Vasile cel Mare - un sfant intelept si milos
 

Praznicul Sfântului Vasile cel Mare (1 ianuarie) este prima mare sărbătoare a anului. Iubitor de învăţătură şi înzestrat pentru carte, era considerat un înţelept al vremii sale.

Sfântul Vasile a îndreptat şi unele lipsuri ale creştinismului din timpul său, chemând oamenii să se nevoiască nu numai în folosul mântuirii personale, ci şi în folosul aproapelui.

Este cel dintâi care a întemeiat azile şi spitale pe lângă biserici, în ajutorul celor săraci şi neputincioşi. Pe 1 ianuarie, preoţii ortodocşi citesc în timpul slujbei Molitfele Sfântului Vasile cel Mare. Acestea sunt rugăciuni foarte puternice, care îi apără pe credincioşi de rău şi îi ajută să înceapă anul cu bine.

Totodată, sunt de mare ajutor la vindecarea celor bolnavi. Preoţii îi îndeamnă pe creştini să nu uite de cele ale sufletului, chiar dacă în prima zi a anului se resimt după petrecerea de Revelion, şi să participe la liturghia dedicată acestui sfânt

Milos, dar mai ales drept și cu o credință nestrămutată!

“Pusu-te-a pe tine Sfinte Vasile,Dumnezeu-Cuvantul, tarie buna Bisericii Sale,cel ce cu tunetul cuvintelor tale AMUTESTI gurile ereticilor;iar noi credinciosii,bucurandu-ne ,cantam lui Dumnezeu :Aliluia”(condac3)

“Bucura-te,SABIE ascutita cu focul Duhului;
Bucura-te ,MARTURISITOR fara frica al ADEVARULUI;
Bucura-te,LUPTATOR TARE impotriva nedumnezeirii;
Bucura-te,fulger care ARZI pe duhurile satanei celei spurcate;
Bucura-te,tunetul care RISIPESTI sfaturile cele necurate;
Bucura-te,APARATORUL DOGMELOR cel nebiruit;
Bucura-te,SECERA apostoleasca,de neghinele eresurilor taietoare;
Bucura-te,piatra cea scumpa a arhieriei;
Bucura-te, al doilea Moise care marea eresurilor DESPARTESTI;
Bucura-te,ca a trece prin aceasta pe noul Israel il POVATUIESTI;
Bucura-te,CUNOSCATORUL dogmelor si al canoanelor;
Bucura-te,LUMINATORUL pastorilor si al soboarelor;
Bucura-te,GURA Cuvantului din cer tunatoare;
Bucura-te,vapaia Duhului de eretici MISTUITOARE.”

Sfântul Vasile cel Mare este evocat frecvent şi în oraţiile populare ale pluguşorului, în ipostaza de truditor al pământului, frate de cruce al ţăranului de pretutindeni şi dintotdeauna, ca agricultor. În prima zi a anului, urătorii merg din casă în casă cu "pluguşorul" sau cu "plugul cel mare", obiceiul fiind îndeajuns de cunoscut pentru a insista aici asupra semnificaţiilor sale etnologice. Deşi originea datinei nu va fi definitiv desluşită, este evident că este una de sorginte arhaică, precreştină, deţinând funcţii agrare, legate de sărbătorirea zeului Saturn, considerat în vechime protector al semănăturilor. În viziunea arhaică autohtonă, ritualul deţinea certe funcţii magice, legate de menirea unui an nou bogat în roade. Peste această îngemănare străveche s-a aşezat pecetea istoriei: cel care ară şi seamănă acum nu mai este bătrânul Saturn, ci "bădica Traian", cuceritorul Daciei, începătorul unui nou ciclu, în multe dintre variante, dar şi Sfântul Vasile cel Mare sau "badea Vasile", aşa cum reiese din următoarele oraţii:

Într-o zi de dimineaţă

S-a sculat Sfântul Vasile,

Şi-a plecat la arat

Cu plug cu doisprezece boi,

La coadă cu dalbei,

În frunte streinei [...]

A venit Sfântul Vasile într-o sfântă joi

Cu plugu cu doisprezece boi,

Să are câmpul în cruciş şi curmeziş;

Brazdă neagră [...] răsturnat,

Grâu de vară a semănat [...] (Gr. Tocilescu, Materialuri folcloristice, vol. I, partea II, Cul. învăţătorul I. Bujoescu, Viziru-Brăila, Bucureşti, 1900, pp. 1489-1492.)

sau:

S-o pornit badea Vasîli

Într-o sfântă joi

Cu plugu cu doispreşi boi.

O arat dealu Garalimului

Şi Valea Ierusalimului,

În lungiş şi-n curmeziş,

Brazdă neagră răsturna,

Grâu roşu revărsa [...]

Ş-o-nflat badea Vasile on

tolbultoc

Şi l-o dus la moară.

Moraru o făcut cioc, boc,

Ş-o dat moara la loc,

Ş-o măcinat on tobultoc

Ş-o făcut acest colac frumos

Ca faţa lui Hristos,

Gătit pentru noi plugarii [...] (Petre V. Ştefănucă, Cercetări etnologice în Basarabia, Inf. Vasile Mateuţă, 85 ani, loc. Ialovăţ, Basarabia, Cluj-Napoca, 2006, pp. 74-75.)

icoana a Sfantului VASILE cel MARE