Sunt sotie de preot si de doua luni urmez un tratament pentru a avea un copil, iar zilele fertile in aceasta luna sunt 22.23.24.25 martie (vineri, sambata,duminica si luni, iar daca sotul meu este preot nu stiu daca este bine sa facem acest copil. Va rog sa ma ajutati!

Va multumesc!

Sunt multe situatii asemanatoare cu cea prezentata de tine. Trebuie sa stim odata pentru totdeauna ca nu putem pune o granita lucrarii lui Dumnezeu. Punctul nevralgic este perspectiva in care omul isi aseaza viata. Esenta problemei nu sta in faptul ca Dumnezeu este neputincios, ci in acceptarea de catre om a credintei ca si in aceste situatii exista rod, daca ma incred in lucrarea lui Dumnezeu. Daca imi privesc viata din perspectiva lumeasca, lucrarea lui Dumnezeu imi pare irealizabila.

Ma mir ca esti casatorita cu un preot si ridici o astfel de problema. Sper totusi ca nu ridici problema asta ca sa denigrezi preotimea. O preoteasa ar trebui sa aiba raspuns la intrebarea ta.

Viata ta are ca scop mantuirea. Nasterea de copii este numai o consecinta a vietuirii in familie. Iar darul vietii pe care il da Dumnezeu oamenilor ca sa fie creatori impreuna cu Creatorul prin nastere de prunci este numai prin milostivirea Sa. Poate Dumnezeu nu v-a dat pana acum un copilas sau mai multi fiindca avea anumite motive sau fiindca asteapta sa deveniti capabili de a creste copilasi pe drumul spre mantuire. Voi mai intai aveti grija de voi si cand trupul vostru va deveni templu al Duhului Sfant, atunci poate El va va binecuvanta cu copilasi.

Postul este un timp de infranare de la toate, de la mancare, de la ganduri, de la dorintele de toate felurile, un timp de inmultire a rugaciunii, a ingrijirii si ajutorarii celorlalti si mai ales un timp de pocainta. Cand Hristos Se pregateste pentru rastignire pentru mantuirea noastra, tu mai poti sa te gandesti la poftele trupului, cu pretext ca vrei sa aduci viata?! Tu nu poti sa dai viata daca Dumnezeu nu vrea...indiferent de ce ai face!!!! Iar preotul care ti-e sot, cum ii invata pe ceilalti infranarea daca el nu o duce in familia sa? Il transformi intr-un mincinos. In loc sa fie luptator pentru Hristos si sa se jertfeasca in adevar pentru a-si calauzi enoriasii, devine un mincinos prin care Dumnezeu nu poate lucra.

Eu in inima mea am o convingere ca daca voi ati incerca sa puneti pocainta adevarata si sa traiti pe Cale, prin Adevar, prin postire si infranare in prioadele randuite de Biserica, ati avea si Viata si ati fi si datatori de viata. Dar daca frica de Du;nezeu nu aveti, daca veti continua sa va puneti in aplicare planul si sa zicem ca ai ramane insarcinata, peste 9 luni toti vor sti ca acest copilas a fost conceput in post. Macar de ochii lumii sa va fie teama daca de cei ai Domnului nu va e. "Oare cel Care a creat ochii nu vede?!"

Domnul sa va calauzeasca pe amandoi pe calea spre manutire!

Elena

Ooo, Elena, ce dura esti!... dar cata dreptate ai!

Am vorbit si cu un preot si mi-a spus ca daca este din placere este pacat iar daca nu atunci nu este pacat. Un copil este un dar de la Dumnezeu,nasterea unui copil nu este numai o consecinta a convietuirii in familie, eu am urmat un tratament altfel nici nu se punea problema de a concepe un copil in post

pai, ideea era ca daca il iubesti pe Dumnezeu mai presus decat orice, asa cum ar trebui dealtfel, si crezi cu adevarat in El si in darurile Lui, nu te-ai mai gandi la tratamente si la copii in post.

dar, apropo, sotul preot ce zice?? ca doar el ar trebui sa aiba ultimul cuvant de spus, nu-i asa?!

apropo de asta, citeste articolul Fertilizarea artificiala de pe acest site. nici eu nu am copii, dar raman la parerea ca mai bine sa ne amestecam noi in treburile lui Dumnezeu, stie El mai bine ce trebuie sa dea fiecaruia.

*rectific: sa nu ne amestecam in treburile lui Dumnezeu...

Mi-ar fi teama sa nu platesca bietul copil pacatele parintilor.

Trupul neroditor poate deveni roditor daca va fi strabatut de prezenta Celui ce poate toate.