Realizarea Renuntarii
 

"Cine nu Ma urmeaza nu este vrednic de Mine!"
"Nu puteti sluji lui Dumnezeu si lui Mamona!"

Cand se doreste mantuirea din tot sufletul si renuntarea la cele lumesti,
iar acest gand rasare spontan in minte, clipa de clipa,
nevoitorul a realizat Renuntarea.

Renuntarea este rezultatul unei sir lung de cugetari si experiente interioare.
Nu este un rezultat facil.

La baza acestei comori sufletesti sta intelegerea Realitatii care este in natura suferintei,
asa cum focul este in natura arderii.

Lumea este periculoasa pentru ca placerile ei sunt suferinte mascate.

Dupa ce se atinge aceasta bogatie interioara,
toate virtutile isi schimba calitatea.

Unirea virtutilor cu Renuntarea le schimba compozitia astfel:
faptele morale devin fapte morale inalte, pentru ca acum au puterea sa desprinda omul de pe pamant,
concentrarea devine inalta concentrare,
rugaciunea devine inalta rugaciune.

Poti fi in lume dar sa renunti la lume si poti fi in pustie dar sa ai lumea cu tine. Renuntarea la lume nu inseamna izolarea de lume, aceea e isihie sau linistire.
Renuntarea la lume inseamna sa nu traiesti dupa valorile si modelele lumii, ci sa urmezi modelului prin excelenta, Domnul Hristos. A urma lui Hristos presupune mai intai lepadarea de sine, adica tocmai renuntarea la valorile si modul de a fi al lumii. Renuntarea la lume mai presupune si luarea crucii pentru ca atunci cand renunti la lume lumea te va uri.
Har, smerenie si jertfa de sine.

Deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt deșertăciune. (Ecclesiastul)