Pelerinajul sursa de inspiratie si innoire
 

Mă gândeam zilele astea că practic pelerinajul e partea cea mai dinamică și antrenantă a Bisericii fiindcă:

Mai schimbi aerul, activitate bună și pt creier să mergi în alte locuri, să nu băltești într-un spațiu care poate deveni îmbâcsit.

Pe la mănăstiri găsești tot felul de leacuri și lucruri la care nu te-ai fi gândit până nu le vezi.

Cunoști oameni noi, asta dacă nu sunt 70% peste 55 de ani, de la care nu ai mare lucru ce învăța fiind diferențe de mentalitate.

Șansa să cunoști duhovnici sau viețuitori harismatici, care nu apar la tv acum, ci vor apărea peste 10-25 ani, în mărturiile altor pelerini care i-au descoperit mai repede, când se va vorbi despre sfințenia lor.

Ai o întâlnire providențială cu un monah sau preot care are înainte vedere, am auzit situația asta când a ieșit din senin un monah prin curtea mănăstirii, i-a răspuns unui pelerin la câteva dintre frământările lui, apoi s-a făcut nevăzut.

Ce figură ești:))
Este funny să vezi ca totuși ești un produs al anilor 2000-2025, hehe, cu o animozitate față de cei mai înaintați în vârstă și cu percepția zic eu eronată ca nu ai ce învăța de la “comuniștii de ieri” rupți de șale:)).

Hehehe Bosule, să nu uităm ca mâine cat ai clipi vei/vom fi în locul lor.

Îți scriu de pe litoral, aici la noi de pe marginea unei piscine unde lucrez de vor la cardio, făcând bazine de unul singur:)) pe ploaie.

Păi aveau atitudinea că ei le cam știu pe toate, tare era că un moș de 82 de ani urca treptele, muntele sprijinit de un gealat mai tânăr și soția lui care era cu vreo 8 ani mai tânără stătea tot timpul jos și aștepta.

Nu înțeleg la ce mai vii în pelerinaj dacă încurci sau există riscul să ai urgențe medicale, or strici atmosfera că mereu trebuie să fie cineva atent la ce faci.

Ce au făcut acu 25 de ani când poate aveau 50-55 de ani, de ce nu s-au dus atunci în pelerinaj, în anii 90 trăiau toți marii duhovnici ?

Păi nu cred că o să fim genul de moși gelatinoși care urcă în 20 de minute o pantă mai abruptă pe drum asfaltat, eu unul nu.
Am văzut și oameni care sunt halterofili sau forțe ale naturii la 60+ și nu se lasă de sport, dar poate e unul din 10.000 sau din 100.000.

Foarte bine, orice efort contează, eu vorbesc din experiența ultimului pelerinaj.

Aș vrea să văd și un pelerinaj cu oameni care sunt ceas elvețian la obiective, la feribot, la aeroport, la așteptare, nu întârzie unul 20 de minute autocarul că abia urcă.

Bine măcar că nu se înghesuie la muntele Athos oameni de 80 de ani, cum ar fi să vrei să urci Athonul și să fie câte unul pt care tot grupul trebuie să-și schimbe obiectivul de bifat ?