziua sărbătorii, Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de clerici, ostenitori ai așezământului monahal, în prezența anumeroși credincioși veniți să aducă cinstire muceniței care a pătimit în timpul împăratului roman Deciu. În cadrul așezământului monahal se află două icoane reprezentând pe Sfânta Agata, cea în mozaic din pridvorul bisericii, lucrată de pictorița Olga Greceanu, și cea pictată de Sfântul Antim Ivireanul aflată în interiorul locașului de cult. Fragmentul din moaștele sfintei Agata a fost adus la Mănăstirea Antim în anul 2017 prin bunăvoința părintelui arhimandrit Nectarie Șofelea exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureștilor. Sfânta Mucență Agata a trăit în vremea împăratului roman Deciu, fiind originară din insula Sicilia. A primit de la părinți o aleasă educație creștină, ceea ce a determinat-o să-și închine viața lui Hristos prin păzirea fecioriei și a mărturisirii credinței chiar cu prețul vieții. A pătimit de la dregătorii păgâni multe chinuri în urma cărora a trecut la cele veșnice, pe mormântul ei fiind ridicată o biserică. |
Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, își sărbătorește marți patronul spiritual: pe Sfântul Cuvios Varsanufie cel Mare. Cu acest prilej, Patriarhul Daniel i-a transmis un mesaj de felicitare.
Ierarhul s-a născut în 24 ianuarie 1968, în București, într-o familie creștin-ortodoxă. Părinții săi, Petre-Vasile și Domnica, l-au botezat Valentin. Școala primară a urmat-o în București. A urmat apoi cursurile Seminarului Teologic Ortodox Nifon Mitropolitul (1985-1990) și pe ale Facultății de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul (1990-1994), ambele din București. Și-a continuat studiile, urmând cursurile de Masterat, la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Constanța (2002-2004), și pe cele de Doctorat, la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova (2010-2013). La 15 aprilie 1997 a fost închinoviat și tuns în monahism la Sfânta Mănăstire Slănic, din județul Argeș, primind numele Varsanufie. La 7 iunie 1998 a fost hirotonit ierodiacon, iar la 8 iunie 1998 a fost hirotonit ieromonah. Între anii 1999-2006 a fost stareț al Sfintei Mănăstiri Radu Vodă din București, pe care a reactivat-o și unde a întreprins lucrări de restaurare a picturii, a catapetesmei și a turnului-clopotniță, construind și un lumânărar nou, împodobit cu mozaic. Între anii 1999-2001 a fost exarh al Sfintei Arhiepiscopii a Bucureștilor. La 31 august 1999 a primit rangul de protosinghel, iar la 29 septembrie 2001, pe cel de arhimandrit. La propunerea vrednicului de pomenire Teoctist Patriarhul, la 30 septembrie 2001, a fost ales și hirotonit Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, cu titlul de Prahoveanul. Între anii 2001-2007 a coordonat Sectoarele Cultural, Social, Patrimoniu și Exarhat ale Sfintei Arhiepiscopii a Bucureștilor, iar din 2007 și celelalte sectoare ale eparhiei. În 2004 i s-a conferit, de președintele României de atunci, dl. Ion lliescu, Ordinul Meritul Cultural în gradul de Comandor. Din 2007 a fost secretar al Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei și președinte al Comisiei Liturgice a Arhiepiscopiei Bucureștilor. În data de 22 mai 2014 a fost ales de Sfântul Sinod în scaunul vacant de Arhiepiscop al Râmnicului. Ceremonia de întronizare a avut loc în Catedrala Arhiepiscopală Sfântul Ierarh Nicolae din Râmnicu Vâlcea, în 8 iunie 2014, în Duminica Pogorârii Sfântului Duh. |
Sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului este programată pentru sfârșitul lunii noiembrie 2018. Ridicarea lăcașului de cult este un deziderat al românilor de peste un secol. Până la marele eveniment, graficul de execuție a lucrărilor prevede mai multe etape de construcție.
‘În prezent lucrările sunt într-un stadiu destul de avansat, structura de rezistență a corpului principal al Catedralei până la cota +45 metri fiind finalizat în proporție de 90%, rămânând de realizat până în primăvara acestui an și zona altarului până la cota +45 metri. Pe alte fronturi de lucru, în special în zona critică a proiectului – Turla Principală, în prezent se execută lucrări la cota +62 metri și avem programat să finalizăm structura de rezistență din beton armat a Turlei Principale sau Pantocrator la cota +106 metri până la sfârșitul lunii iulie 2018’, a declarat pentru basilica.ro Ing. Vasile Crăcăoanu, Consilier Patriarhal la Sectorul monumente și construcții bisericești al Patriarhiei Române. După realizarea structurii de rezistentă din beton armat, este programată începerea montajului structurii metalice a acoperișului, structură care în zona critică a proiectului (Turla Principală sau Pantocrator) se va monta începând cu luna iulie 2018 până la sfârșitul lunii septembrie 2018. După montarea structurii metalice a acoperișului succed și lucrările aferente montajului învelitorii din cupru auriu, lucrări ce sunt programate a se încheia până la sfârșitul lunii noiembrie 2018. Ferestrele lăcașului de cult reprezentativ pentru spiritualitatea ortodoxă românească vor fi montate în mai multe etape. În prima etapă vor fi așezate până la cota 45 metri, lucrarea fiind stabilită pentru sfârșitul lui iulie. De la cota 45 metri spre turle vor fi amplasate în a doua etapă, prevăzută pentru sfârșitul lunii octombrie. De asemenea, în august – octombrie 2018 clopotele Catedralei Naționale vor fi montate și puse în funcțiune. ‘Clopotele vor fi așezate pe poziție în momentul în care lucrările de execuție a turlei clopotniță vor ajunge la cota +60 metri. Operațiunea se va desfășura în luna mai a acestui an, după care lucrările vor continua la structura de rezistență a turlei. După realizarea structurii de rezistență, în interiorul turlei vor fi montate cele 3 structuri metalice pe care se vor amplasa cele 6 clopote ale Catedralei Naționale. Lucrările privind montarea și punerea în funcțiune a clopotelor vor fi executate în perioada august – octombrie 2018’, a precizat Ing. Vasile Crăcăoanu. Crucile vor fi așezate pe turle spre finalul lunii octombrie, iar în aceeași perioadă vor fi montate și ușile de bronz la intrările principale situate la cota zero. Subsolurile adiacente Catedralei, care fac legătura între cota terenului și cota zero și pe care sunt prevăzute platformele cu scări pentru accesul în Catedrală, se vor executa, în funcție de posibilitățile tehnologice, începând cu această primăvară. Primele subsoluri realizate vor fi cele din partea vestică a obiectivului. Evenimentul sfințirii Catedralei Naționale va avea loc în contextul sărbătoririi unui secol de la Marea Unire din 1918. |
Cotidianul Patriarhiei Române, Ziarul Lumina, împlinește astăzi, 7 februarie 2018, 13 ani de apariție neîntreruptă. Înființat la Iași, la inițiativa și cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în vremea păstoririi ca Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, primul număr a fost lansat la București, în ziua în care vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist împlinea 90 de ani.
În toată această perioadă, ziarul a reflectat atât actualitatea bisericească cu cele mai importante evenimente din Patriarhia Română, cât și pulsul societății în care trăim, prin relatarea de știri culturale și sociale. De asemenea, a prezentat zilnic, atât în ediția tipărită, cât și în cea electronică, reportaje și documentare, articole de atitudine centrate pe problemele cu care se confruntă societatea românească, dar și numeroase răspunsuri duhovnicești. Ancorat în realitatea prezentă, inclusiv în mediul virtual, Ziarul Lumina păstrează trecutul în edițiile tipărite, ce sunt surse valoroase de documentare pentru cercetătorii interesați de dinamica vieții religioase ori civile. Astfel, dacă ediția online stă sub auspiciile efemerului, ediția tipărită, arhivată cu migală în biblioteci, centre eparhiale sau chiar parohii, va da mărturie peste veacuri de opera pastoral-misionară, social-filantropică și culturală a Bisericii Ortodoxe Române și a slujitorilor ei. Cu sediul central la București, Ziarul Lumina are patru subredacții, la Iași, Cluj, Craiova și Timișoara, care se îngrijesc de edițiile regionale de Moldova, Transilvania, Oltenia și Banat. Dovadă a articolelor bogate informațional, publicate în toată această perioadă, stau și numeroasele volume apărute în colecția Media Christiana, Seria Lumina a Editurii Trinitas, volume ce contribuie la îmbogățirea tezaurului cultural național. Într-o lume secularizată, articolele din Ziarul Lumina sunt adevărate pilde pentru înțelegerea și aprecierea lucrurilor cu adevărat valoroase. |
Moșii de iarnă
În fiecare an, în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoșătoarei Judecăți, credincioșii aduc la Biserică ofrande pentru sufletele celor dragi trecuți la Domnul. Cunoscută și sub denumirea populară de Moșii de iarnă, această zi este un prilej de comemorare și rugăciune pentru cei care „s-au săvârșit în dreapta credință”.
Părintele Alexander Schmemann referindu-se la pomenirea celor adormiți spune: „Ne rugăm lui Dumnezeu să-i pomenească pe cei pe care noi îi pomenim și facem aceasta tocmai pentru că îi iubim. Rugându-ne pentru ei, ne întâlnim cu ei în Hristos, Care este dragoste și Care, pentru că este dragoste, înfrânge moartea, care este ultima biruință asupra înstrăinării și lipsei de dragoste. În Hristos nu este diferență între cei vii și cei morți. El este Viața și această Viață este lumina omului. Iubindu-L pe Hristos, îi iubim pe cei ce sunt în El; iubind pe cei ce sunt în El, Îl iubim pe Hristos: aceasta este legea Bisericii și motivația pentru care se săvârșesc rugăciuni pentru cei adormiți”. În ziua sâmbetei Moșilor de iarnă, așa cum spune Sinaxarul zilei din Triod, „dumnezeieștii Părinți au hotărât pomenirea tuturor celor din veac adormiți întru dreapta credință, în nădejdea învierii veșnice”. A fost rânduită comemorarea în această sâmbătă, pentru că în ziua următoare este prăznuită cea de-a doua venire a Domnului, când are loc Înfricoșătoarea Judecată. În acest sens Triodul ne spune că „prin aceasta Biserica înduplecă pe înfricoșătorul și dreptul Judecător să aibă, față de suflete, obișnuita Sa milă și să le așeze întru desfătarea cea făgăduită”. Rugăciunea pentru cei adormiți devine, astfel, o imagine a marii adunări eshatologice care va preceda Judecata, la care sperăm să dobândim cu toții răspuns bun. Sfinții Părinți au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiți, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt și cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepții adormiți prin Învierea Sa, pe care o cinstim în fiecare duminică, ziua Învierii lui Hristos. |
Asociația „Vasiliada” aflată sub patronajul Arhiepiscopiei Craiovei, a prezentat recent rezultatele a două campanii transfrontaliere încheiate recent: „Opoziție comunitară împotriva evenimentelor dezastruoase” și „Rețeaua Școlilor Sigure”.
Proiectele au fost derulate în parteneriat cu „Free Youth Center”, ONG din Bulgaria. Ambele proiecte au avut scopul de „a pregăti oamenii din comunități cu privire la felul în care pot să intervină eficient în situația unor calamități naturale sau unor situații de urgență”, potrivit Pr. Adrian Stănulică, directorul Asociației „Vasiliada” și consilier social în cadrul Arhiepiscopiei Craiovei. „Rețeaua Școlilor Sigure” a vizat pregătirea oamenilor din școli: aproximativ zece mii persoane din 20 școli – cadre didactice, manageri ai unor unități de învățământ și elevi. „Opoziție comunitară împotriva evenimentelor dezastruoase” s-a adresat comunităților locale, în special celor din mediul rural -10 localități doljene; Ambele proiecte s-au desfășurat pe parcursul a 24 luni, din februarie 2016 până în februarie 2018, fiind cofinanțate prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Mai multe detalii puteți afla consultând site-ul oficial al Mitropoliei Olteniei. |
În Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române vor sluji după următorul program, transmis de Radio Trinitas:
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va participa la slujba Sfintei Liturghii ce va fi oficiată în Paraclisul „Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul” din Reședința Patriarhală. Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, va sluji în Parohia Arpașu de Sus, Protopopiatul Avrig. Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, va sluji în Parohia Ceanu Mic, Protopopiatul Turda. Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, va sluji în Catedrala mitropolitană din Craiova. Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, va sluji în Parohia Diniaș din Protopopiatul Timișoara I. Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, va sluji în Biserica „Sfânta Treime” din incinta Liceului „Prometeu” din Chișinău. Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, va sluji în parohia românească „Sfânta Înviere“ și „Sf. Apostol Andrei“ din Viena, Austria. Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul Ortodox Român al celor două Americi, va sluji în parohia românească „Buna Vestire” din Olmsted Township, statul american Ohio. Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Târgoviște. Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va sluji în Catedrala arhiepiscopală din Constanța. Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, va sluji în Parohia Ilișești, Protopopiatul Suceava 2. Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, va sluji în Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia. Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, va sluji la Mănăstirea Frăsinei din județul Vâlcea. Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, va sluji în Catedrala Arhiepiscopală din Roman. Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, va sluji în parohia Șuici 1, Protopopiatul Curtea de Argeș. Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, va sluji în Parohia „Sfântul Gheorghe” din orașul Nehoiu, județul Buzău. Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, va sluji în Catedrala Arhiepiscopală din Galați. Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, va sluji în Parohia Ghioroc, Protopopiatul Deva. Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, va sluji în Biserica „Sfânta Parascheva“ din Vaslui. Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, va sluji la Mănăstirea Poiana Mărului, județul Caraș-Severin. Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, va sluji în Biserica „Izvorul Tămăduirii” din Oradea. Preasfințitul Părinte Iustin, Episcop Maramureșului și Sătmarului, va sluji în Parohia „Soborul Sfinților 12 Apostoli” din Baia Mare. Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, va sluji în Catedrala episcopală din Drobeta Turnu-Severin. Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, va sluji în Parohia Lehliu Gară, Protopopiatul Lehliu. Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, va sluji în Parohia „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Bilbor, Protopopiatul Călimani, județul Harghita. Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, va efectua vizite pastorale în eparhie. Preasfințitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei și Romanaților, va sluji la Mănăstirea Brâncoveni din județul Olt. Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, va sluji la Biserica „Sfinții Împărați” din Tulcea. Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, va sluji în Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Zalău. Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, va sluji în parohia Visca, Protopopiatul Deva. Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român din Ungaria, va sluji în parohia românească Otlaca-Pustă din Protopopiatul Gyula, Ungaria. Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, va sluji în Paraclisul „Adormirea Maicii Domnului” de la Sediul Eparhial din Roma, Italia. Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei, va sluji în Catedrala Episcopală din Madrid, Spania. Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, va sluji în parohia românească „Sântul Sfințit Mucenic Haralambie” din Kalmar, Suedia. Preasfințitul Părinte Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande, va sluji în parohia românească „Sfinții Martiri Brâncoveni” din Sydney, Australia. Preasfințitul Părinte Ioan Casian, Episcopul Ortodox Român al Canadei, va sluji la Catedrala Episcopală din Huși, județul Vaslui. Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal, va sluji la Mănăstirea Antim din Capitală. Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop vicar patriarhal, va sluji în Catedrala Patriarhală. Preasfințitul Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, va sluji la Mănăstirea „Radu Vodă” din Capitală. Preasfințitul Părinte Ilarion Făgărășanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, va sluji în parohia Tălmaciu, județul Sibiu. Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, va sluji în Parohia Ghiroda Veche din Protopopiatul Timișoara II. Preasfințitul Părinte Antonie de Orhei, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, va sluji la paraclisul mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul” din Chișinău. Preasfințitul Părinte Marc Nemțeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, va sluji în parohia românească „Sfântul Iosif” din Bordeaux, Franța. Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, va sluji la Capela „Sfântul Siluan” de la Centru Bisericesc din München, Germania. Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, va sluji la Mănăstirea Catrinari – Panaci din județul Suceava. Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Aradului, va sluji în parohia Șagu, Protopopiatul Arad. |
Ora este GMT +3. Ora este acum 10:55:59. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.