Vindecarea cheliei.
 

Cea mai simlă şi bună cale pentru ca orice chel să-şi recapete părul abundent din tinereţe şi copilărie exact acolo unde acum nu-i mai creşte părul, este ca el să-şi ţină chelia lui permanent sub apă, în ploaie... adică să stea ea la înmuiat cât mai multă vreme în fiecare zi până îşi recapătă firele de păr puterea.

Tratamentul se face prin udarea unei batiste sau a unei cârpe curate cu apă sfinţită la prima înmuiere şi apoi reînmuierea ei permanentă se poate face în orice apă curată de izvor, apă plată sau de la robinet şi se plasează batista aceasta sau cârpa sau laveta pe zonele chele complet sau cu păr foarte rar şi se menţine acolo toată ziua şi dacă este posibil şi noaptea şi asta se repetă timp de 3 până la 6 luni. Dacă apar probleme de frig la cap atunci se acoperă capul cu o şapcă sau bască sau căciulă. Pe cât posibil nu se va uda părul din zonele care nu sunt chele ca să nu te tragă frigul din pricina părului ud.

Dacă după 3-6 luni de tratament continuu nu se observă ameliorări evidente ale podoabei capilare, adică revenirea tuturor firelor din zona respectivă la desimea şi grosimea şi puterea lor din copilărie atunci se renunţă la tratament timp de cel puţin o lună şi apoi, după pauza respectivă, se reia pentru încă 3-6 luni exact la fel.

Știi pe cineva care a încercat așa și s-a vindecat? :48:

În contact cu atâta umezeală, pare firesc să-ţi crească-n cap nu păr ci ... mop!
După cum se poate observa lesne.
........:)
Sorry, nu m-am putut abţine. Să nu fie cu supărare...

Și dacă nu crește păr, puțină igrasie tot s-o face!

Poate apare mucegaiul si este confundat cu firele de par..

tare...tare DE TOT asta!

Sigur că ştiu pe cineva. A aplicat tratamentul toată viaţa chiar neştiind că-l aplică:

Jacques-Yves Costeaux

pai nu stiam ca Jaques Cousteau a facut scufundari in...aghiasma, si in felula cesta i-a crescut parul

Ba-i chiar moale părul cel alb al Mariei Magdalena sau Maria Egipteanca... aia care a luminat... în deşert, ca o stea.

Voi insinuaţi că-s chel da' fac recomandări. Păi nu mă dau pe mine exemplu ca fariseii care dau lecţii de smerenie şi de practică duhovnicească peste tot în speranţa vicleană că răspândesc mai bine aşa prozelitismul ortodox al vorbelor deşarte cu pretenţii mântuitoare... că de catolicismul şi protestantismul indulgent până la utopia unităţii în diversitatea păcătuiriilor de tot soiul ce să mai vorbim?

E vorba de milă şi înduioşare dacă tot te apuci să faci milostenie că filantropia e moda bogaţilor excentrici ca să-şi facă reclamă şi acum e generalizată ca să ne închipuim cu toţii că participă la jocurile lor de lux... dar ceea ce nu pricep este de ce românul creştin nu face milostenie cu cei harnici, cu cei lucrători care se zbat să-şi menţină gospodăria duhovnicească... de ce nimeni nu cumpără de la ei produsele lor? Nu de ei ar fi trebuit să avem milă mai întâi?

Deci eu n-am aplicat încă tratamentul... că mai am un smoc în mijlocul capului, cam rar ce-i drept... dar până Duminica asta n-am ştiut de tratamentul ăsta venit de la Dumnezeu!

Nu mă grăbesc, o să-l aplic cu prima ocazie... că doar nu mă pregătesc pentru nicio întâlnire pe muntele Găina, am trecut de faza asta.

Si daca putrezesc radacinile de la atata apa, ce te faci?