Problema ispitelor in lume
 

Spun parintii ca in lume, diavolii nu se arata ca spirite, ci sub forma tentatiilor, ispitelor.
De exemplu acest lucru se spune despre o femeie (barbat) frumoasa pe strada.

De ce ar avea totusi, oamenii de pe strada legatura cu diavolii?
In fond, frumusetea este data de la Dumnezeu. Este pacat sa admiri un chip frumos, daca il vezi intamplator? Evident, nu vorbesc aici de dezvoltarea unor inchipuiri legate de chipul vazut ( idei de desfrau ).
Nu exista admiratie curata, nepatata?

Există. La cei cu inima curată. La cei care privesc în lumina lui Dumnezeu.

Subiectul postat de tine, Misuar, imi aduce aminte de un poem celebru

Lucian Blaga-Frumusetea


Socot ca orice frumusete
Prilej de amagire statornica este.
Te ispiteste. Vrea-n stapânire s-o iei.
Desi e departe de tine ca o poveste.

Orice frumusete aduce în inima
Intelepciune si exaltare.
Sunt noimele ei: prund si izvor.
Mai suave materii pamântul nu are.

Orice frumsete se-mbina
Cu zari si imagini, cu vraji, departate,
Dar prinde un chip de matase-ntre noi.
Razbunând ce lipseste, ea face dreptate.

Orice frumusete e ca o urma
De-a careia coapsa privirea se prinde.
Vezi forma, mirat. Si suferi, gândind
La cenusa pe care-o cuprinde.

that says it all..:)

:)
N-am fost bun niciodata la interpretat poezii.

Teoretic, exista. Dar stii cum se zice: practica ne omoara.
Din admiratie in admiratie s-ar putea ca lucrurile sa evolueze.

Ma gandeam ca poate esti, daca ziceai ca analiza matematica nu ti-a placut niciodata :)

Diavolii intr-adevar se arata sub forme de ispite, in functie de persoana vizata...Unul daca are slabiciune pentru femei, intr-adevar va fi ispitit de o femeie...altul de bani..altul de fumat,alcool,etc..Depinde doar de slabiciunile omului..
Tu doreai sa stii daca exista admiratie curata, nepatata vizavi de frumusetea feminina.
Esteticul, prin natura lui,(fie ca-i vorba de o femeie, de un tablou sau de o piesa celebra) incanta simturile privitorului si creeaza o stare de fericire.
Majoritatea dintre noi vrem sa fim fericiti tot timpul...corect?Nu-i nimeni care sa-si doreasca o stare de depresie, griji si suparari...toti daca am putea, ne-am dori fericirea eterna si absoluta.
Aici intervine spiritul de posesivitate..ne-am dori sa avem acel lucru sau acea persoana permanent in viata noastra, pentru ca ne-ar asigura fericirea.
Dar ca orice chestie materiala,"posesiunile noastre"au si o finalitate:tabloul peste mult timp se va deteriora si-si va pierde culorile,piesa n-o vei mai putea asculta din cauza ca ti s-a zgariat CD-ul, de ex..
Iar femeia..da femeia..:) peste cateva zeci de ani nu va ma fi asa frageda si luminoasa, asa cum ai cunoscut-o...Si daca ai iubit-o numai pentru frumusetea ei , sunt mari sanse sa n-o mai faci acum...
Singurul care ramane viu este spiritul..esenta unei fiinte umane, caci restul, adica materia este "bio degradabila"...
Iar cei care "cu inima curată,cei care privesc în lumina lui Dumnezeu",cum zicea Cristian, vad mai intai esenta si apoi la urma "ambalajul".
In fond asta e ispita..un "ambalaj" elegant si colorat, care promite multe, dar in interior ofera 0. Pentru cei care pot admira fara sa deschida "cadoul", bravo lor...

Multumesc pentru mesaj. Asa e, nu ne-am dori sa avem suparari in viata, am dori sa fim doar bucurie.

Sau cutia Pandorei.. :))

Hehe, Alin...macar datorita cutiei Pandorei, avem speranta...Stii tu ca se spune ca moare ultima!

Tocmai, datorita ei nu avem :)
Reciteste povestea..