„Isihasmul politic” marca IPS Streza: „Taci, mă, din gură!”
 

Cam asta înțeleg că ar fi în general abordarea IPS-ului Streza vizavi de implicarea Bisericii și a unor membri ai Bisericii în plan socio-politic, numele, impropriu, de „isihasm” dându-i-l după semnificația termenului de isihie, care se referă la liniște. Vorbele respective, „taci, mă, din gură” erau adresate lui Becali, la o vreme prin aprilie 2016, însă este clar că abordarea nu a fost nicidecum legată exclusiv de persoana respectivă. (Apropo de vizitarea lui Becali de către Streza la penitenciar, nu se poate să nu se observe cât de „sensibil” este Streza așa în general la traumele altora, sau cel puțin așa vrea „dumnealui” să pară.) Faptul că abordarea nu este nicidecum singulară se poate vedea și din faptul că nu există aproape niciun preot din toată eparhia care să aibă o voce publică în astfel de probleme, deși, vorba vine, Sibiul și Brașovul sînt totuși centre universitare, deci inclusiv intelectuale, chiar și în domeniul teologic; ar fi să zicem preotul Dumitrean care avea ani în urmă emisiuni la tv și așa-zisul „Părinte” Necula, despre care însă știm că s-a exprimat de mai multe ori asupra unor admirări de-ale sale în sfera politică și este clar că numele său este legat de Iohannis și FDGR, el fiind un soi de slujitor, un soi de servitor al acestora în interiorul BOR, la fel ca și IPS Streza de altfel.

La linkul următor se poate auzi exprimarea publică a IPS-ului Streza:
https://youtu.be/zIddc9S_3WM?si=gKaGFMudmPHnRC_I&t=3610

Până la urmă cu astfel de abordări din partea ierarhilor, nu ne mirăm că România a ajuns în halul în care a ajuns și că și-a ratat foarte multe oportunități și vocații, inclusiv din punct de vedere spiritual și moral, spre exemplu se poate menționa numărul de peste 23 de milioane de avorturi din România în timp de câteva decenii (adică vorbim despre 23 de milioane de acte de curmări de vieți, adică de ucideri de vieți omenești), așa cum se poate menționa și o mare emigrație din România, bineînțeles și prin marea grijă a politicienilor cu care BOR a avut și are „bune relații”, „constructive”, și în general starea morală sau mai bine zis imorală deplorabilă în multe situații, în multe domenii, în multe contexte în care lucrurile ar fi putut să meargă diferit sau poate chiar cu totul altfel decât au mers dacă implicarea ierarhimii și preoțimii BOR ar fi fost mai mare sau pur și simplu cât mai corespunzătoare cu măsura în care ar fi trebuit să fie.

Apropo de implicarea socială a Bisericii, recent într-un interviu pe net „Părintele” Necula, răspunzînd, chipurile, la o astfel de provocare din partea interlocutorului, a început să vorbească despre asistența socială care se face prin intermediul unor structuri bisericești, de parcă întrebarea se referea la asistență socială, iar nu la implicare socială, în social, adică în mult mai mult din ceea ce înseamnă socialul. Așa crede încă Necula că îi „jonglează” pe oameni și că îi mai și merge sau le merge celor pe care el îi susține, cărora el se zbate să le asigure „o pulpană liniștită”. (Un exemplu de astfel de implicare socială, ba chiar politică, a reușit să facă însuși „Părintele” Necula atunci când și-a exprimat admirația și cuvinte bune față de un politruc odios și antiromân, chiar antiortodox, de tipul Iohannis, exprimări care au ajuns prin tv și net la sute de mii sau poate chiar milioane de oameni, din partea unui personaj care se consideră sau este considerat cu o cotă mare de „încredere” sau măcar popularitate în rîndul maselor din România.)

Nu întîmplător până la urmă a eșuat și referendumul pentru definirea familiei din 2018, tot pe fondul pasivității masive a clerului BOR, asta deși IPS Streza încercase ani la rînd să se profileze ca fiind unul dintre „curajoșii” Sinodului BOR în astfel de chestiuni, probabil visând și la ceva titluri de glorie.

Apropo de context, parcă prin 2019 IPS Streza fusese invitat la Sibiu la o întrunire a fostei Coaliții pentru Familii, atunci într-o formă redenumită, asta deși poate n-ar fi trebuit să îl mai invite, avînd în vedere rezultatul referendumului.

În primul rînd că IPS Streza nici măcar nu a cerut iertare pentru conducerea BOR, deși ei au fost și sînt principalii responsabili și vinovați pentru eșecul referendumului, idee la care au început să achieseze și unii jurnaliști (și pot da și nume, dacă e cazul); bine, în mod normal, personajul nu mai trebuia invitat, avînd în vedere prestația preoțimii la pregătirea referendumului, neimplicare care se explică în primul rînd prin pasivitatea masivă a ierarhilor, dar dacă totuși a fost invitat, ar fi fost de un minim bun simț să își ceară iertare într-un mod cât mai umil în fața auditoriului care se chinuise cu implicarea socială pentru strângerea de semnături și în general activitatea de ONG specifică în cazul respectiv.

În al doilea rînd, Streza a început la un moment dat să se „dea lovit”, că, cică, ar fi fost „un proces”, ar fi fost „dat în judecată” sau ceva de genul pentru contextul de dinainte în general, pentru participarea la context. Din câte știu, nu am auzit nici la vremea respectivă și nici până acum ca să fi existat vreo informație publică în acest sens; eventual poate i s-o fi făcut vreo plângere pe la CNCD, însă nu cred că asta ar putea fi numită „dare în judecată”. Oricum, prestația personajului a fost atât de jalnică din acest punct de vedere, de, dacă era cineva în locul lui Gheorghiu sau altcuiva din conducere, mai, mai că s-ar fi „cuvenit” să se simtă „vinovat” pentru așa-zisa problemă a IPS-ului Streza. Mai, mai că în loc să vină el să își ceară iertare plin de umilință, parcă se duceau lucrurile în direcția că ar fi trebuit cei din conducerea fostei CpF să își ceară ei iertare, ba poate chiar să „aibă probleme”, pentru închipuita „dare în judecată” a lui Streza. Aproape că a fost o tentativă de inversare a vinovaților, probabil pe principiul că „lui i se cuvine”, el „își permite” să aibă astfel de abordări lipsite de cel mai elementar bun simț și de „obraz”.

Zice doar ca Becali vorbeste prea multe uneori ca defect personal. E perfect normal sa-ti faca altii observatii si vorba multa nu e buna. In rest a vorbit frumos de el. Si tu vorbesti prea mult despre aceiasi 2-3 oameni. E incredibil ca te-ai uitat peste o ora la un interviu cu un om pe care il detesti asa tare. Eu ma gandesc: esti platit pe numar de postari impotriva lui IPS Streza, Pr. Necula, si George Simion? Ca parca prea fortezi sa scoti cate-o plangere din orice nimic.

Numai că acea vorbă multă, noi știm că în cazul lui Becali era în general pe marginea politicii și a politicienilor. Mie îmi este clar că era (și este în general) vorba despre o politică bisericească din partea IPS-ului Streza („domnu Streza”, am auzit că așa i se spune în anumite medii). Pentru că este clar că IPS Streza interpretează faptele în mod exagerat, ca și cum dacă cineva din subordinea lui ar face o critică politică, inclusiv îndreptățită, validă, asta ar însemna că persoanele sau forțele criticate ar avea sau ar urma să aibă ceva împotriva lui, a lui Streza. Așa era pe vremurile imperiului otoman, când înalții ierarhi ai B.O. deveniseră „etnarhi” și erau considerați „responsabili” de lucruri care se întîmplă sub jurisdicția lor, în fața mai-marilor otomani. Streza are mentalitatea slugarnică față de Putere ca pe vremea imperiului otoman, în timp ce față de „supuși” poate deveni extrem de dur. El are impresia că Eparhia Sibiului ar fi, bisericește vorbind, proprietatea lui privată, un soi de biserică privatizată. De altfel, mai demult a fost o întîmplare pe la Sibiu, în care o instituție l-a sancționat pe un cetățean, nu știm dacă pe drept sau pe nedrept, la care Streza, fără să fie implicat, a spus public că „bine i-a făcut”, adică el transmitea semnale că este de partea autorităților, nu de partea poporului.

Nu știu de unde ai percepția că o emisiune de acum aproape 7 ani și jumătate aș fi văzut-o acum prima oară. Începi să devii „simpatică”.

Si mai rau! Revezi interviuri de o ora cu omul pe care-l detesti! Nemaipomenit!

Dumneata ai o înțelegere greșită în general a raporturilor sau temeiurilor unor raporturi sociale, ca și cum totul s-ar baza pe aprecieri sau detestări, iar nu pe rațiuni autentice ale „lucrurilor” și pe raționări corecte în ceea ce le privește. Ai impresia greșită că unele probleme există tocmai pentru a nu fi scoase în evidență și eventual chiar rezolvate, atât cât se poate, ci pentru ca ele să producă efecte mai departe și eventual unii să și profite de pe urma lor, și știm că unii ierarhi ai B.O. inclusiv ai BOR mereu au încercat să se fofileze prin viață, prin societate așa încât să le fie „bine” aproape exclusiv numai „dumnealor”.

Deci dacă vreau să fac o critică sustenabilă și corectă, văd sau revăd, analizez documente de oricâte ori este nevoie pentru această critică, iar critica în mod clar am făcut-o nu după „toane”, ci după rațiuni, după raționalități. De altfel, nu întîmplător de fiecare dată când se pun astfel de probleme în spațiul public, „vajnicii” ierarhi dau bir cu fugiții, nu îi găsește nimeni să primească ceva din partea lor, altceva decât „sublime” sau nesimțite refuzuri, iar mai târziu ne trezim, așa pe „nepusă masă”, cum ne-am trezit nu cu multă vreme în urmă, că apar cărți de istorie de genul celei lui Schmitt în care diverși ierarhi sau poate chiar BOR sînt acuzați de cine știe câte rele ale pămîntului sau măcar de anumite forme de „complicități” la ele. Între timp, slăviții „prinți” ai Bisericii mențin atitudinile de struți cu capetele în țărînă, pretinzînd că ei nu dau socoteală „decât în fața marii adunări naționale”; e, uite că de fapt lucrurile nu stau chiar așa și nu se rețin unii de a apărea public și nu doar de a-i acuza, ba chiar și de a-i judeca pe diverși slăviți „prinți”!

Sa-mi dea Dumnezeu zile sa vad asa ceva de la tine ca pana acum am vazut doar conjecturi, supozitii, apropouri, legaturi subtirele, aluzii agresive, si inventii. Ce ma mira e faptul ca nu cred c-ar fi atat de greu sa gasesti critice valide pentru unii ierarhi, dar totusi ai un stil aparte de a scrie mult si a nu zice nimic. Foarte straniu!

Am urmărit interviul, mi s-a părut mai comunicativ vlădicul decât pare la prima vedere.
Tocmai că interviul acela nu-l face antipatic, e corect ce zice că Becali pe gura lui şi-a luat multe, poate şi puşcăria când râdea de unii din cei care-l anchetau.

Referitor la ce zice cu privarea de libertate e corect când zice că e grea orice formă de detenţie.

Fiecare percepe și în funcție de capacitățile de percepție, de înțelegere. Și pe de altă parte, până la urmă consumul ăla foarte slab de carte în România nu este chiar așa de irelevant, în cazul că ți se pare că eu aș „scrie mult”. Când oamenii nu au mintea luminată, normal că ei nu văd anumite adevăruri, acolo unde alții le văd, pentru că au mintea mai luminată. Și probabil și ceva mai multe cărți citite, nu orice fel de cărți, și chiar și la școala Vieții.

Și eu zic că ceva este foarte straniu, dacă mă gândesc puțin la niște istorii nu prea îndepărtate legate de conducerea bisericească ortodoxă de la Sibiu. Pentru că este clar că acolo au fost și continuă să fie probleme foarte mari. Poate nu întîmplător parcă un mitropolit, Mangra, s-ar fi spînzurat acum vreo o sută de ani, poate nu întîmplător antecesorul lui Streza, Plămădeală ajunsese în scaun cu rotile la un moment dat.

Și și mai stranie mi se pare atitudinea unora, care au făcut parte din conducerea înaltă a unei instituții care a cam stat „cu mâinile în sân” în timp ce în câteva decenii în România s-au comis peste 23 de milioane de acte de ucideri de vieți omenești prin avorturi (e drept că doar o parte dintre acele 23 de milioane au fost comise din 1996 încoace, dar nu mă refer exclusiv la conducerea din care a făcut parte „vlădicul comunicativ” Streza, ci și la decenii înainte de asta), iar acum se fac că nu știu nimic, parcă ei ar fi trăit pe altă planetă, într-o altă lume, într-o altă viață, că totul „merge bine”, ba mai și auzim de la colaboratori de-ai lor despre necesitatea ca să „vină alte neamuri peste noi”, propagandă ciudată dacă mai știm că și sînt atâtea rugăciuni ortodoxe în care se menționează cererea către Dumnezeu de a nu veni alte neamuri asupra noastră.

Cred și eu că începuse să devină mai „comunicativ”, mai „colaborativ”, mai ales după ce au făcut așa-zișii protestatari de după tragedia de la Colectiv cu câteva luni în urmă pe strada Mitropoliei. Înainte se ținea tare cu acei 86% de care vorbea „dumnealui” că ar fi „utilizabili” din punct de vedere politic. Și poate nu întîmplător în serile acelea de proteste de la Sibiu, inclusiv cu acele huiduieli vizavi de catedrala ortodoxă, a apărut așa-zisul „Părinte” Necula să vorbească la presă că „e nevoie de comunicare”. (Apropo, poate nu întîmplător Bănescu spunea despre modul de comunicare al Preafericitului atunci la tragedie, că ar fi comportat „niște greșeli de comunicare”.) Iar ulterior s-a văzut clar cum a eșuat referendumul pentru definirea familiei, asta doar așa spre exemplu.

Sînt convins de „preamilostivirea” „domnului Streza” (că am înțeles că în anumite medii așa se face referire la „dumnealui”), de cât se sensibil „este” „dumnealui” la traumele altora. Mai avea Eminescu o vorbă, „e ușor a zice vorbe, când nimic nu ai a spune”.