Cate sute de religii!
 

Buna tuturor din nou. Discutand cu niste membri atei pe un forum englez, argumentul lor cel mai prevalent este cel al sutelor de religii, cum stiu ei care e religia cea adevarata cand sunt sute de ele si toti practicantii lor afirma a detine adevarul, cum stiu ei ca Hristos nu e unul dintre cei multi invatatori ai lumii? Eu sunt convins ca credinta noastra este cea adevarata, insa aceasta convingere nu vine de la mine, ci de la El care mi-a dat-o, dar cum sa-i lamuresc eu pe ei?

Din cate imi amintesc, ati mai ridicat odata aceasta problema, iar eu si altii v-am raspuns.

Mai intai, Cristos a fost un invatator. Apelativul "invatatorule" este mai folosit de apostoli decat oricare altul. Cum lumea a avut multi invatatori, propozitia "Cristos e unul dintre cei multi invatatori ai lumii" este foarte corecta. Este bine sa recunoasteti cand cei cu care vorbiti spun ceva logic, corect, sustenabil. Asta inseamna o baza comuna de discutie, de la care se poate porni mai departe.

Iar mai departe, vom vedea ca, dintre toti invatatorii lumii care au intemeiat religii, unul singur a suferit moarte martirica. Credinta intemeietorului este confirmata de sangele intemeietorului intr-un singur caz. Mai mult, toti cei care L-au urmat, cu exceptia "Celuilalt Ucenic", au suferit moarte de martiri. Ei au confirmat cu sangele lor credinta lor, urmandu-si intemeietorul. Pe urma, sa ne uitam la viata acelor multi intemeietori. Cine este ca Domnul ? S-a nascut in saracie lucie, cat a trait pe pamant nu avea unde sa puna capul, a facut gesturi de sclav, cum ar fi spalarea picioarelor, cand a murit a fost pus in mormant de imprumut, din mila primilor enoriasi mai bogati. Asa au fost ceilalti intemeietori de religii ? Asa au fost cei care i-au urmat ? Ia sa vedem un pic viata lui Mahomed. Ia sa vedem un pic viata lui Buddha. Ia sa vedem un pic viata lui Luther, a lui Calvin, a lui Zwingli. Auziti ce spune Sf Ap Pavel: "Fiti mie urmatori, precum sunt eu lui Cristos" (1 Cor 4:17). Cand Pavel spune asta, il crezi. Fiindca Pavel a murit de sabie, pentru credinta lui. Ceilalti: Mahomed, Buddha, Luther, Calvin, Zwingli, Ellen White, etc au murit de sabie, pentru credinta lor ? Daca nu, inseamna ca nu sunt Apostoli ai Neamurilor.

Oare chiar sunt atatea sute?
Daca lasi la o parte religiile indigene, cele mult prea ciudate sau mult prea mici(a caror universalitate e invalidat de propria natura), ramai cu cam o duzina.
Hinduismul e specific indian si canonul deschis inseamna ca nu ai o dogma propriu-zisa care sa te calauzeasca.
Budismul e nihilism pur, deci nu inteleg de ce e asa atragator.
Ai ramas cu niste derivate abrahamice, in principal.
Si daca e sa luam crestinismul in sine, daca ignoram ramura evangelica, care e invalidata de istorie(desi si acolo, daca esti adeptul denominotionalismului/le grupezi dupa principul celor 5 sole, ramai cu o singura entitate), ramai cu 3 ramuri mari si late care au o doza de legitimitate:
-ortodocsii;
-catolicii;
-orientalii;
(+niste protestantism old-school daca vrei);
Iar bisericile orientale dau semne ca ar vrea comuniune cu una din primele 2.
Deci sa ma lase indignatii cu logica gresita ca "exista diversitate in domeniul spiritual, deci evident spiritualitatea nu exista. Scientismul la putere!"

Este destul de logic ceea ce ziceti, si chiar asa si este. Totusi, eu cred ca credinta ii primita de la Dumnezeu, asa cum mi s-a intamplat mie, de aceea ei nu pot crede oricat de mult se straduiesc...

Asta nu demonstreaza ca este singura religie adevarata, ci poate ca crestinismul este una din religiile unde a fost nevoie de sabie ca sa supravietuiasca. Nu vad ca budismul sa fi avut aceasta nevoie.

Asa ai putea spune ca si Mahomed a murit pentru unificarea lumii arabe, dupa ce a luptat mult sa-i aduca pe toti pe aceeasi cale, sfarsindu-si viata punand bazele vestitului pelerinaj de la Mecca. Stia ca o sa moara, deoarece arhanghelul Gavriil a venit de doua ori in acel ani la el (nu o data cum se intampla de obicei). Nu se poate spune ca a murit pentru neamul si credinta lui?

Da mă.
Fix arhanghelul era!
Să ştii! Adică acelaşi arhanghel care i-a vestit Fecioarei că Duhul Sfânt se va umbri asupra ei!

Ceva-ceva este adevarat: dupa cum vedem, pana in ziua de azi, crestinii sunt cei mai vanati pentru credinta lor. In fiecare zi, in medie zeci de crestini sunt omorati din ura fata de credinta. Iar acest martiriu de aproape 2000 de ani hraneste si intareste credinta. Dupa cum spunea cineva, "sangele martirilor este samanta Bisericii viitoare". In acest sens se poate spune ca sabia ajuta crestinismul sa supravietuiasca si sa creasca.


Buddha, spre deosebire de Cristos, a avut slujitori, nu a venit el sa slujeasca. Ajungand la batranete, a murit de moarte naturala. Iar principalii persecutori si ucigasi ai crestinilor, daca ar fi sa-i lasam la o parte pe musulmani, sunt budistii.

Nu, fiindca Mahomed a murit batran, in patul lui, la cateva luni de la pelerinajul respectiv, inconjurat de toti ai lui ca un rege vizibil. Spre deosebire de Cristos, care a murit de moarte violenta, in floarea tineretii, parasit de ai Lui, dupa ce a spus ca "imparatia mea nu este din lumea aceasta". Pe urma, "Profetul" a omorat pe multi cu sabia, spre deosebire de Cristos, care, cand Petru a vrut sa il apere, a spus "pune sabia ta in teaca". Invatatorul Cristos nu a omorat pe nimeni, ci a redat viata unora. Dimpotriva, viata lui Mahomed este un lung sir de crime. Dupa moartea "Profetului", conducatorul musulmanilor, Abu Bakr, produce alte numeroase victime si moare de moarte naturala, pe cand conducatorul crestinilor nu omoara pe nimeni, invie la randul lui pe altii si este ucis tot prin crucificare, ca Cel pe care L-a urmat.

Prin urmare, nu vad niciun fel de legatura intre viata exemplara a lui Isus si a primilor Lui urmasi si viata criminala a lui Mahomed si a urmasilor lui. Dimpotriva, doua portrete antitetice ne satu fata in fata. Ce dubiu mai poate fi, ce posibilitate sa te mai inseli in a deosebi credinta cea adevarata de falsele credinte ?

E greu sa stii ce s-a intamplat si ce nu cand vorbesti de fapte de genul...

Hai nu mă-nnebuni!

Daca pe tine te-a lamurit Dumnezeu, fara argumente si sofisme, inseamna ca "lamurirea" fiecarui om este de fapt lucrarea Lui Dumnezeu.

Nu exista niciun argument rational incontestabil care sa valideze crestinismul ca religie "adevarata", si nicio alta religie.

A-ti da viata pentru ceva in ceea ce tu crezi ca este benefic si adevarat - nu este un aspect iesit din comun.

Oamenii isi dau viata pentru o sumedenie de lucruri, pentru ceea ce cred ei ca este adevarat - pentru adevarul lor.

Pentru o rasplata, pentru o cauza, pentru salvarea altora, pentru ideea ca altii vor fi salvati...

Lumea este plina de minuni care asteapta sa credem in ele - si minunea este de fapt un aspect comun care face parte din peisajul mundan in nenumarate forme.

Mult mai buna decat lamurirea altora este respectarea celorlalti.

Caci lamurirea este a Domnului si respectul/pretuirea celorlalti a noastra.