Ce este "Raul"?
 

O perspectiva despre "Rau":

„Raul” este ceva sau cineva care interfera cu practica noastra spirituala, intrerupand-o, slabind-o sau deviind-o.

Nimeni si nimic nu este „rau” in sine, dar daca permitem oamenilor sa ne stimuleze minti nevirtuoase ca mania, atractii, repulsii puternice sau placerea de sine, noi suntem cei care transformam lucrurile si oamenii in „rau” pentru noi insine.

„Raul” nu are neaparat coarne sau o expresie terifianta. Cineva care pare sa ne fie un bun prieten, care ne flateaza si influenteaza sa ne angajam in activitati lipsite de sens spiritual, poate fi un obstacol mult mai mare.

Daca prietenii nostri sunt comori nepretuite sau „rau”, depinde in intregime de noi.

Daca ne nevoim cu pricepere, acestia sunt ca niste giuvaeruri, dar daca efortul nostru spiritual este amestecat cu cele 8 preocupari lumesti ei pot deveni „rau”.

Raul este lipsa binelui.

Raul este default-ul, el este prezent fara nici un efort.
Pentru bine se face un efort constient care lasa o amprenta, o matrice.
La matricea acelui efort se si uita Dumnezeu cind ne ducem la judecata. La cit de adincita este matricea:))

Restul, absolut NIMIC nu conteaza!

Imi place raspunsul tau andreicozia!

Da, foarte interesant punct de vedere, recunosc.

Am intalnit o definitie interesanta a raului: nefiinta grefata pe fiinta.
De fapt, raul subrezeste existenta, o paraziteaza. Ne nastem cu o fire parazitata de rautate. De aceea, savarsim raul cu usurinta, firesc, as spune. Si ne obisnuim atat de mult cu parazitul asta, incat nici nu mai vrem sa scapam de el.

Da, este interesanta si aceasta definitie. Eu as modifica putin definitia aceasta si as lega-o de cea data de andreicozia. As spune ca Raul este atractia spre nefiinta, iar Binele atractia spre Fiinta. Sau, cu alte cuvinte, Raul este caderea in abisul intunerecului, iar Binele este urcusul spre Lumina Neapropiata. Caderea spre abis este default-ul, caci nu cere niciun efort din partea noastra, iar urcusul spre Lumina e cel ce pretinde un efort constient si continuu.
Har, smerenie si jertfa de sine.

Raul este "default", dar dupa caderea in pacat. Sa nu uitam ca Dumnezeu pe toate le-a creat "bune foarte".

Din aceasta perspectiva, nu cred ca putem vorbi separat despre rau, ca si cand ar avea fiinta proprie, fara a pomeni de pacat, de caderea din bine sau esecul existential. Pacatul si raul sunt doua realitati atat de strans unite incat nu putem spune cu exactitate care dintre ele o genereaza pe cealalta.

Pe de alta parte, definirea acestora este un lucru secundar. Vederea pacatelor proprii si vietuirea in Dumnezeu trebuie sa ne preocupe. El ne-a aratat ca prin primirea harului Sau avem si iertare de pacate si izbavire de rau.

Raul in sensul cel mai general este Lipsa Cunostintei.
Mai elevat ii spunem Ignoranta.

Daca cineva se intreaba care este sursa tuturor relelor,
atunci i se poate raspunde cu un singur cuvant: Ignoranta.

Din ignoranta sau necunoasterea naturii realitatii gresim practic in fiecare clipa.

Nevederea lui Dumnezeu in oameni si lucruri este sursa tuturor pacatelor.

Ignoranta in sens intim reprezinta necunoasterea naturii eului.

Necunoasterea naturii eului este de doua feluri :
innascuta, adica ne nastem cu aceasta ignoranta si una inflamata conceptual.

Sfintele scripturi identifica in 'Apucarea Sinelui' ticalosul-ticalosilor, sursa cea mai subtila a inifinitelor forme ale raului.

Ce intelegi prin 'Apucarea Sinelui'? Scuze pentru ignoranta, dar expresia imi este necunoscuta. Daca aveti amabilitatea s-o dezvoltati putin.