Alternativa pentru copiii nostri: scoala acasa
 

Propun să continuăm aici discuția pornită pe alt fir:

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...8&postcount=35
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...5&postcount=36

Ideea este că, dacă avem timp și resurse, putem să educăm copiii noi înșine, acasă. Pînă la un punct, cînd vor fi necesare studiile superioare.

Manuale se găsesc, enciclopedii sînt, putem cere ajutor de la învățătorii și profesorii pe care-i cunoaștem pentru metodica predării anumitor obiecte.

Pentru clasele primare, condițiile necesare sînt ca măcar unul din părinți să scrie caligrafic și să aibă răbdare cu copilul, apoi să scrie corect gramatical ca să nu transmită greșelile mai departe. Pentru aritmetică, istorie, geografie, biologie și ce se mai studiază se găsesc manuale. Sport se poate face în parc sau oriunde sînt condiții cît de cît, desen și apoi lucru manual - depinde de fiecare cît de talentat este. Se speră că ambii părinți sînt capabili să ofere cunoștințe și să dezvolte talente în domenii diverse pentru ca elevul să se poată orienta spre ce i se potrivește mai bine.

În timp, părinții începători se pot documenta pentru continuarea studiilor în anii de gimnaziu. Trebuie să fie saituri dedicate care aprofundează subiectul în detalii și unde se discută dificultățile și criticile care apar. Există cursuri serioase online, cu profesor, exerciții, teste șamd.

Singurul aspect care pare a fi îngrijorător este cel al posibilei lipse de socializare sau al respingerii copilului și părinților de către ceilalți (vecini, alți copii, chiar membri ai familiei) pe motive de ”extremism” sau ”anormalitate”.

In primul rand, unul din parinti trebuie sa fie nitel semi-genial.
Sa aiba cunostinte generala din toate domeniile, de la literatura, biologie, la geografie, matematica, fizica sa stie chiar f. bine doua limbi straine.

In al doilea rand, experienta integraii intr-o colectivitate eterogena, foarte valoroasa in viata, e pierduta din start.

Insa TIMPUL e problema cea mai mare.

Un copil face la scoala 4 ore pe zi in clasele primare.
Pe urma sunt 5 (Sau 6?) in generala si la fel un liceu.

Da, poate ai sa zici ca acasa, e necesar doar jumatate din timp, insa chiar si asa, nu e putin.

Mai ales daca ai 2 copii de varste diferite, timpul necesar se dubleaza.

Daca ai 4..5..6 (ortodoxie, copii multi, nu?) iti pui mainile in cap.

Si in orice caz, legea romaneasca nu-ti da voie sa tii copilul acasa, nici nu-ti echivaleaza studiile la domiciliu.

Deci din start, esec.

Nici profii nu-s semi-geniali. Unii, deși cunosc informația, nu au darul de a o preda mai departe celorlalți. Alții sînt la început de carieră, și ei fără experiență. Mai sînt și profi care și-au greșit cariera...

Părinții trebuie să aibă cunoștințe complementare, acoperind materiile de predat. Unde sîntem mai puțin pregătiți, avem cărțile care ne ajută.

De domeniul ei:

Literatura va însemna cititul operelor adaptate vîrstei. De la povești și povestiri atent selectate pînă la cărți de referință din literatura română și universală. Nicidecum comentarii sterile învățate forțat... Dar nu intru în detalii. De mers la teatru, de ascultat teatru radiofonic.

Gramatica - cred că toți trebuie să ne-o reamintim.

Desenul artistic, tehnic, lucrul manual - doar ca să descoperim dacă elevul are înclinații spre domeniile respective.

Engleză știm suficient de bine, mai ales ea, franceza trebuie să mi-o amintesc...

De domeniul meu:

Matematica - fără probleme de tipul celor din ”Gazeta matematică” la clasele primare.

Fizica de liceu - manualele sînt suficiente, fără culegeri de genul ”Hristev”. Plus aplicații practice, ceea ce n-am făcut la școală.

Muzica: noțiuni de cultură generală, audiții ale compozițiilor clasice, frecventarea filarmonicii. De încercat cîteva instrumente cu meditator plătit, evident. De cîntat - doar dacă este voce și ureche muzicală.

Religie - de trecut prin marile religii, cu explicații succinte. De frecventat biserica, de ”deranjat” frecvent duhovnicul și nașii cu întrebări.

Educație fizică - exerciții de încălzire, de forță și de rezistență. Am avut profesori buni în liceu și în facultate, care nu ne-au lăsat de capul nostru să jucăm mingea pînă ce nu făceam tot ce era scris în programă...

Chimie, biologie, geografie, istorie - de studiat împreună pe manuale. :)

Comunitatea este și la biserică, în parc, la bloc, în sat șamd. În marile orașe sînt întîlniri de tot felul, activități dedicate copiilor care pot fi frecventate periodic. Copilul nu trebuie să stea închis în casă pentru că studiază cu mama în loc de o profesoară cu licență.

Nădăjduim să ne permitem să trăim dintr-un salariu. Dacă nu se va putea, vom vedea mai departe.

Și acasă trebuie să fie un program strict, cu pauze, cu teme, note - ca la școală.

Nu tot ce scrie în manual trebuie învățat. De filtrat lucrurile importante, cu adevărat folositoare în viața reală.

De la caz la caz. Mai sînt și alte familii care adoptă metoda asta, copiii se pot sincroniza măcar și parțial. Depinde și de vîrstă.

Da, știu pe cineva cu 2 + 2. :)

Abia peste vreo 16 ani va fi vorba de ales o facultate. Pînă atunci... Doamne ajută. Dar acum sînt „universități-umbrelă” în străinătate care te acceptă dacă treci de examenele lor, fără să le pese de BAC-ul românesc sau dacă ai făcut liceul. (din auzite vorbesc).

De studiat cazurile deja puse în practică, pe internet. Mai este timp pînă ne decidem.

??
 

Vă gândiţi chiar la studii liceale acasă? Hmm...

În afară de faptul că nu există cadrul legal, credeţi că ar putea urma studii universitare după aceea? Cum şi-ar da bacalaureatul...? Si până la urmă când se mai integrează copilul, sau poate deja adultul, în societate?
Dacă educaţia primită în cei 7 ani de-acasă este bună, copilul mai este şi dus la biserică şi alegeţi cu grijă o şcoală, care ar fi problema să urmeze acea şcoală?

Bacalaureatul se poate da si cu ce inveti acasa.
Pentru facultate, nu cred ca se pune problema, ar fi deja absurd.
Cu scolile..nu prea poti alege chiar cum vrei, abia liceul.

Varianta optima ar fi sa-l ti acasa primii 8 ani, urmand ca la liceu sa-l reintegrezi invatamantul public.Din informatiile mele, stiu ca copii care s-au format acasa se descursca foarte bine si la liceu: atunci varianta optima e sa ii integrezi in clasa a xii-urmand sa dea diferentele. Sau mai e si varianta bacului international, inca nerecunoscut in Romania, examen care ii permite accesul la majoritatea universitatilor din Europa si nu numai
Strainii, acolo unde HS e legal au saituri f bune menite sa fie un sprijin al parinteluii. In Romania abia se pun bazele.
Respingerea asta se face si din alte motive. Mersul saptamanal la Biserica, evitarea unui limbaj colorat, atitudine politicoasa fata de toata lumea. oricum, ca intodeauna societatea va exila ceea ce nu se aseamana ei. e un risc pe care si l-au asumat crestinii de 2000 de ani.

Esentialul e ca copilul nu va deveni un inadaptat. Va fi in stare sa intretina relatii cu persoane de varste diferite, din medii diferite. Si cel mai important va avea model un adult, nu un copil de varsta lui.
Sunt de acord ca HS are si dezavantaje. dar avantajele sunt mult superioare dezavantajelor.
In defintiv, fiecare parinte decide ptr copilul lui . Nu toata lumea poate face HS.

Da, dar ei sunt doar pe un obiect (generala, liceu).

Usor de zis.

Nimeni nu zice sa fie "invatate fortat", sterile nesterile sunt necesare pentru dezvoltarea gandirii.

Nu e atat de usor
Iti aduci aminte macar cat ai avut de invatat, doar gramatica, pentru adminiterea in liceu doar, pe linia asta?
Si in cate locuri te incurcai?
Eu imi aduc aminte de o carte groasa, cat una de telefoane (e drept, nu cu foi asa subtiri) - o culegere de exercitii pe tema asta.
Omul are totusi o singura viata, si aia e compusa din zile care n-au mai mult de 24h nici pentru Superman.

"doar"? Pentru luru manual sa zicem - nu-ti trebuie cine stie ce cunostinte sa cosi un nasture sau sa tai la traforaj.
Nu stiu ce profesori ai avut tu pe partea de desen artistici si tehnic, dar crede-ma ca inseamna mai mult decat sa dai copilului un penson/creion.

Stapanesti la perfectie gramatica limbii engleze?
Ca altfel ori n-ai sa-l inveti asta (si este important) ori ai sa-l inveti gresit si e nasol.

Deci de franceza nici macar nu te mai intreb asta.

De domeniul meu:
Stii ca sunt probleme de matematica de clasa primara carora adultilor le ia ceva timp (semnificativ) sa le rezolve?
Esti sigur sigur sigur...?:)

Nu mai stiu cum sunt manualele de fizica acum dar categoric problemele isi au rolul lor.
S-ar putea sa fie un talent la fizica, dar fara un profesor adecvat care sa descopere asta...

Deci muzica - meditator platit. :)

Cu chimia anorganica poate mai merge - dar nu la foarte multi.
Cu chimia organica, daca n-ai fost un mic talent in liceu, n-ai sanse.
In manuale nu este nici macar 1/2 din ce se preda in scoala de un profesor serios. Si nu doar la chimie.

Nu se compara.
Biserica - cam exclus.

Parc, bloc - putini, si mediul este asa cum ti-l faci tu, ceea ce in viata asta se intampla mai putin.

Sa nu uitam ca problema scolirii acasa vine dintr-un mediu neoprotestant - ar fi interesant de cunoscut in profunzime detaliile, dar cred ca o pondere importanta o prezinta frica de a "contamina" copilul cu idei nefaste, ei bine in privinta asta abordarea eu zic ca e gresita.

Caracterul se formeaza in interactiune cu mediul si este ca sistemul imunitar - se intareste pe masura ce primeste noi provocari.

Bine ca ai mentionat asta - de obicei barbatul aduce bani in casa si muncind (mai) toata ziua pentru salariul ala indoielnic ca mai poate face si meditatii de matematica, fizica, chimie - chestii la care rareori gasesti o femeie care sa priceapa ceva, nu zic sa mai si invete (bine) pe altii.
Asta e cazul cel mai fericit.
Daca e una modesta intelectual, asa in general, nu doar la capitolele amintite, si mai nasol.

Da, dar vezi tu, in lumea reala, parintii abia daca au timp pentru chestia asta (teme, verificari).

Asa crezi tu, dar acolo unde se practica asta, pentru a fi recunoscute studiile facute acasa, copilul trebuie sa dea examene la fel ca toti ceilalti care invata la scoala, dupa programa invatata la scoala.
Deci...

De obicei sunt cel putin 2-3 ani diferenta.
Nu prea mai ai ce sincroniza, prea putin se suprapun, avand nivel diferit, trebuie sa le explici lucruri diferite.
Daca este un copil si mai dificil decat restul (pricepe mai greu, atentie deficitara) poti pierde timp cu el cat pentru toti restul.
Sau risti sa-l lasi in urma.

Si iti garantez ca nu pot fi scoliti (complet, performant) acasa.

Ce, deja te gandesti sa emigrezi? :)

Dar daca stam sa ne gandim practic, la noi sunt putine domenii unde ai nevoie intr-adevar de o diploma recunoscuta.
Medicina ar fi unul.
Contabilitate - asta e musai sa o faci la noi.
In companiile de Stat - unde salarizarea se face in acord cu studiile si e musai hartia.
etc.?

De la noi? N-am auzit.

Si toate astea pentru ce de fapt?
Ce speri sa obtii sau sa eviti de fapt?
Ca ceea ce vei obtine in mod sigur, va fi o calitate mult mai redusa a instruirii, doar daca nu cumva, cum am zis, macar unul din parinti este un mic geniu si sta toata ziua acasa, fara alte treburi (menajul il face bunica??).

Nu mai bine lasi copilul sa primeasca 90% scolarizare pe caile oficiale si tu sa-i oferi excelenta (daca ai de unde) acolo unde este nevoie?

Asta e o idee indusa de un regim de trista amintire. Eu la scoala am invatat ca nu e important sa stii toata materia, importante sa stii sa cauti informatia de care ai nevoie intr-un timp scurt.
Daca sustii ca un copil care sta 4-5-6 ore pe zi intr- incapere cu 20 de copii de aceesi varsta ca el are mai putine sanse sa se integreze intr-un mediu decat un copil care are parte zilnic de mai multe iesiri din casa si interactioneaza cu oameni diferiti, de varste diferite, cu activitati diferite cred ca realizezi limbajul de lemn indus tot de un regim de trista amintire.
Asa e. din care scadem strigarea catalogului, impartirea materialelor, ascultarea a 1-5-7 elevi, apoi tot felul de prelungiri menite sa dureze 50 minute. Si eu am avut parte de momente: am terminat lectia acum..conspectati sau va puteti face temele la alta materie, repeta la alta disciplina ...
Exact asta o sa zic. Timpul se injumatateste.
daca mergi tot pe sistemul clasic, poate ca asa ar fi.dar acasa lucrezi diferentiat. In timp ce unul deseneaza, celuilat ii explici lectia la mate.apoi in timp ce unu face exercitii la mate, cu celalatl desenezi bastonasele. etc plus ca lectiile ce tin de uman se pot face impreuna, oferindu-i astfel celui mic sansa de a participa la o lectie cu fratii lui, de a le asculta intrebarile si e uimitor cat de multe stie mezinul raportat cu fratii lui la aceeasi varsta.
Informatie eronata. Exista cadru prin care iti poti scoli copilul la o alta universitate din strainatate, astfel incat sa ti se permita scolarizarea la domiciliu.
Iar in privinta echivalarii studiilor, exista in fiecare judet o comisie care exact cu asta se ocupa: echivalarea studiilor elevilor straini, pentru reintegrarea lor invatamantul romanesc

Tocmai ti-am aratat ca se poate. Dar repet, Scolarizarea acasa nu e pentru toata lumea!

Pt. Lore
 

Cu scuzele de rigoare, nu incerca sa le predai romana/ gramatica copiilor tai.

Ionut, nu doar pe internet ci si personal si telefonic am luat legatura cu acesti oameni.
Si sunt familii care si de 15 ani practica HS in Romania.Altii de 12, altii de 5-6, dar majoritatea celor pe care ii stiu de 1-2 ani.
Oricum, la voi mai e timp de gandire...

Marturii: Cristina
 

Cum m-a schimbat educatia la domiciliu
by Cristina
Am o confesiune de facut. Niciodata nu m-am gindit ca voi face homeschool. Traind in Romania, normal ca nu am auzit de asa ceva. Venind in America, am facut acelasi lucru. Atunci cind a fost timpul ca fata mea sa mearga la gradinita am inscris-o la o gradinita privata, pentru ca era aproape de locul unde lucram. Au venit anii de scoala si ne-am mutat din Detroit pentru ca sa cautam un oras cu scoli bune si intr-o zona linistita pentru fetita noastra. Fiind invatata in sistemul romanesc, am avut probleme cu fiecare an scolar. Prima data mi-am spus ca poate eu nu sint obisnuita pentru ca este un sistem nou mie, anul urmator a schimbat invatatorul si mi-am spus ca era ultimul lui an inainte de pensie si nu-l mai intereseaza sa predea lectiile. Apoi a avut o invatatoare care ma chema mereu la scoala pentru ca Damaris socializa cu prietenii si nu acesta era motivul pentru care era acolo. Intereant este ca acum cei care aud ca fac homeschooling spun ca nu e bine pentru socializarea ei. :)
Aceste frustrari cu sistemul american de invatamint, unde se preda foarte putina materie, sau ce se preda raminea la scoala, iar eu ca parinte nu puteam repeta lectia pentru urmatorul test, le-am facut vocale si vecinei mele. Ea mi-a sugerat sa fac homeschool, ca ea. Nici nu am stiut la ce se referea. Am refuzat politicos si am adus aceleasi argumente care mi le aduc altii mie acum cind aud ca fac homeschooling. Cum se intoarce roata :)
Damaris a terminat clasa a 5-a, iar saminta de a controla educatia copiilor mei se parea ca a prins radacini. I-am propus ca sa incercam sa facem homeschooling in timpul vacantei de vara, iar daca nu ne place sau nu facem fata, in toamna se poate duce inapoi la scoala. Asa am inceput, si de atunci nu ne-am mai uitat inapoi. Nici macar o singura secunda nu ne-a trecut prin cap gindul ca sa se intoarca la scoala. Azi am 8 ani de homeschooling sub centura si pot sa spun ca m-am schimbat enorm.
1. Caracterul s-a maturizat. As vrea sa pot sa va spun ca am fost mereu rabdatoare, buna si iubitoare cu copiii mei. Adevarul este ca inca lucrez la aceste trasaturi. Totusi, faptul ca sint impreuna cu copiii mei in fiecare zi imi da posibilitatea de a practica rabdarea si dragostea. Eu nu fac homeschool pentru ca am rabdare, ci am invatat sa am rabdare pentru ca fac homeschool.
2. Inima imi este mult mai sensibila fata de copiii mei. Tot acest timp petrecut impreuna cu fetele mele m-a facut sa le indragesc nespus de mult. Homeschoolingul m-a ajutat ca sa le inteleg mai bine nevoile, mai ales in perioada adolescentei. Nu am facut homeschooling pentru ca am dorit sa petrec mai mult timp cu copiii mei, dar petrecind mai mult timp cu copiii mei m-a facut ca sa iubesc homeschoolingul.
3. Am invatat sa gindesc afara din cutie. Exista anumite norme sociale in cultura noastra - lucruri care se asteapta de la noi ca sa le facem. Scoala de stat se afla cu singuranta pe lista a ceea ce trebuie sa faci. Acum, ca m-am eliberat de aceasta norma sociala, m-am trezit ca pun sub semnul intrebarii si alte norme. Nu vreau ca sa traiesc intr-un anumit fel pentru ca toata lumea asa face, ci vreau sa traiesc cu un scop anume.
4. Imi apreciez mai mult sotul. Sotul meu a facut o multime de sacrificii pentru ca fetele noastre sa fie invatate la domiciliu. Se multumeste cu lucruri mai ieftine pentru ca sa pot cumpara un microscop sau ca sa platesc lectiile de muzica ale fetelor. Atunci cind ne-am dus in audienta la senator si la deputat mi-a ascultat cu rabdare argumentele pregatite impotriva standardelor federale in educatie. Atunci cind am mers in capitala statului, Lansing, ca sa sustinem proiectul de lege impotriva nationalizarii invatamintului, el a fost cel care ne-a sustinut in rugaciune.
5. Am invatat tot felul de lucruri noi. Abia cind am inceput educatia copiilor mei mi-am dat seama ca scoala nu m-a invatat mare lucru. Nu am invatat istoria si nu am conectat evenimentele intre ele. Acum apreciez si inteleg istoria intr-un mod nou. Nu am scris un eseu in viata mea. Cind am inceput educatia la domiciliu, m-am gindit ca eu sint cea care o voi preda, insa se pare ca si eu invat cot la cot cu fetele mele.
6. Sint mult mai relaxata. Nu trebuie sa ne trezim dimineata ca sa mincam repede si sa mergem la scoala si la lucru. Nu trebuie sa astept autobuzul si nu trebuie sa merg la sedinte cu parintii. Nu trebuie sa ne chinuim seara, dupa o zi lunga, ca sa ne facem temele.Pentru ca sintem acasa, ne organizam cum vrem si ne bucuram mai mult de oportunitatile care se ivesc.
7. Am devenit mai increzatoare in abilitatea mea de a preda. Cu timpul, am modificat și am optimizat fiecare programa. Am adaugat carti clasice si am ignorat testari. Am gasit proiecte amuzante si excursii pentru a avea o gama cit mai interesanta. Conversatiile in timpul cinei m-au facut sa realizez ca nu numai ca fetele invata, ci si ca le place sa invete. Atunci cind nu am gasit ce am avut nevoie ca sa predau o lectie m-am decis sa le scriu chiar eu.
8. Am invatat ca nu este vorba de mine. Ca sa faci homeschool ai nevoie de timp, de energie pentru a-i educa pe copii. Este un stil de viata cu totul diferit. Imi face placere ca sa ajut copiii altor parinti la matematica. Educatia la domiciliu m-a ajutat sa realizez ca aptitudinile si abilitatile mele nu sint ale mele, ci sint pentru a le transmite mai departe.

Pentru mine, liceul a fost cea mai frumoasa perioada din viata. Daca mi-ar fi rapit-o cineva, ar fi echivalat cu o crima.

Pentru mine, cel mai important e ca copilul meu sa se identifice cu numele de crestin ortodox. Orice modificare a acestuia, sub influenta profesorilor liber-cugetatori echivaleaza cu o crima.

Or pana la o varsta, parintele are dreptul sa decida ptr copii lui.

Dar momentam vorbeam de perioada de pana la liceu.

Nici eu nu sunt pentru scoala acasa.

Mai intai ca ii jignim pe profesori (din care mai sunt totusi si aomeni deosiebiti). Ce profesori am avut eu!!!
Oare ei de ce trebuie sa faca facultate si sa dea examene mereu?
Ne comparam noi cu ei? Niciodata. Sunt oameni care se formeaza in ani si ani de zile.
Si noi ne trezim grozavi si geniali sa stim nu numai o materia sau doua ci pe toate!
In scoala se mai fac si limbi straine si muzica si sport si stiinte sociale, anatomie si multe altele? Si la chimie, fizica, biologie avem laborator acasa?

Sa zicem ca in primele clase mai merge, dar apoi trebuie cunostiinte, mod de predare si lucru. Trebuie sa ne pregatim noi insine mai intai foarte bine.

Si matematica si fizica nu sunt chiar floare la ureche. Nu toti sunt buni si la toate materiile. Chiar si romana este grea, atata lume are probleme cu gramatica de ma si intreb de ce totusi? Si de literatura nu mai vorbim. Critici, analize literare si etc.
Si la scoala sunt totusi niste cerinte...

Pe urma inseamna ca cel unul dintre parinti sa stea acasa, sa nu aibe serviciu. Din ce traieste familia?

Si socializarea copilului este totusi foarte importanta. Cu sau fara biserica. Nu stiu de ce tot spun unii ca vai "crestin ortodox si biserica si etc.".
Ce legatura are asta cu scoala.
Biserica si credinta sunt oricum separate si scoala si socializarea inseamna si altceva decat credinta si biserica.

Copiii nu vor avea prieteni, activitati cu cei de varsta lor, nu se vor putea compara ca nivel, sa vada cum se prezinta si cu cine vor intra in competitie mai tarziu.


Sigur ca scoala are si dezavanatajele ei. Mie nu mi-a placut asa ca mult si nu ma refer acum la invatat ci la comunitate si constrangeri.
Dar m-a format ca om, asa cum a fost.

Avem nevoie de toate ca sa ne formam si de bun si de rau.
Dumnezeu a lasat si raul pe pamant, tocmai ca sa putem compara si alege.

Nu putem trai nici noi, nici copiii sub clopot de sticla.

Totusi sunt atatia copii care termina scoala cu bine, sunt premianti, sunt chiar olimpici. Chiar asa de rea este scoala? Eu nu cred.
Sigur ca se mai poate face ceva si imbunatati, dar solutia nu este sa izolam copilul. Ne-ar ierta vreodata?

Pentru lore: nimeni nu-i va lua credinta copilului tau! I-o poti intari acasa/la biserica, in timpul liber. Ce legatura are cu scoala?

Sophia, nu stiu din ce realitati vb tu.
Eu vb din experienta copilului meu scolar.Din experientele copiilor prietenilor mei. Din experienta anilor trecuti prin inv romanesc recent.
Eu vb de tinerii care fac sex in baia baietilor, in aceeasi baie intra si baiatul de a XII-a si cel de a I-a. De sanii expusi de anumite eleve mai "moderne" in aceeasi baie a baietilor
De profesorul care spune copilului ca toate religile sunt la fel, ca e ok daca ai un Dumnezeu.
De ideologia care pune omul in centru, inlaturandu-l pe Dumnezeu. Sunt uimita sa vad ca nu realizezi nici o legatura intre scoala si Biserica(cu durere ti-o spun, dar asta e rodul educatiei comunisto-ateiste).
De profesorul care isi impune propriile convingeri marxist-lenininste in predare.
De subiectivismului profesorului ateu sau liber-cugetator
De darvinism, de marxism.
De profesorul care il injura pe Dumnezeu si e agresiv cu copiii.
De fumul de tigara pe care trebuie sa il inhaleze baiatul/fetita cand merge la baie, fiind amenintat cu bataia daca spune ceva.
De consumul de pornografie pe iphone-ul de sub banca in timpul orei
De comercializarea de stupefiante.
De petrecerile cool cu alcool, tigari, sex.(la care copilul vrea sa mearga datorita faptului ca toti colegii lui merg..Tocmai el sa nu socializeze?)
De copii care rad si batjocoresc copilul care posteste, merge la Biserica. Da, vreau sa il pazesc pe copil meu de aceste anturaje nesanatoase.Cel putin pana la varsta in care i se va mai intari coloana vertebrala duhovniceasca.
Si da, imi asum dreptul de a nu fi un parinte cool.

Impresiile unui parinte, cand fiica sa a absolivt clasa a doua:
Astăzi, la ora 18.00, Irina are serbarea de sfârşit de an. După experienţa celei de anul trecut, ştiu că va dura mult, va fi cald şi gălăgie şi copiii vor spune pe repede înainte ce au de spus.
Continuarea...
http://www.injoaca.ro/in-joaca/catev...clasei-a-doua/

Chestia cu sferele de influenta vs. educatie este destul de delicata.
Am observat ca parintii tind sa-si piarda in timp autoritatea in fatza copilului, vs. mediu social extern (familiei), ar trebui sa ne intrebam de ce.
Este oare doar un "accident" sau si parintii au o contributie in acest sens?

astea e si marea mea dilema. Ce se intampla, unde se produce fisura de parintele pierde teren?
CA ceva se intampla, la un moment dat.
Si imi doresc sa descopar la timp, inainte de a cadea si eu in aceasta groapa.

Lore, nu stiu despre ce scoli vorbesti tu. Te inteleg insa, or fi si din astea.
Eu vorbesc de scoala pe care am facut-o eu. Apoi ma gandesc si la copii de prietene, rude care au facut mai recent scoala, dupa revolutie.
Cum am spus, sunt scoli si scoli...Nu trebuie sa generalizam.

Pe urma in ceea ce spui tu aici, cu parere de rau, dar eu vad vina parintilor mai mare. Cine i-a educat pe acei copii sa faca ceea ce fac in toalete?
Cine le cumpara Iphon-uri la copii? De unde vad? Nu de la adulti?
Si cu drogurile la fel?
De unde au copiii din ziua de azi aceste lucruri?

De ce noi nu le-am avut?

Anumite lucruri din ceea ce spui despre profesori or fi rele, dar altele nu le poti impiedica.
Tu ai si o doza de habotnicie, sau nu stiu cum sa numesc aversiunea fata de unele lucruri care se inavata in mod normal la o scoala.
Sau nici acasa n-ai invata copilul biologie, anatomie si etc.
Marxism nu cred ca se mai preda pe undeva.
Ca unii profesori nu sunt credinciosi e una. Nu sunt. Ce poti sa faci? Sunt multi oameni necredinciosi, sau care isi ascund credinta.

Ca unii invita la pace si intelegere interconfesionala sau interreligioasa. In primul rand ca mi se pare pozitiv? Ce ai vrea tu, sa se bata copiii in clasa pe motive religioase? Chiar asa am ajuns?
In al doilea rand sunt obligati prin lege la o anumita conduita in scoli: antidiscriminatorie.
Pai gandeste-te ca sunt in scoli copiii de toate felurile: catolici, ortodoxi, iudei, musulmani, atei. Se pot plange in acelasi fel si ceilalti, asa cum faci tu.
Ba mai mult. Copiii lor nu au ore de religia/confesiunea lor. Exista numai ore de ortodoxie inteleg. Si nu mi se pare normal.

Nu stiu, dar nu cred ca noi, cateva milione de pe globul asta, putem schimba o lume intreaga si sa-i trecem la ortodoxism. Nu se poate.
Si voi cam asta ati vrea, inteleg.

Eu spuneam mai sus ca educatia religioasa se face acasa, si eventual daca au ore de religie in scoala. Dar nu poti obliga sa faca ei totul la scoala.

Pe urma mai vin si intreb: ce fac parintii ca sa schimbe aceasta situatie?
Cat se implica? De ce nu se unesc sa intervina impotriva cazurilor rele de care spui si sa schimbe ceva?

A lua copiii de la scoala si a le strica viitorul nu mi se pare o solutie.
Se pot face si scoli crestin-ortodoxe, asa cum se scria pe alt fir.
De ce nu incercati?
Sotul tau si alte sute de preoti din tara pot sa se uneasca si sa aiba o initiativa.

Se tot vorbeste pe ici, pe colo, mai un monah scrie, mai un preot. Dar nu se face nimic concret.
Asta ma inebuneste.
Stiu, nu este usro. Ca si eu aici as face unele lucruri si nu stiu de unde s-o apuc. Eu macar sunt in tara straina si nu cunosc regulile lor. Dar voi?

Scuza-ma, am luat-o razna si de fapt nu am nimic cu tine. Tu ai dreptate.
Ma inebuneste si pe mine aceasta schimbare in rau a oamenilor.
De unde si de ce?

Tu spui ca vai era comunista si ateista. Si totusi nu era asa pe vremea aceea. Nu erau prostiile astea si mai ales lipsa de educatie.
Unde sunt oamenii de atunci?
Ma opresc si nu mai spun nimic.

Nu stiu, eu n-as tine copiii acasa, nici nu stiu ce si cum invata la scoala.
Ah, ca ii pot ajuta la lectii e altceva.
Dar sa le predau eu? Si din ce traim daca ne facem profesori acasa?
Ce bogatasi isi pot permite asta?
Si vor ajunge copiii sa creada ci scoala nu e buna si ce ne mai trebuie.
Si asa vad exemple destule de cum ajung unii/unele milionare fara scoala.
Dar nu stiu cum i-as putea proteja la scoala. Angajat femei care sa se ocupe de cei mici in pauze. E o solutie.

Uite aici un forum foarte bun in care poti scrie si te poti informa pentru copii.

http://comunitate.desprecopii.com/forums/

P.S Am citit link-ul pe care l-ai pus mai sus. Nu mi-a placut.
Mai intai ce prostie mai este si asta sa ai nu stiu cate medalii la nu stiu ce aiureli?
De ce nu se mai dau premii ca pe vremuri? Premiul 1, 2, 3, coronita, mentiuni?

Ce fel de concursuri tot fac? In afara scolii sau cum?
Si din nou intreb de ce, de ce?

Si mama asta vorbeste din afara. Ea concret ce face pentru copilul ei? O ia de la after cu lectiile varza.
Si?
Sunt scapati din mana si de parinti si de profesori.
Nimeni nu stie ce sa mai faca?
Serviciu pana la loc comanda, profesorii suprasolicitati, depasiti
Cine sa vina sa puna domnule frana si spuna: "Gata, nu se mai poate asa?"
Oamenii mai au si familie!

Repet nu era asa pe vremuri. E drept ca nici bani nu erau...ihone, PC si etc.
Si cred ca si copiii sunt dezorientati si obositi. Vrem si vrem de la ei, vrem si vrem de la parinti, de la profesori.
Ma opresc aici ca ma ambalez prea tare.

Sophia, sa stii ca sufar. Sufarc c societatea s-a stricat asa tare. Si daca se intampla lucrurile care se intampla, nu e doar vina elevilor. Vina e mai departe: a parintilor. Si iar revin la perioada comunista: a parintilor formati si crescuti in regim ateu, unde cum era si firesc, in familia in care Dumnezeu nu e binevenit apar certuri, vorbe grele, injuraturi, desfranare, pacate grele.Si iata asa apar copiii, pe care pr Arsenie ii numea:"copii nascuti in lanturi".
Si pe mine ma dor lucrurile astea. Dar intr-o societate in continua degradare, nu imi pot lasa copiii.
Ai amintit de scoli particulare ortodoxe. Ele exista. Si in Orasul nostru. Doar ca sunt scumpe.:500 de lei de copil.Or eu am patru copii.Iar salariul sotului, caci doar din el traim nu e de 1000 euro.

Hs nu e o realitate inventata de mine. Ci exista de multi ani si a fost probata de multi altii inainte cu rezultate foarte buune. Oameni de elita au ajuns, iesid de sub "fusta mamei." NUme ca G.Washington, Mozat, Lewis Carol etc tocmai acest lucru arata.

E trist ca variantele celelelalte sunt oricum, numai crestine nu.

In o societate in care guverneaza banul nu se poate intampla decat ceea ce spui tu.
Unii au bani si evalueaza totul prin prisma banului ,au inima impietrita , altii tanjesc sa aiba si nimeni nu se gandeste la Dumnezeu.
Ce exemple sa vada bietul copil ?
Pana la urma copilul trebuie crescut cu frica lui Dumnezeu si invatat sa vada in toate ajutorul primit de Sus

Inca una si ma duc...
Nu mai tot da vina pe perioda comunista. Nu stiu ce generatie esti tu. Dar n-a fost chiar asa cum spui si cine vroia era aproape de Dumnezeu si atunci.
Biserica din pascate nu s-a schimbat fata de atunci. Nu ofera mai mult (cateheza duhovnici mai multi, sau alte ajutoare directe in social.

Vroiam de fapt sa spun altceva:
Educatia asta de clopot de sticla isi are si limite si dezavantaje.

O simt pe pielea mea.
Mama mea in special m-a invatat de bine, inclusiv drumul la biserica (nu stia nici ea prea multe in domeniul asta). Si m-a protejat
Si n-am stiut sa ma apar in lume, sa ma lupt cu greutati.
Ce spunea ea era una, ce este acum in lume este altceva. Si este foarte greu.
Un copil trebuie sa invete si sa se descurce in lumea in care traieste, cu oamenii din jurul lui, asa cum sunt. Trebuie sa stie sa se apere, sa judece si sa decida ce este rau si bine. Aha, drogul este asta si face rau si nu e bine sa-l iau.
Nu poti sa-l izolezi.

Asa cum trebuie sa fie pregatit si pentru a umbla si a-si gasi perechea de viata (cum va gasi, daca el sta numai acasa?). Trebuie sa stie candva si lucruri omenesti: cum este in casnicie, cum se fac copiii, cum se cresc si etc. si cum sa te comporti cu unul si cu altul, cum sa iubesti (din toate punctele de vedere).
Credinta nu ne scuteste de a trai in lume, printre oameni.

Ceea ce-i aduce pe copii la lucruri rele este si lipsa de comunicare cu ei. Lasati de capul lor, singuri. Nu se vorbeste cu ei. Singuri cu problemele si sentimentele lor, durerile lor. Cui ii pasa de ei?
Trebuie numai sa fim ca robotii. Cerinte de sus pana jos. Dar cine ce ne da inapoi?

Lasati singuri (inclusiv de biserica) cu suferinte mari si cu interdictii: sarcina nedorita, sau invers (sa nu poti avea copii), cu divorturi, cu somaj, cu boli proprii sau ale celor din jur.
Trebuie sa ducem aceste lupte din lume. Singuri din pacate.
Si cum sa-i invatam pe copii sa aibe putere si sa lupte? Si unde sa se duca ei sau noi cand nu mai putem?
Sa-i izolam si sa le spunem numai ca viata este frumoasa si roz, ca totul e O.K. intru Dumnezeu. Ei nu este asa. Dumnezeu este, dar ne si incearca si ne da si altele de rugemat in lume. Nu traim in rai pe pamant...

Eu sunt satula de izolare si singuratate (peste tot) si iluzii. Ne izolam, ne incuiem in casa si ne imbatam cu iluzii.
Dumnezeu ne invata si sa fim impreuna si sa luptam.

Sofia ,cred ca stii ca in Biblie spune "inima infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi"
Daca noi ii invatam pe copii sa ierte si sa inteleaga neputintele celor din jur ,inclusiv rautatea ,le va fi mai bine in lume
De asemeni ei trebuie invatati sa alerge la Dumnezeu pt a cauta ajutorul.
In comunism era altfel nu pt ca era in comunism ci pt ca parintii nostri aveau alte precepte morale ,pe vremea aceea nu se imbogatea prea multa lume din furtisaguri ,desi se spune ca in comunism oamenii au fost invatati sa fure ,mai ales la CAP.
Si noi am fost crescuti din veniturile dobandite cinstit de parintii nostri ,e adevarat ca acele venituri depaseau cu mult veniturile noastre de azi(un salariu de 2000 lei era mic atunci ,iar acum este un salariu bunicel)

Eu cred că e bine să-i învăţăm pe copii să deosebească binele de rău, nu să încercăm să-i ocrotim exagerat. E posibil, la un moment dat, să aibă probleme de adaptare.

Şi eu nu cred că un profesor/ învăţător bun poate fi înlocuit de părinte în procesul de învăţare a materiei. Doar dacă părintele însuşi este profesor/ învăţător, dar nu va putea acoperi toate materiile, începând cu clasa a V-a.

De accord cu tine. Iti propun in schimb un experiment: pune un mar sanatos intr-un cos cu mere stricate.Ne spui peste 2 saptamani rezultatul.
Un pofesor bun e un lucru minunat, dar din pacate se gasesc destul de rar.
Eu sunt de convingere ca mai de folos ii este copilului o formare sanatoasa decat o diploma importanta. In fond, scopul omului e mantuirea.

Eu ştiu că merele se strică chiar şi atunci când sunt selectate şi depozitate corespunzător. Din acest motiv, iarna, de exemplu, dacă ai câteva lăzi cu mere în beci, trebuie să mai umbli prin ele ca să le arunci pe cele sticate (deşi iniţial toate au fost sănătoase).

În rest, am înţeles că unii părinţi preferă opţiunea şcolii acasă. Nu ştiam că este legală în România. Eu aş prefera o şcoală normală pentru copii, dar fiecare e liber să aleagă.

In scoala omul nu isi insuseste numai cunostiintele diferitelor materii (matematica, chimie, romana, etc) care il vor ajuta sa gandeasca, ii vor modela gandirea (in aceasta priviinta, niste parinti cu un anumit nivel ar putea sa faca fata simplu pt HS).
Cel mai important dobandeste abilitati si isi insuseste deprinderi de relationare cu mediul. Cu fiecare experienta a unei noi materii / noi profesori, etc - scoala ii transmite copilului cate un nou mesaj, iar copilul integreaza acel mesaj in contextul semenilor sai (raportandu-se la colegi in primul rand - de aceea sint importanti colegii de varsta lui, la experienta sa proprie anterioara si la sugestiile si modelarea adultilor semnificativi cu rol de model) si isi formuleaza propriile concluzii (un fel de meta-materie cu care pleaca din scoala in viata). Chiar tu, Lore, dadeai exemplul unei astfel de concluzii (incluzand abilitatile formate) pe care ti-ai format-o ca rezultat al experientei tale (si al modului cum tu in particular ai integrat experientele pe care TU le-ai avut in scoala cu ACEL sistem de invatamant la care ai participat) - de ex tu spuneai ca in scoala ai invatat ca "nu e important sa stii toata materia, importante sa stii sa cauti informatia de care ai nevoie intr-un timp scurt".
Alt exemplu: Florin spunea despre comentariile sterile de invatat fortat - de exemplu si acestea ar putea avea un rol formator benefic in sensul ca invata copilul rabdarea si faptul ca in viata va trebui sa faca si lucruri sterile, care nu ii plac sii ii va dezvolta abilitatea de a se forta sa faca/invete si ce nu ii place, etc.
Acestea sint exemple ale meta-cunostiintelor pe care le inveti din scoala. Acestea sint (cred) mai importante in formarea copilului pentru a se descurca in viata.
Toate aceste lucruri si situatii din scoala, fiecare in parte transmite un mesaj copilului, il invata ceva. Cu cat mai multe experiente variate (chiar si sisteme de invatamant diferite la care sa participe), cu atat mai adaptat si mai invatat va fi copilul, mai pregatit pt a infrunta orice situatie.
Fiecare din aceste experiente si abilitatile insusite, vor contribui de fapt mai departe la dezvoltarea psiho-emotionala, la maturizarea si integrarea personalitatii lui.
Ca pina la urma dezvoltarea lui psiho-emotionala va conta cel mai mult pt cat va fi in stare sa faca in viata. Pentru asta ar trebui sa-l pregateasca scoala si in acest sens i-ar putea oferi copilului cu mult mai mult decat mediul de interactiune restrans de acasa.

Despre coloana vertebrala duhovniceasca, nu cred ca parintii pot face/contribuii ei cu ceva in acest sens, intrucat cele duhovnicesti sint relevate de Dumnezeu, nu de om (parinti). In mod particular, doar pt ca sotul tau este preot Lore, intradevar el ar putea face ceva in acest sens pt copii datorita harului primit la hirotonie. Insa pt parintii "obisnuiti", acestia pot cel mult sa ii invete pe copii niste valori morale solide (cu exemplul lor practic) insa cunoasterea si dorirea spre Dumnezeu ei nu le-o pot da copiilor (copii trebuie sa o caute singuri - sa fie printre cei ce vor auzi glasul Lui).

Singurul avantaj al unor comentarii învățate pentru lucrare, teză sau BAC e că îmbunătățesc memoria.

La Filosofie se face un curs de hermeneutică. Ce mi-a zis un prieten este că atunci cînd ai o lucrare de analizat, mai întîi citești prefața care comentează textul, apoi citești cartea și la sfîrșit revii la acea introducere pe care o revezi pentru a înțelege și mai bine ce a vrut să transmită autorul. Pentru mine e suficient atît.

Elevii nu au timp să citească toate cărțile obligatorii pentru BAC de exemplu pentru că au de tocit acele comentarii care le mănîncă din timp de-a lungul liceului. Dacă ar fi după mine, pentru obiectul Limba română aș cere ca obligatoriu un minim minimorum de cărți importante să fie parcurse acasă, altfel elevul neprimind nota de trecere în anul următor.

Unele carti ptr. BAC ar fi trebuit sa fei citite inca din generala. Apoi, exita lectura pentru vacanta de vara, adica exact cartile care vor fi studiate in anul viitor. Si nu este Limba Romana, este Limba si Literatura Romana.

Ce ma deranjeaze pe mine este ca nu se studiaza adevaratii autori romani si ca au bagat autori si straini in programa.

Si eu as prefera o scoala normala pentru copii, insa daca va fi legalizata educatia sexuala din clasa I, daca mai tot vin psihologi care invata tot felul de prostii pe copii, daca se invata numai prostii, daca se face sex in bai, vin baieti cu filme porno la scoala, fumatu in curtea scolii, droguri, alcool,poate se va scoate si religia...atunci as prefera ori sa il dau la o scoala privata, ori o scoala mai ferita pe unde la tara ori scoala acasa. Imi cer scuze, dar scoala din ziua de astazi nu mai e scoala din trecut, scoala care forma un om educat si cult, ci este un loc de socializare, un loc de reeducare.
*
Eu nu as alege scoala acasa pentru a nu ma invata materia care se preda. L-as invata si geografie, si istorie, si literatura romana, si matematica, fizica etc. Eventual tactica de invatare ar fi putin diferta, dar nu neaprat materia. Ci ca ultima solutie ptr. a feri copii de revolutia sexuala si de atunraj dubios.

Am aflat ca la Man.Prislop este o scoala de fete. Acolo mi-as da fata. Bine ar fi sa fie cat mai multe scoli de genul acesta si ca cele private ortodoxe, dar poate ceva mai ieftine.
*
Reamintesc ca scoala acasa era legala si vazuta cu ochi buni in Romania pana sa vina comunistii.

Gramatica e necesară pentru a te exprima și a scrie corect românește și pentru a învăța alte limbi. Dacă te referi la dificultăți de limbă, să știi că sînt profesori de română care nu le stăpînesc. Copilul nu are nevoie de gramatică de olimpiadă decît dacă participă la olimpiadă. Acum, depinde și de așteptările părinților... Dacă vor copii de 10 pe linie, să le cumpere culegeri de mate, fizică, gramatică șamd.

Nevastă-mea e arhitect, deci nu-ți face probleme cu desenul...

Pentru început, copilul poate face cunoștință cu o limbă sau chiar două avîndu-ne pe noi și manualele. Ai impresia că profii de engleză și franceză vorbesc perfect aceste limbi?

Sînt probleme de matematică de clasa a patra pe care adulții nu le pot rezolva oricît s-ar gîndi. Ce să mai zic dacă pun restricția să folosească doar metode învățate de copil pînă la vremea aceea, adică fără a folosi siteme de ecuații șamd.

Nu-mi fac griji nici aici.

Problemele din manual sînt destul de multe și suficient de dificile. Pentru olimpiadă - din culegeri.

Noi am fost duși o singură dată în laboratorul de fizică, doar așa, să vedem cum arată. Deși am avut o profă foarte severă, trebuia să știi fizică pentru un 5.

Și poate și la alte obiecte.

La chimie nu am văzut niciodată o reacție în eprubetă, habar nu am avut de mirosurile substanțelor. Noroc că am terminat PTTR și am lucrat cu acid azotic, diluant și smoală să construim plăcuțe electronice, altfel...

Este o biserică lîngă mine care adună copiii într-un spațiu special amenajat la demisol, pentru împărătșit și alte activități. Cineva chiar se ocupă de diverse evenimente pentru copii, deci se poate mai mult decît nimic.

Copilul tot în lume trăiește chiar dacă studiază acasă. Acel clopot de sticlă invocat de Sophia nu există de fapt.

De acord. Pentru asta trebuie să dăm copiii neapărat la școală?

Vom vedea în viitor cum va fi la capitolul job / carieră / bani etc.

Păi dacă facem o treabă, o facem cu program(ă), cu strictețe și seriozitate, dar fără stres și emoții inutile induse de sistemul practicat în școli.

Mai e pînă atunci, ne mai documentăm.

Doi ani nu e mult.

Depinde cît bagaj informațional ești hotărît să asimileze fiecare copil. Eu prefer să învețe mai puțin și mai bine decît să citească multe și să nu rețină mai nimic.

Ăăă, cine mai vrea să fie bugetar?

Vreau o alternativă la sistemul care nu mai e nici măcar cum a fost pe vremea noastră și care pe zi ce trece devinde tot mai slab pentru educația generațiilor ce vor urma. Dacă în anii viitori voi vedea că tendința este din rău înspre mai rău, o să iau în calcul și varianta de a-mi instrui acasă copchiii. Nu e nimic bătut în cuie și, mai mult, pot observa reacții ale familiilor care deja practică acest tip de învățămînt.

Voi vedea atunci cum e mai bine. Mai avem vreo 5 ani ca timp de gîndire.

Oricum, „grădi” a sărit deja din schemă.

Deobicei elevii din gimnaziu si liceu, mai ales in anii de examene nationale, isi iau meditatori, deci tot au un profesor sau mai multi in plus fata de ce le ofera scoala. Se poate sa ai si acesti profesori meditatori, pe langa ce stie parintele.

E normal intr-un fel. Desi tinerii isi iubesc parintii si iau in vedere sfaturile lor, se gandesc ca ei cu tinerii din liceu/universitate o sa traiasca, nu cu parintii. Printre ei trebuie sa se integreze. Si sa stii, daca nu faci ca ei nu te poti integra. Din studii reiese ca influenta parintilor este de 15%, iar influenta mediului este de 38% (sper ca am nimerit procentele), iar asta cand parintii sunt implicati in viata copiilor. De aceea este bine sa alegem mediul in care va creste copilul. Trebuie controlat anturajul. Pe mine sincer ma sperie mediul din scoli, nu materiile care se predau, caci si asa nu se preda cat ar trebui. Daca ar fi mai multe scoli si licee ortodoxe ar fi minunat, dar singurul liceu fara plata in Romania este liceul teologic. In Bucuresti mai este scoala greceasca, dar tot cu plata e. Eu personal nu mi-as dori ca copiii mei sa se integreze in anturajul care este prin scolile romanesti (si cele vestice). In vest sistemul public de invatamant este la pamant, cei care doresc sa ofere o educatie buna copiilor ii trimit la scoli particulare. In Romania inca e bine, dar universitatile sunt cam praf. In vest universitatile sunt f.bune, dar au licee si scoli slabe (cele publice).

Daca te inscrii la o scoala din America sau UK, iti trimit materiale si manuale, poti sa alegi si tu materii romanesti, iar la sfarsit iti dau diploma de absolvire a gimnaziului sau a scolii primare sau liceu. Acea diploma de liceu se poate echivala, eventual dai examen la romana/mate sau te poti inscrie la universitate ca si student strain. Personal nu as fi de acord cu liceul acasa, eventual doar un an, dar liceul e bine sa fie facut la privat sau la scoala publica. Consider ca pana la 14 ani copilul se formeaza sufiecient de bine, are deja coloana vertebrala formata de acasa. Iar liceul se poate alege mai usor. Daca ai fata poate merge la Man.Prislop, la liceu de fete. Evident, in Bucuresti nu vei alge liceul George Cosbuc.

SCoala acasa nu este idee protestanta, caci am avut si noi scoala acasa legala inainte de venirea comunistilor. Dar atunci nu toata lumea trebuia sa aibe liceu sau facultate, caci exista o ierarhie.

Sinele si identitatea omului (explica putin treaba cu anturajul vs parinti)

Inca o data intreb si acum la concret:

1. Florin voi aveti serviciu? Puteti sa stati acasa sa predati copiilor? Din ce traiti?
Ati studiat (spui ca sotia ta este arhitect) si renuntati la serviciu? Sau cum vreti sa faceti?
La fel si pentru Lore. Va preda ea copiilor?

2. Tu n-ai avut in scoala ore in laborator la chimie si fizica?:13: Cum se poate?
3. Da, la mate este greu si pentru parinti, dar daca tot nu se duce copilul la scoala pot preda parintii cum vor ei.
Problema este din nou: de unde stiu parintii toate lucrurile? Mai ales daca n-au studiat, sau au studiat cu totul altceva. Meditatii...deci tot profesori.

4. Nu mi-au placut la literatura romana criticile acelea si referatele bagate pe gat. Si nu mi-au folosit, nu mi-a ramas nimic din ele.
Copilul trebuie sa poata sa scrie singur ce-i place, ce nu, ce simte cand citeste o lucrare, parerea lui. Nu ce cred si simt altii, in vorbe pe care nici nu le intelege.

5. Ba ar fi bine sa invete in scoli si din literatura universala. Poate li se mai deschide apetitul pentru citit. Merita. Chiar sa n-ai idee de un Shakespeare, de Dickens, sau Hugo si altii?
Chiar sa fii atat de incult? Inainte se mai faceau la orele de limbi straine (engleza, franceza).
6. La muzica am avut in generala un profesor care ne-a invatat istorie muzicala, ne-a invatat sa intelegem si sa ascultam o opera, un concert, despre instrumente muzicale. Si acum ii sunt recunoscatoare. Este superb.

7. Desenul tehnic si geometrie descriptiva -foarte greu. Cine poate, cine stie?


Paraschiva - n-am inteles o chestie. Cum adica poti sa-ti alegi tu materii romanesti in UK sau USA?
"Daca te inscrii la o scoala din America sau UK, iti trimit materiale si manuale, poti sa alegi si tu materii romanesti, iar la sfarsit iti dau diploma de absolvire a gimnaziului sau a scolii primare sau liceu. Acea diploma de liceu se poate echivala, eventual dai examen la romana/mate sau te poti inscrie la universitate ca si student strain.":13:

8. Daca va sta acasa copilul nu va fi in lume! Si va fi clopot de sticla. Daca ii interzici contactul cu altii.
Scoala inseamna si contact cu alti copii de varsta lui. De gradinita nu mai spun.
Vai de copii! Atat spun.

Am citit si eu carti cu copii care au trait in diverse jungle. O fata a trait cu familia in Papua-Noua Guinee si alta in jungla Amazoniana. Parintii au fost cercetatori lingvisti si etnologi.
Copiii au trait de foarte mici acolo, printre bastinasi. Chiar singuri n-au fost.
Dar mai tarziu au plecat de acolo si au avut mari greutati de adaptare in lume. Una din fete si-a facut viata praf, n-a stiut sa-si aleaga partener, a trecut prin multe, nu si-a facut o profesie. Esec total.
Au fost fericite in copilarie si mai departe...?
Daca decidem noi pentru copiii nostri trebuie sa fim contienti si de consecinte si de suferintele lor.

Ce nu stii, Sophia este ca nu se mai studiaza ch dickens sau teodoreanu cu Medelenii lui, ci povestile lui harry Poter si alte nume stalcite care nu au nimic in comun cu literatura, cu atat mai mult cu cea romana.
probleme sunt multe, dar pe care nu le voi dezbate aici. Nu incerc sa conving pe nimeni s afaca HS, dar daca cineva vrea sa o faca atunci pot discuta cu acea persoana ca discutia sa fie constructiva.
Adam, ai facut afirmatii foarte bune. Si sunt de accord cu ele. dar vreau sa-mi protejez copilul de tovarasii rele(si trebuie sa recunoastem la o scoala publica nu poti alege colegii copilului tau). Cel putin pana la o varsta cand va avea o coloana vertebrala formata- ma gandeam la varsta liceului. Intre timp, mai analizez variante.
scoala are avantajele ei, dar din pacate dezvantajele sunt mult mai mari si cu urmari mai grave pe termen lung.

Nu zic ca Hs e o solutie ideala; nicidecum! e o solutie de compromis care imi ofera mult mai multe avantaje duhovnicesti. Or pe mine astea ma intereseaza acum.
Ca va veni in curand vremea cand voi sta in fata Dreptului Judecator si ma va intrebaCe ai facut cu copii tai? si de teama unei astfel de intrebari, voi face tot ce imi sta in putinta sa le ofer o baza de pornire buna.Iar atunci cand nu voi mai putea eu, il voi lasa pe Hristos Domnul sa continue. Dar pana atunci fac tot ce consider eu ca e bine! prefer sa fiu invinovatita ptr ceva ce am facut decat ptr ceva ce puteam sa fac si nu am facut!

Este adevarat acest punct de vedere ca la o scoala publica nu poti alege colegii copilului - si pt asta sint bune fie formele private de invatamant (dar cele testate, cu experienta si eficienta dovedita si ca sistem educational si ca institutie in mod particular) - in aceasta priviinta cred ca o scoala buna in primele 4 - 5 clase primare dublata de educatia continua morala a parintilor asigura o baza solida pt a scoate copilul din zona de risc major de care vorbesti, insa pina la nivelul liceului cred ca ar fi exagerat din punctul de vedere al dezvoltarii psiho-emotionale care se formeaza prin raportarea la cei de varsta lui in situatii si sarcini cat mai variate ca solicitare.
Ca sa minimizezi acele dezavantaje ale compromisului HS-ului, ca sa nu devina mai mari chiar decat scoala de stat dpdv al dezvoltarii psiho-emotionale de mai tarziu (ca si asta poate avea efecte dezastroase pe termen lung), cred ca daca alegi varianta de HS (poate chiar si numai pt primele 4 clase, ca sa nu mai vorbim de mai mult), cred ca este necesar sa poti vorbi cu un psiholog specializat pe dezvoltarea si psihologia copilului si cu multa experienta practica in domeniu, ca sa inveti ce trebuie sa faci ca sa ii asiguri tu, intr-un mediu controlat de tine, totusi, acele interactiuni cu mult mai complexe decat ti-ai putea imagina, pe care un copil trebuie sa le aiba cu cei de varsta lui (si nu numai la joaca, ci in lucru in echipa, in muuuulte moduri in care interactiunile pe care ar fi trebuit sa le aiba intr-o scoala l-ar fi format). In primul rand tie ca parinte probabil ca te-ar ajuta o astfel de consiliere ca sa stii de ce si cu ce ti-ai putea priva copilul in dezvoltarea sa, fara ca tu poate sa ai habar ce-i lipseste si ce il va afecta profund mai tarziu (ca si de astea cred ca am da seama).

La ce te referi concret?
Din cate stiu, 10 clase erau obligatorii si atunci.

Inca o data, ca nu raspunde nimeni vad, cum faci sa-ti tii copilul acasa o data ce a implinit 7 ani, fara sa intri in conflict cu legea?

Poate dacă sistemul de învățământ s-ar reforma așa cum arată acest profesor, am ieși din dilema „învățământ public vs. școala acasă”.

Mi-aș dori ca un om cu o astfel de viziune să ajungă ministru al educației.

am citit cu mult interes unele mesaje de pe topic,parerile sunt impartite pt. ca nu e usor de pronuntat daca homoschooling e sau nu mai bun decat scoala la zi.un aspect negativ al scolii acasa,pe langa lipsa socializarii (despre care s-a tot discutat) si pe care nu l-am luat in considerare decat dupa o discutie purtata cu profesoara de sociologie (e o femeie f. culta ca trebuie sa fii tare atent cand vorbeste ca sa o poti intelege).ne preda tocmai o lectie despre scoala si ne povestea ca o noutate ar fi after after school (nu stiu daca se practica deja),iar eu am adus discutia despre scoala acasa.

ei,ea considera ca un mare dezavantaj al acestui tip de educatie il reprezinta lipsa obiectivitatii,faptul ca elevul nu poate fi evaluat de catre parinte asa cum e evaluat de catre profesor.vorba 'ceea:"exista un singur copil perfect si fiecare parinte il are".

si un lucru care nu imi e clar:scoala acasa e posibila doar pana la terminarea gimnaziului?deci incepand cu liceul nu se mai poate practica?

oricum,consider ca toate influentele negative de care se izbeste copilul la scoala pot fi usor indepartate daca aceasta are o baza morala solida construita de catre familie(parinti),inainte de a merge la scoala/gradinita.de ex.,cu toate ca ai mei nu au fost crestini practicanti,au fost f. severi cu mine in ceea ce priveste educatia.cum era sa fumez eu (la fel cum faceau colegii mei) daca ei imi intiparisera bine in minte ca acest lucru e rau+ca eram constienta ca aveam sa primesc doua dupa cap.apoi,in scoala nu exista doar anturaje rele,ci si bune.CINE SE ASEAMANA SE ADUNA.grupul meu de prietene de la scoala nu e de acord cu atitudinea mea "exagerata" in ceea ce priveste religia,dar respecta aceasta,si chiar atunci cand si-au spus parerea au facut-o intr-un mod politicos,nu aveam niciun motiv sa ma supar.si crestinii nepracticanti pot fi oameni asezati.
si inca un aspect:copilul nu intra in contact inca de la inceput cu influentele negative.la gradinita si in primii ani de scoala nu cred eu ca fumeaza sau se drogheaza cineva,iar daca unul spune o prostie il trimite "doamna" la colt.si nici nu inveti odata cu alfabetul si teoria lui Darwin cu privire la aparitia omului pe pamant...tocmai de aceea nu sunt de acord cu parintii care isi dau copilul la cresa,apoi la gradinita cu program prelungit si ii cazeaza apoi in internat pe la scoli chiar din primii ani de scoala(chiar in internatul unde stau eu e un baietel de clasa a 3-a).copilul trebuie sa petreaca cat mai mult timp cu parintii,sa-i povesteasca ce s-a intamplat la scoala si acestia trebuie sa vorbeasca cu el,sa-i explice ca unele lucruri pe care le vede/aude nu are voie sa le faca si el.

foarte interesante si utile sfaturile. Voi tine cont de ele .Multumesc