Sa scriem corect
 

La un moment dat devine dureros să vezi cum limba română este călcată în picioare constant de foarte mulţi dintre forumişti. Nu sunt profesor de limba română, deci sunt foarte mari şanse să greşesc şi eu sau să fi greşit deja, însă tocmai de aceea am deschis topicul: să stabilim nişte reguli minimale în ceea ce priveşte ortografia şi gramatica pentru a evita greşelile de acum înainte.

În primul rând, e important să ştim când şi cu câţi "i" (şi nu cu câţi de i) se scrie verbul "a fi".
Negaţia nu anulează al doilea i. Se întâmplă ca la modul imperativ, negativ verbul conjugat la persoana a II-a, singular, să se scrie numai cu un singur i, însă asta nu pentru că e negaţia în faţă, ci pentru că aşa se formează acest mod: NU + infinitivul verbului (nu fi!). În rest, se scrie cu doi i:

infinitiv ”a fi”
indicativ: tu ești
conjunctiv, afirmativ: să fii (mă gândesc la conjugarea verbului ”a merge” în care e-ul se transformă în i și atunci știu ca mai trebuie să adaug un i și la verbul a fi)
conjuctiv, negativ: să nu fii (să nu mergi)
imperativ, afirmativ: fii! (mergi)
imperativ, negativ: nu fi! (nu merge;după cum am zis, este singurul mod la care verbul ”a merge”, ca și toate celelalte, își păstrează forma de infinitiv. Ca urmare și verbul ”a fi” va fi scris cu un singur i)

Prin analogie, putem urma același raționament și în cazul lui ”a ști”:
infinitiv: a ști
indicativ, afirmativ: tu știi
indicativ, negativ: tu nu stii (tu nu mergi)
conunctiv, afirmativ: să știi (să mergi)
conjunctiv, negativ: sa nu știi
imperativ, afirmativ: știi!
imperativ, negativ: nu ști!
Ultima formă nici nu merge folosită pentru că sună prost. De regulă, se folosec "nu trebuie să ştii" sau "să nu ştii...".

În al doilea rând, întotdeauna înainte de o conjuncţie adversativă (dar, iar, însă*), se foloseşte virgula. Singura excepţie este "însă" când se află în interiorul propoziţiei. Se pune virgulă şi după "aşadar" şi "astfel".

Nu există verbul "a concluziona"! Există, în schimb, "a conclude"(conclud, conclus) şi "a conchide" (conchid, conchis).
Nu există verbul "a vroi". Deci nu pot să folosesc "vroiam". Este fie "voiam" (de la "a voi"), fie "vream" (de la "a vrea").

Trebuie să fim atenţi când scriem "datorită" şi când scriem "din cauza". Nu pot să zic "datorită" dacă mesajul enunţat are conotaţie negativă. Adică e greşit să spun: oamenii se duc în iad datorită păcatului. Analog şi pentru "din cauză că". "Din cauza faptului că am învăţat, am obţinut bursă" este iar greşit.
Aşadar, folosim datorită când suntem recunoscători şi "din cauza.." când condamnăm.

Tu continui..., eu continuu. Continuii e greşit în orice situaţie.

Semnele de punctuaţie se pun imediat după cuvânt, iar între ele şi următorul cuvânt se lasă spaţiu. După punct (puncte de suspensie) se începe cu majusculă.

Ne duce-m, face-m, î-ţi spun etc. sunt greşite.
Copii xerox. Copiile xerox.
Copii (doi copii). Copiii mei.

Doi ochi albaştri/negri.

Excelent thread,multumim pt lectiile de gramatica online oferite cu bunavointa fara a lasa loc altor interpretari!

ÎNDRĂZNÍ, îndrăznesc, vb. IV. Tranz. A avea curaj; a nu se teme, a cuteza să... – În + drăzni (înv. „a îndrăzni“ < sl.). Sursa: DEX '98

Indrazni-forma corecta.
Indrasni-forma incorecta.

DIMPOTRÍVĂ, adj. invar., adv. 1. Adj. invar. Din față, din partea cealaltă, de dincolo; opus. ** Fig. Potrivnic, neprielnic, nefavorabil. 2. adv. Din contra; cu totul altfel; invers. 3. adv. (Rar) Față în față. - De + împotrivă.
Sursa : DEX '98

Dinpotriva-forma incorecta.

surse
 

Yasmina, sursa din 1998 e putin depasita de DEX 2005 si DOOM 2005 ... :11:

Trăsnit, în loc de trăznit. Deşi eu aş fi foarte bucuros dacă toţi cei care citesc topicul acesta să rămână măcar cu conjugările verbului "a fi" în minte şi să nu mai vedem litere în plus sau în minus exact acolo unde nu-i cazul.

Am înţeles că în noul DOOM nu se mai acceptă "mental", ci doar "mintal". Dar nu sunt sigur dacă am reţinut bine.

Desigur,insa pt cuvantul respectiv varianta din 1998 este inca valabila ,nu?
:-)

Daca tot suntem ortodocsi, sa scriem macar corect!

-forma corecta: ORTODOX
-forma incorecta:ORTODOCS

-forma corecta: BISERICA ORTODOXA
-forma incorecta:BISERICA ORTODOCSA

-forma corecta: ORTODOXIE
-forma incorecta: ORTODOCSIE

Aici e o problema de oarecare finete pentru psihologi si psihiatri.
Permiteti-mi sa dau un detaliu:
"Mintal" se refera la minte sau intelect: gandire, memorie, alte procese de cunoastere non-senzoriala (deci nu senzatii sau perceptii; dincolo de simturi; la nivel abstract, capabil de generalizari, inferente, rationamente).
Zicem, astfel, debil mintal pentru o persoana cu nivel scazut de dezvoltare intelectuala, in ciuda varstei fizice. La polul opus, un om cu IQ foarte ridicat (geniu) detine o mare dezvoltare mintala sau intelectuala.
"Mental" trimite in psihologie la zona apropiata mai ales de para-psihologie. Poate tocmai de aceea, respectind rezervele fata de disciplinele inca nevalidate stiintific care alcatuiesc parapsihologia, este pastrat doar termenul de mintal.
Ca ortodox consider binevenita limitarea. Prea trimite "mentalul" la yoga si New Age...
Ca psiholog, cu atat mai mult - nu ma ajuta un termen care seamana confuzie...