Cand sa ne bucuram?
 

De obicei oamenii se bucura cand castiga bani, cand cumpara lucruri materiale, cand primesc ceva in dar, cand privesc anumite emisiuni sau filme, cand mananca o anumita mancare sau beau o anumita bautura, cand castiga o competitie si asa mai departe.

Intrebarea mea este cand ar trebui cu adevarat sa ne bucuram? Cand mergem la biserica, cand facem o fapta buna, cand ajutam pe cineva, cand ne rugam?

Doamne ajuta!

Adevarata bucurie este aceea ce o primesti de la Dumnezeu.
Dumnezeu este bucurie.
Noi oamenii credem ca ne bucuram si stim ca bucuria este aceea ce o simtim cand facem cele enumerate mai sus.
Insa adevarata bucurie este aceea cand simti pe Hristos si cand intri in comuniune cu Dumnezeu.

Bucuria omeneasca pentru lucruri efemere, si inutile uneori, nu este bucurie.

deci problema este nu cand ne bucuram ci pentru ce ne bucuram.

Putem sa ne bucuram. Domnul nu ne vrea tristi si deprimati. insa sa vedem pentru ce ne bucuram. cu cat suntem mai pacatosi cu atat ne bucuram de lucruri mai efemere si trecatoare: mancare mai multa, averi mai multe.
Putem sa ne bucuram de sanatatea ce ne-o da Domnul, de copiii ce ni da Dumnezeu, de inca o zi de viata ca sa avem timp sa ne pocaim, de simtirea lui Hristos.

Trebuie să ne bucurăm oricând de frumuseţea lumii create de Dumnezeu şi, mai ales, când ceva merge conform dorinţei Lui. Astfel, ne putem bucura foarte bine de cuvântul lui auzit în biserică, de vederea substanţială a Lui în Sfântul Sacrament, de o nouă prietenie legată cu o icoană a Lui care este aproapele nostru, de un film care înfăţişează frumuseţea lumii Lui, de o muzică ce ne încântă urechile cu armoniile Lui, de o mâncare bună care ne arată cât este de darnic El şi de atent cu noi, pe care nu ne lasă să flămânzim. Cu cumpătare, ne putem bucura şi de rodul viei Lui, aşa cum şi el s-a bucurat mergând la ospeţe cu familia Lui.

A-L urma pe Domnul înseamnă a nu ieşi din Legea Lui şi nu înseamnă a fi constipat, plouat, mereu morocănos. Dimpotrivă, nu am întâlnit în viaţa mea oameni mai veseli şi mai bine dispuşi decât preoţii şi cei care şi-au dedicat viaţa Lui.

Bucuraţi-vă şi vă veseliţi !

A citit cineva "Treptele bucuriei" de Ernest Bernea?

Alexdu, ai citit vreo carte de-a parintelui Teofil Paraian?
De Craciun mi-am facut cadou cartea lui, "Bucuriile credintei". Daca vrei, iti pot face un rezumat in seara asta, dar recomand tuturor sa citeasca orice lucru scris de acest parinte, pentru ca le va aduce cu siguranta multa bucurie.

eu m-am bucurat enorm cand am aflat ca sunt insarcinata si mi s-a intamplat asta de cateva ori ... am o fetita de 3 ani, un baiatel de 9 luni si mai asteptam in 4 luni iarasi o fetita. si m-am mai bucurat cand am putut sa ajut pe cineva sau am vazut ca este cineva ajutat sau i s-a facut un bine cuiva.

Un preot duhovnic, implinit atat pe plan material, cat si sufletesc, fiind intrebat in cadrul unui interviu daca este fericit, a oferit un raspuns pe care l-am retinut ca fiind cel mai potrivit unui crestin a-l marturisi.

Desi in plan personal are nenumarate motive care sa-l faca fericit, neimplinirile, suferintele, necazurile, neputintele celor pe care ii pastoreste, si ale celorlalti oameni, in general, nu pot fi trecute cu vederea. De aceea, singura fericire pe care si-o ingaduie este doar aceea pe care o afla cand gaseste puterea de a le fi acestora alaturi.

tot timpul ar trebui sa ne bucuram. Lipsa bucuriei din om duce la suferinta, iar suferinta duce la ura. Doamne ajuta!

Aceasta carte, "Bucuriile credintei", o citim si noi acasa, de fapt tot recitim...
Pentru ca e asa o dragoste mare in ea, atata frumusete...
Binecuvantare, pace sfanta, bucurie intru Hristos Domnul!

Da, am citit, dar aleg cu toata inima, cu tot sufletul cartea plina de bucurie (crestina) a Parintelui Teofil Paraianu.