Dictonul Liberul Arbitru
 

Libertatea de a alege din mai multe optiuni este una, iar hotararea/decizia(arbitrarea) luata este cu totul alta. Confuzia dintre ele e atat de raspandita incat va deveni o tema pe care Academia s-o restabileasca conform uzului general, la fel ca folosirea dictonului "am senzatia"(gresit) in loc de am impresia(corect).

Omul nu e in stare sa ia decizii libere(corecte) fiindca el nu gandeste liber si, deci, el nu e liber, asa ca hotararea lui nu e libera de influente, dependente, obisnuinte, interese, simpatii sau antipatii; societatea, anotimpul, mediul cultural, social, istoric (samd), toate ii induc omului anumite predispozitii, convingeri, temeri, deprinderi care se regasesc in hotararile sale. Toate astea sunt legate de EGO si de apartenenta lui la lumea(veacul) care l-a format si in care vietuieste. EGO-ul nu va raspunde la judecata pentru deciziile pe care omul le-a luat, ci sufletul va fi responsabil de ele pentru ca ele lezeaza implinirea destinului divin; Ego-ul are gandirea in limite lumesti, dar sufletul are misiune vesnica.

Ca sa exemplific din Scriptura, aduc in discutie hotararea luata de Iisus de a Se rastigni pentru a-Si implini misiunea, decat de a-Si salva trupul(EGO-ul):

21. De atunci a început Iisus să arate ucenicilor Lui că El trebuie să meargă la Ierusalim şi să pătimească multe de la bătrâni şi de la arhierei şi de la cărturari şi să fie ucis, şi a treia zi să învieze.
22. Şi Petru, luându-L la o parte, a început să-L dojenească, zicându-I: Fie-Ţi milă de Tine să nu Ţi se întâmple Ţie aceasta.
23. Iar El, întorcându-se, a zis lui Petru: Mergi înapoia Mea, satano! Sminteală Îmi eşti; că nu cugeţi cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor.(Mt16,21-23)
Petru a exprimat o ratacire, pe cand Iisus Si-a exprimat Liberul Arbitru.
Pe scurt, prin Liberul Arbitru lucreaza Duhul Sfant.

Mai jos adaug un link despre Liberul Arbitru in care prof.dr. Daniel David face o analiza mai corecta si foarte apreciata despre tema noastra, invitandu-va la discutii care sa largeasca aria temei.iar pe profesorii de religie la o atenta verificare a predarii acestui subiect foarte pretentios.

https://www.youtube.com/watch?v=EFNpcIfvOnA



P.S. Sper ca nu e dublare de subiect; am cautat si n-am gasit.

Doamne ajuta!
Vă mulțumesc pentru subiectul deschis.
Foarte folositor ce ati scris!

Bun să mergem pe aceasta construcție. Aceste decizii pe care le luăm inconștient sunt influențate de lumea în care trăim. Lume care a fost construită de gândurile și acțiunile ego-ului nostru. Evident că libertatea se află la Dumnezeu în relația cu El, iar iluzia și robia în gândurile și acțiunile ego-ului nostru. Dar eu nu am spus că liberul arbitru al ego-ului înseamnă libertate este o iluzie evident, am zis doar că el ne separă de Dumnezeu și de lucrarea Sa.

P.S. Ego = propria persoană, construcția ta, cine ești tu. Un tot, nu trup separat, suflet separat, minte separat, și pe undeva pe acolo se află și ego-ul.

Exact, insa aici se observa minciuna in care traim.
EGO-ul, care-i un produs al veacului, creeaza argumentele pentru decizia care responsabilizeaza sufletul. De aceea spune Iisus ucenicilor sa se lepede de sinele lor(EGO) cei ce vor sa-L urmeze pe El, ba chiar sa-si ia si crucea pentru a rastigni pe ea toate "pornirile lor lumesti".



Am apreciat si am remarcat ca ai spus despre separarea pe care EGO-ul o face fata de lucrarea Duhului Sfant si ma mir ca am sters-o fara sa-mi dau seama.
Totusi, am pornit topicul de la constructia pe care am boldat-o aici, "liberul arbitru al EGO-ului".


Eu cred ca Ego-ul este mai mult trup (separat de suflet, insa mai putin de minte) care a invatat in societatea acestui veac sa-si apere "interesele" deoarece toate "argumentele" sale sunt trupesti si lumesti, iar sufletul le accepta(pacalit si de propria minte corupta) fiindca e prea slab sa le refuze si isi va atrage osanda la judecata.

Mie mi se pare nedrept. Adică cineva va suferi în chinuri o eternitate pentru altcineva.
De aceea văd sinele nostru ca persoana noastră coruptă de materialismul acestei lumi, care poate fi educată prin suferință(crucea) și lepadarea de această lume. Astfel e o transformare din omul vechi păcătos spre omul nou în Hristos. O nouă făptură.

Biblia Ortodoxă
Ioan 12:25
[25] Cel ce îşi iubeşte sufletul îl va pierde; iar cel ce îşi urăşte sufletul în lumea aceasta îl va păstra pentru viaţa veşnică.

Cine își iubește sufletul îl va pierde.
Adică cine se iubește pe sine(nu renunță la sine~ego) va pierii.

Numai fericirea este vesnica, suferinta nu(parerea mea,nu dezvolt aici).
Oricum, eu nu vad nicio nedreptate, insa se pare ca la PS tau eu am raspuns cam neatent, cand am spus ca Ego-ul e separat de suflet(scuze!), eu gandindu-ma la vesnicia sufletului, spre deosebire de Ego, care are o durata cat viata trupeasca. Rezulta ca Ego este conceptia pacatoasa pe care si-a insusit-o sufletul pe parcursul primei parti a vietii in lipsa unei educatii duhovnicesti care apoi se adanceste si se fortifica in dauna sufletului. Ego-ul corupe sufletul si-i impiedica mantuirea.

Da, corect, ai dreptate; frumos ai spus despre coruptia din partea materialismului acestei lumi(boldarea din citat).

Invatatura despre liberul arbitru este clarificata in ortodoxie, la fel ca toate invataturile. Este o diferenta intre invatatura ortodoxa si cea protestanta, in special, dar si cea catolica. Unii nu au inteles aceasta invatatura si au preluat din invatatura gresita a Fer. Augustin despre predestinare.
In invatatura ortodoxa chipul omului s-a intunecat dupa cadere, astfel incat mai are toate atributele chipului lui Domnezeu in om (ratiune, vointa si simtire) dar, datorita caderii, au fost slabite, inclusiv vointa (liberul arbitru). In catolicism se considera ca nu a fost afectata firea umana la cadere, desi chipul lui Dumnezeu in om a ramas la fel, iar vointa (liberul arbitru) nu a suferit nicio slabire. In protestantism (sau la o parte din el) nu s-a inteles distinctia intre chip si asemanare, asa ca ei au spus ca si chipul s-a pierdut, omul neavand vointa (liber arbitru) si doar cu ajutorul harului poate face fapte bune. De aceea, pentru ca omul nu mai este capabil de fapte bune, este predestinat dinainte sa fie mantuit sau nu.
In concluzie, in ortodoxie omul nu si-a pierdut vointa (liberul arbitru), este capabil sa faca fapte bune prin proria sa vointa, dar, din cauza caderii si slabirii chipului si vointei, nu le poate face intr-o asa mare masura si constant incat sa primeasca harul mantuitor. De aceea harul se primeste la Botez si apoi omul conlucreaza cu harul cu ajutorul vointei sale (liberul arbitru), prin faptele sale.

Da, omul are libertate, dar vointa libera nu are, de aceea are nevoie de asistenta continua a Sfantului Duh care ii este oferita de Sus:
17. Toată darea cea bună şi tot darul desăvârşit de sus este, pogorându-se de la Părintele luminilor, la Care nu este schimbare sau umbră de mutare.(Iacov1,18)

Omul n-a suferit nicio cadere fiindca nu reusise nicio ridicare inainte, deci n-avea de unde sa cada(cu atat mai mult cu cat Acolo nu sunt barbati si femei, Adam si Eva). E drept ca i s-a randuit dinainte de veci locas in Rai, insa nu s-a urcat la Rai din cauza ca vointa lui nu e libera si e incapabil de hotarari libere (dovada ca a pacatuit 100%) si prin asta omul nu are asemanarea lui Dumnezeu; de aceea este scris:
10. După cum este scris: "Nu este drept nici unul;
11. Nu este cel ce înţelege, nu este cel ce caută pe Dumnezeu.(Rom3,10-11)

Prin urmare omul este incapabil de fapte bune/hotarari bune(liberul arbitru) prin firea/natura sa omeneasca fara ajutorul Sfantului Duh.





P.S. (Iacov1,18)[/b] se gaseste si in Rugaciunea Amvonului, de la sfarsitul Sfintei Liturghii:
"... Că toată darea cea bună şi tot darul desăvârşit de Sus este, pogorând de la Tine, Părintele luminilor, şi Ţie slavă şi mulţumire şi închinăciune înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin”.

Ceea ce spui e teoria gresita a predestinarii din protestantism, respinsa de ortodoxie si partial de catolicsm. Asta inseamna ca toti oamenii se nasc rai si cei ce nu-s crestini sunt rai, nu pot face fapte bune. Sau toti au har si nu mai au nevoie de crestinism.
In ortodoxie toti oamenii se nasc buni, pot face fapte bune prin natura lor, avand liberul arbitru (acelasi lucru cu vointa), doar ca avand firea cazuta (imbolnavita) nu le pot face intr-o asa masura incat sa primeasca harul interior care se primeste numai la Botez. Dar poate sa fie bun si un musulman, un indian, un ateu.
Diferenta intre ortodoxie, catolicism si protestantism in privinta raportului dintre vointa si har e analizata in acest articol: https://www.crestinortodox.ro/dogmat...ura-68963.html

Bine. Esența e că trebuie să renunțăm la sinele nostru~ego, la ceea ce credem despre noi, la lumea care ne-a format și ne formează. Ăsta e mesajul evangheliei. Asta trebuie să înțeleagă creștinii. Restul e mai complicat, chiar Isus accentuează dar nu intra în detalii despre liberul arbitru. Doar Pavel vorbește dar ambiguu despre liberul arbitru: Romani 7:14-25

E foarte sugestiv citatul din Scriptura pe care l-ai amintit(Rom7,14-25) si-ti multumesc pentru identificare; il cunosteam, insa nu l-am retinut constient de importanta lui la tema liberului arbitru.

Este perfect ca raspuns la... ultimul mesaj (de dinainte, #9).

Nu-s profesor de religie si nici macar preot ci mirean.
 

Liberul arbitru?

Pai arbitru este un judecator. Poate fi un judecator liber-liber?
Pai daca un judecator e liber liber si judeca far nicio baza legislativa atunci e clar ca judeca dupa bunul sau plac, azi ii place asa, maine pe invers, azi hotareste asa, maine pe invers, iar in cazul asta nu se mai numeste arbitru ci sef, stapan.

Poate e vorba deci de liberul sef care sa poate sa ia decizii.

Dupa caderea din Rai a primilor oameni si intrarea sub stapanirea mortii, caci asa au ales oamenii sa moara, au luat din pomul cunostintei care era exact libertatea de a alege caderea libera sub stapanirea pacatului si sub stapanirea mortii respectiv a duhurilor rele ispititoare care nu te mai lasa sa iesi din acest iad vesnic.

Odata intrata omenirea sub stapanirea pacatului, a mortii si a duhurilor rele, de la care ne vin toate chinurile omul si-a dezvoltat in sine un EGO blestemat capoSS-sef-slugarnic la ceea ce o stapaneste pe lumea-omenirea: pacatul, moartea, duhurile rele si chinurile vesnice.

Pentru ca omul sa se mantuie de EgolUmea-iad vesnic este nevoie de ascultarea omului de Dumnezeu si de o lupta pana la sfarsit in vederea eliberarii sale din aceasta sclavie a terorismului mondial.

Dumnezeu primilor oameni le-a promis un mantuitor pe Mesia si a sfatuit pe cei ce voiau mantuirea sa asculte de Mesia (de Moise si de Prooroci, de Cartile Sfinte...)

Iata ca Iisus Hristos a biruit, a reusit sa invinga pacatul, moartea si lumea stapanita de duhurile rele ispititoare conduse de luxifer-satana si de stapanirile mondiale ale oamenilor invinsi de satana si a reusit sa iasa din iad de sub stapanirea chinurilor vesnice impuse de duhurile rele care au ridicat 24 de vami ale vazduhului ca nimeni sa nu poata parasi chinurile vesnice, lumea si iadul.

Egoul omului din sinele omului nu este mai bun pentru sine ca stapan decat oricare alt stapan lumesc deoarece omul ascultandu-si egoul si luand decizii dupa liberul arbitru-stapan discretionar nu se poate duce decat in groapa, in prapastie caci omul fiind pacatos, pieritor, egoist si terorist-chinuitor nu are cum sa se elibereze singur de astfel de vicii deoarece cu cat asculta de seful terorist propriu cu atat mai mult devine tot mai rob acestui sef care fiind el insusi devine rob si terorii si rautatii din sine insusi care ii impune calea spre eliberare.

Deci orice eliberare se poate face doar prin ascultare de catre un eliberator aflat in ascultare de Eliberatorul cel Mare adica in ascultare de Dumnezeu care iata l-a trimis pe Melchisedek la Avraam si apoi pe Moise, pe prooroci si pe Mesia ca sa elibereze pe om din sclavia iadului, a lumii, a viciilor pacatoase din om, a necredintei si mortii.

In drumul acesta eliberator omul este mai liber prin intermediul vointei sale in ascultare caci Dumnezeu nu impune eliberarea cu forta si teroarea asa ca omul se poate sili in mod liber intarindu-si vointa de a asculta si a ramane pana la sfarsitul ascultarii respective, doar asta te poate face mai liber pe Cale si apoi odata trecut de finis, cand s-a terminat ascultarea, devi liber-liber caci ai ajuns la capatul Caii care duce la Eliberarea ta de sub totii tiranii cei crunti care te tineau in sclavie.

Oamenii, chiar si cei botezati, nu prea vor sa se elibereze de tirani, de lume, de pacate, de iad-chinuri, de duhurile-rele-zei-cozi de topor, de tirania propriului Ego iar Mantuirea nimeni nu o poate impune cu forta, cu silnicia, cu pistolul la tampla asa ca ramane ca fiecare sa aiba puterea sa-si doreasca aceasta eliberare din inschisoare si vointa ca sa iasa din ea.

La panda stau insa inselatorii, ispititorii, amagitorii, tepuitorii si decum isi doreste asta careva imediat se gasesc foarte multe mesii-mincinoase care sa sustina ca daca vor asculta de ei respectivii se vor mantui sigur. Chiar egoul omului este una dintre mesiile-mincinoase care crede el ca stie mai bine sa se elibereze singur sau in echipa de gLumEUri sau chiar aflat pe Cale gaseste el-egoul un shunt, un cotlon, o scurtatura, o rastalmacire ”inteleapta” crezand ca stie mai bine cum sa se ”mantuie” mai usor si mai rapid.

Nu merge decat cu Ascultarea si chiar si de tine insuti nu merge cu silnica, sa te asculti sub amenintari si batai proprii, merge doar sa te silesti atat cat iti permite puterea, vointa, sistemele fizice fara sa le distrugi iremediabil.

Orice ai face nu ai cum sa nu asculti de cineva sau de ceva caci in tine exista asa un sistem de tip Master-Slave si chiar ascultarea de tine tot ascultare se numeste. Chiar daca asculti de animale, pietre sau roboti tot ascultare de ceva este si aia.

In afara de ascultarea de tine insuti orice ascultare este de tip Master-(master-slave) asa ca depinde de tine sau de parintii tai ce Maestru iti alegi sa asculti si sa urmezi din tot ce iti ofere mediul in care vietuiesti si din toti cei care iti sunt permisi (de ”stapani”), a face ascultare de ei si urmare.

Cea mai simpla si sigura Cale de mantuire o gasim in Iisus-Calea cea stramta Ortodoxa, in Bisericutele Ortodoxe de pretutindeni, in ortodoxia romaneasca condusa de Hristos in vederea pregatirii pentru judecata finala condusa de Domnul Iisus Hristos-Cuvantul lui Dumnezeu (sf. Treime).

Dumnezeu a făcut oamenii liberi. Chiar pomul cunoașterii binelui și răului și al vieții erau puși în rai pentru ca omul să fie liber, să poată dacă vrea să cadă liber din Dumnezeu și să moară sau să trăiască liber afară.

După cădere însă omul nu mai are cum să fie liber. El se află în sclavia păcatului, a lumii, a morții și a iadului fiind un sclav al răutății.

Pentru elieliberare are nevoie de Mesia, de sfinți, de trimiși ca să-l scoată la lumină și la libertate deplină. Dar asta nu se poate face decât prin ascultare, credință, urmare și supunere liberă.

”Eli Eli Lama Sabactani”... da-da (elielil, elieli la masa, la masabaCt, a, niiii)

E o programare lansata de Iisus fiul Mariei de pe Cruce pentru zilele din urma, ca sa lucreze ca un robotzel in matrix si sa stie toata lumea ca va urma eliberarea dreptilor din iad si din gLume.