Nu ma pot concentra la rugaciune
 

Buna seara,este pacat sa citesti rugaciuni si sa nu te poti concentra?De exemplu seara inainte de culcare,spun rugaciunea da pe de rost,fara sa gandesc.La acatiste tot la fel citesc dar imi zboara gandul.Este pacat?Va multumesc

Nu este pacat, insa este o rugaciune fara putere.

Este ca si cum vrei sa aduni apa intr-o galeata gaurita.

Daca nu reusesti sa-ti concentrezi mintea... in timp vei lasa rugaciunea.

Inca ai taciunele intentiei, chiar daca nu ai focul rugaciunii.

Duhul Lui Dumnezeu se aduna intr-o minte adunata in rugaciune.

Incearca sa spuni rugaciuni scurte (trei-patru cuvinte) de mai multe ori (10-20-50... de ori), cu mintea concentrata, decat o rugaciune lunga cu mintea imprastiata.

De fapt in timpul rugaciunii tu nu vorbesti cu Dumnezeu ci cu " tangalachi" asa il numea Cuviosul Paisie Aghioritul pe cel cel rau. De la o astfel de rugaciune nu astepta ajutorul lui Dumnezeu pentru ca rugaciunea nici nu pleaca spre El. E ca si cum ai discuta cu cineva si nu ai fi atenta la ce iti spune sau tu nu ai fi atenta la ce iti spune.
Iti recomand cartea Despre rugaciune a Cuviosului Paisie Aghioritul Editura Evanghelismos 2013; foarte multe raspunsuri folositoare vei gasi in ea.

Cand mintea ne zboara si constatam acest lucru sa incercam sa fim atenti, sa reluam rugaciunea, altfel este rugaciune doar cu buzele.

Va multumesc mult:*.O seara placuta in continuare!

Pace si bucurii!

Iti recomand 2 carti

http://www.librariasophia.ro/carti-S...p-so-1124.html

http://www.librariaortodoxia.ro/cart...rugaciune_3544

Ce mi-a plăcut mult. Şi mi-a fost totodată cu folos.

http://www.librariasophia.ro/carti-s....-so-3132.html

In timpul rugaciunii se intampla de multe ori ca mintea sa ne zboare, sa nu ne concentram asupra cuvintelor pe care le citim. Parintele Selafiil de la Manastirea Noul Neamt a fost intrebat in legatura cu aceasta problema (pe care o dezbati si tu in acest topic). Parintele a spus ca daca ni se intampla sa ne risipim in timpul rugaciunii, sa facem efortul de a concentra la cele citite si de cate ori ni se intampla ca mintea sa fuga sa o aducem inapoi, dar sa nu renuntam la rugaciune. Este si aceasta o nevointa, nu este usor sa te rogi neimprastiat si este nevoie de osteneala pentru a ajunge sa ne rugam asa cum trebuie.

În Evanghelie scrie: „Cine vrea să vină după Mine, să se lepede de sine şi să-şi ia crucea sa“. Dacă am aplica aceste cuvinte la lucrarea rugăciunii, atunci ele ar avea următoarea semnificaţie: cine vrea să se nevoiască după lege în nevoinţa rugăciunii, să se lepede mai întâi de voia sa şi de propriile înţelegeri, iar apoi să-şi aducă osteneala sufletească şi trupească, de care nu scăpăm în această nevoinţă. Lăsându-ne în întregime în grija neadormită a lui Dumnezeu, trebuie să îndurăm în chip smerit şi cu blândeţe această osteneală pentru binele adevărat care se dăruieşte de la Dumnezeu unui rugător plin de osârdie la timpul său, când Dumnezeu prin darul său va pune hotare minţii noastre şi o va aşeza în chip nemişcat cu pomenirea lui Dumnezeu în inimă.

Va multumesc din tot sufletul.