Icoana, Euharistie, Lumina dumnezeiasca.
 

Nu am deschis acest topic ca unul ce ar avea raspunsul, ci ca unul ce cauta raspuns. Exista tot felul de pareri ca cele trei se exclud si ca la sfarsit ar ramane lumina dumnezeiasca. In viata de dincolo stim de la Sfintii Parinti ca ne vom impartasii de Dumnezeu mai adevarat, insa aici pe pamant un parinte isihast ar ocoli icoana si Euharistia daca a ajuns la vederea luminii dumnezeiesti?

poate ca au fost persoane care au ajuns la lumina Dumnezeiasca fara a lua legatura cu icoana si Sfanta Euharistie,dar in marea majoritate se ajunge prin icoana si in special Sfanta Euharistie la lumina Taborica,timp in care primele doua se exclud.

Nu cred ca progresul in viata duhovniceasca si in cunoasterea lui Dumnezeu, chiar si prin impartasirea nemijlocita de energiile Sale necreate, prin vederea luminii dumnezeiesti inca de aici, aduce cu sine excluderea a ceea ce inseamna insasi modul de a fi al Bisericii (iconic, euharistic) in lumea aceasta.

Progresul duhovnicesc cred ca aduce mai degraba cu sine o adancire, o perspectiva si o impartasire mai profunda, cu privire la cele ce sunt. Prin urmare, nu are de ce sa le ocoleasca, atat timp cat prin acestea ni Se impartaseste Hristos.

Nu, fiindcă vederea luminii dumnezeiești nu e un scop în sine ci e un har special, iar experiența ei e discutabilă dacă nu e împărtășită cu Biserica, începând de la duhovnic și până la Euharistie. Spiritualitatea isihastă nu creează o enclavă ”ezoterică” în sânul Bisericii, ci îmbogățește experiența eclezială cu alte aprofundări prețioase ale tainei unirii omului cu Dumnezeu. În lumea icoanei, teologia energiilor increate a existat dintotdeauna, dar exprimată iconic, nu conceptual.

Va multumesc. Chiar am sa meditez asupra raspunsurilor.