Scurt Ghid pentru cei Rătăciți și Înșelați (Rătăcirile Mele)
 

Scurt Ghid pentru cei Rătăciți și Înșelați (Rătăcirile Mele)


N-am mai prea scris nimic de multă vreme, nici aici pe forum, nici altundeva și nici măcar așa pentru mine însumi, strict terapeutic.

De ce?

Păi fiindcă mi-am dat seama că cam tot ce am scris până acum este o mare RĂTĂCIRE și extrem de mare ÎNȘELARE, atât pentru mine și probabil și pentru alții care au luat în considerare ce am scris.

Cum am ajuns la concluzia asta?

Păi cam tot singur.. Adică ar fi ciudat să mă înșel că m-am înșelat,nu?

Cel puțin aici chiar nu trebuie să-mi confirme nimeni fiindcă o face,extrem de clar cel puțin Biserica Ortodoxă, și inclusiv cea Catolică.

Cel puțin în sfera Creștinismului, fiindcă la asta mă refer, când spun că am băltit efectiv în înșelare și rătăcire.

Nu mă consider nici măcar în acest punct parte a Bisericii, fiindcă știu prea bine cât sunt de departe de ea, tocmai prin distanța pe care eu însumi am parcurs-o ca sa fug de ea.

Însă în acest topic nu voi vorbi despre procesul de VINDECARE,de CORECTARE,sau mai degrabă ÎNDREPTARE.

Aici este strict vorba de primul proces și anume POCĂINȚA!

Recunoașterea greșelii!

Și eu recunosc că cel mai mult am greșit tocmai în EREZIE!

Adică bun,faci în păcat, îl știi poate numai tu, chiar fiind păcatul grav, însă n-ai smintit,deranjat pe nimeni,sau poate câteva persoane, însă este posibilitatea ca să nu-l mai repeți,sau cel puțin reduci.

Însă să persiști în iluzie, rătăcire, înșelare ani de zile,ba mai mult să o și “propovăduiești” este deja un focar de PĂCAT!

Mult mai grav și dăunător decât alte păcate,care par la prima vedere mult mai condamnabile.

Este ca și cum ai fuma, însă ai crede va fumatul este sănătos,ba chiar curativ, și l-ai recomanda și altora ca fiind un obicei extrem de sănătos, dacă nu chiar cel mai sănătos!

Când de fapt tu inhalezi și oferi și altora cancer, însă îl etichetezi ca fiind tocmai leacul pentru cancer!

Ei,cam așa este și cu ÎNȘELAREA, RĂTĂCIREA….

Te distruge în primul rând pe tine, după caută să-i distrugă și pe ceilalți.

De ce?

Ei bine,aici am răspuns care probabil nu va fi pe placul multora!

Fiindcă este INSTRUMENTUL preferat al SATANEI!

Și îl operează cu extrem de multă eficiență pe plan mondial,mai ales în prezent.

Asta nu-i greu de observat pentru nimeni.

Cel mai greu este să observi și în cele din urmă ADMIȚI, că ești și tu cel ÎNȘELAT.

Eu cel puțin am suferit și încă sufăr extrem de mult,de această Boală,am noroc cu anumite perioade de Luciditate.

Însă Satan operează extrem de fin pe Toți și cu Toți,deci nu-i ca si cum este cineva înafara acestui pericol.

Primul gând când cineva aude de Satan,este să-l RELATIVIZEZE…

Să-l reducă la un simplu CONCEPT,IDEE, etc .

Fiindcă dacă începi să-l consideri cu adevărat REAL,apare FRICA!

Însă mulți credincioși pur și simplu îl Ignoră sau se concentrează exclusiv pe Dumnezeu.

Până la urmă veți zice,de ce să îi dăm atenție Satanei?

Îl am pe Dumnezeu, mă apără!

Sau clasicul,nu există niciun Satan,fabule,basme, povești, imaginație!

Majoritatea vor admite doar necesitatea unui CREATOR,și ATÂT!

Ei bine,dragii mei deocamdată mă opresc aici, însă voi continua cu fiecare RĂTĂCIRE, ÎNȘELARE SI EREZIE, în care am stat ani de zile.

Majoritatea le-am postat pe forum sau se regăsesc în postări pe diferite subiecte.

Însă sper să rămân în zona de LUCIDITATE, cât mai mult, pentru a Gusta din ÎNVĂȚĂTURA SĂNĂTOASĂ!

Desigur,reperele Sănătoase din Creștinism sunt BISERICA ORTODOXĂ CATOLICĂ,cea până la 1054, după aceea putem găsi adevărul în continuatoarele istorice ale acelei Biserici.

La noi în România, Biserica Ortodoxă este cel mai mare izvor al Creștinismului, și nu vom găsi ca români nicăieri altundeva,o învățătură creștină mai SĂNĂTOASĂ!

Va Urma!

Ai mai fost pe la Frăsinei ?

Am fost acu câteva săptămâni și mi-am adus aminte cum povesteai tu despre începutul tău în ortodoxie.

Știi ce ar fi tare, să-ți continui studiile teologice de unde le-ai lăsat, să te reînmatriculezi și să duci la bun sfârșit.

Dacă tot e să fiu sincer până la capăt,sunt încă extrem de "luptat"...

Duminica trecută,chiar paradoxal,a izgoniri lui Adam din Rai,am participat la o Sfântă Liturghie,și jumătate de Utrenie, după mai bine de mulți ani.

Deasemenea n-am măi pășit într-o Biserică Ortodoxă,de anul trecut când vizitasem Catedra Patriarhală.

Acum locuiesc în altă parte a țării și am participat tot la o Sfântă Liturghie într-o catedrală dintr-un oraș mare al țării.

Urmează Spovedania și așa mai departe....

Procesul este greu...

Am avut mai multe probleme în ultimele luni, inclusiv medicale....

Însă,am vrut deocamdată să atrag atenția,cel puțin cu privire la ce am scris pe aici în ultimii ani...

Trebuie puse în categoria "LUPTE"!

Iau în considerare și Biserica Catolică, fiindcă are o prezență extrem de mare inclusiv pe partea românească,unde locuiesc acum.

Asta doar dacă nu reușesc reintegrarea în Biserica Ortodoxă!

Însă,este clar pentru mine,că singur,sau infara Bisericii nu mai este o opțiune pentru mine.

Însă momentan am făcut pași mici spre Biserica Ortodoxă!

Ai prins atunci când s-a trecut prin altar la Catedrala Mântuirii Neamului ?

Nunu, cea veche din Dealul Mitropoliei,cea nouă am văzut-o doar din exterior.

Că tot ziceai de Frăsinei,ei bine întotdeauna când aveam aceste escapade, ajungeam la un momentdat într-o biserică.

Catedrala Patriarhală,a fost un asemenea loc, fiindcă București era deseori un punct intermediar sau chiar destinație atunci când voiam să "plec".

Aici mă refer la acele escapade spirituale din adolescență, când voiam de multe ori sa intru în monahism sau pur și simplu să plec undeva, oriunde, însă la mine "refugiile" sunt întotdeauna de ordin religios/spiritual.

Desigur,cu excepția perioadei sataniste, oculte, păgâne unde refugiul a fost "Lumea",cu toate plăcerile ei.

Revenind la București, Mănăstirea Antim rețin că a fost deasemenea un loc un am cerut deasemenea să intru în monahism,nu doar Frăsinei.

Însă la vreo câțiva ani după episodul Frăsinei... Cred că aveam atunci vreo 18 ani,cel puțin.

Totuși, cât despre situația actuală,pot spune că îmi aduc aminte că Ortodoxia nu se abordează așa....

Îți trebuie o anumită pregătire,o anumită condiție,o anumită stare, conduită fizică, psihică etc.

Desigur voi trata extins fiecare chestiune, însă acum doar pe menționez.

Știm cu toții cât de importante sunt în Ortodoxie,postul și curăția trupească sau în termeni mai actuali

VEGANISM și Abstinența sexuală

Veți găsi pe YouTube destule videoclipuri în care se promovează beneficiile "fastingului"(post negru),_semen retenion"(adică să nu ejaculezi) etc.

Ei bine eu am avut deseori încercări mai mult sau mai puțin reușite de "ascetism " în felul meu.

Însă rețeta nu-i să devi vegan, să practici abstinența sexuală sau să nu mănânci nimic...

Asta au făcut oameni în trecut și o fac și în prezent din varii motive.

Ideea este să folosești aceste instrumente într-un anumit SCOP!

Și Ortodoxia are tocmai aceste Instrumente!

Ultima dată când am căzut în genunchi, și am fost capabil să mă rog și să simt că sunt ascultat a fost tot acum câteva zile,cred că înainte să particip la Sfânta Liturghie de duminică.

Față de Fecioara Maria....Nu știu dacă am avut vreodată revolte sau stări negative.

Poate am mai menționat, însă mama mea a încercat mulți ani să rămână însărcinată, și mi-a povestit odată că doar după ce s-a rugat la Mănăstirea de la Nicula,acolo unde este icoana făcătoare de minuni,a reușit să mă aibe pe mine.

Așa că poate Sfânta Fecioară,a mai vegheat de-a lungul timpului să nu fiu înghițit cu totul.

Ce m-a făcut să cad în genunchi și pur și simplu să inchid ochii și să rostesc doar Sfânta Fecioară iartă -ma și roagă pe Dumnezeu să mă primească....Plus alte inovații așa spontane și scurte...Maica Domnului ajută -ma....

Adică mai degrabă revederea lui, într-o variantă mai documentată, fiindcă studiasem acestea chiar atunci când eram "dedicat" și mi-au rămas în minte.

Însă deasemenea văzusem și un documentar făcut de protestanți în care încercau să demonstreze "biblic" că toate aceste apariții sunt de fapt ale diavolului,cu scopul de a înșela și de a duce oameni de la închinarea către Dumnezeu, așa cum cere Biblia.

A fost un eveniment destul de unic filmat în Egipt,care nu-i unic decât prin faptul că a fost extrem de bine documentat, filmat, fotografiat și a avut sute de mii de martori.

Însă evenimente ca acesta au avut loc și au loc în continuare.

Este vorba de

APARIȚIILE FECIOAREI MARIA din Zeitoun , Egipt din anul 1968,care au durat vreo 3 ani.

Mi se par unul dintre cele mai clare și de necontestat minuni,care poate fi un fel de Toma Necredinciosul....

VINO SI VEZI!

https://youtu.be/bo6UKQEC0T0?si=yosCBmCCZH3P8Yp0

JUDECĂȚI SINGURI DACĂ ESTE DE LA DUMNEZEU SAU SATAN!

Mai ales cei care au fost și poate încă sunt în Rătăcire și Înșelare...

Până la urma acesta este scopul acestui topic!

Dragă Seraphim, mărturisirea ta mi-a luminat dimineața; tare mă bucură întoarcerea ta, întocmai ca a fiului risipitor. Ți-ai venit în sine, te-ai regăsit – în fond, asta este esența Postului Mare (și nu numai): redescoperim că avem un suflet, reintrăm în contact cu adâncul din noi, acolo unde Îl întâlnim pe Dumnezeu însuși.

Având în vedere nestatornicia sufletului tău (pe care ne-ai făcut-o cunoscută pe alte threaduri), mă tem, însă, ca această întoarcere – timidă, din câte înțeleg – să nu fie temporară, superficială. Vrăjmașului – pe care l-ai identificat ca sursă (inspirație) a rătăcirilor tale – îi place să ne pescuiască din zonele superficiale ale ființei noastre, în care, ce-i drept, petrecem cea mai mare parte a timpului. Adevărul este că nu-i ușor să petreci mult timp în profunzimile sufletului. Biserica știe asta foarte bine; de aceea, rezervă perioade speciale în acest scop, postul pe care l-am început fiind cea mai puternică dintre ele. Caută, așadar, să te folosești cât mai mult de el, având în vedere nu numai limitările culinare, ci și lucrarea pocăinței împreună cu împărtășirea frecventă!

Suferințele prin care treci cred că te-au ajutat să cobori mai adânc în tine, să te regăsești. Durerile, necazurile, strâmtorările, asceza – înțelese ca cruce – ne unesc într-un mod simțit cu Hristos, Cel care a făcut din Cruce ușă spre Înviere. Însă atunci când acestea trec, ori la sfârșitul postului, parcă abia așteptăm să reintrăm în zona superficială a ființei noastre, pierzând contactul cu adâncimile. Acela este momentul în care ispitele se insinuează din nou în mintea și sufletul nostru, ducându-ne, dacă se poate, în rătăciri și mai mari decât cele de care ne-am pocăit.

Așa că, dacă e să fim lucizi, precum spui, trebuie să admitem că vom mai cădea. Ce contează, însă, este să realizăm cât mai repede că am alunecat și să ne redresăm, pocăindu-ne și spovedindu-ne rapid. Iar ca să realizăm asta, este nevoie de vigilență (trezvie, în limbaj ascetic); care, la rândul ei, se câștigă prin exercițiul repetat și insistent al rugăciunii, împreună cu o rânduială duhovnicească (o pravilă) care trebuie exersată persistent, până ajunge să ne devină indispensabilă. Din această rânduială de viață creștină, cred că cea mai importantă este legătura cu duhovnicul, la care trebuie mers cât mai des pentru sfat și mărturisire.

Iartă-mă pentru sfaturile nesolicitate, însă ele vin din dorința de te afla și peste jumătate de an sau un an în această stare de pocăință vindecătoare pe care o trăiești acum.

Da interesant ce ne povestești, deși mi se pare că la Frăsinei ajungi mai repede de pe autostradă prin Sibiu venind dinspre județul Cluj, apoi Valea Oltului, tu probabil aveai ceva treabă prin București.

E tare că ai avut implusurile astea spre monahism, care se poate traduce și spre a sluji Domnului, deci nu neapărat să te călugărești, ai fost la facultatea de Teologie și totuși nu ai avut răbdare să isprăvești studiile, care implicau mai mult un efort intelectual decât mistico-ascetic.

Eu aveam impresia că tu mai ai frați, ce e iarăși interesant e că în fiecare post tu ai fervoarea să scrii câte ceva în funcție de starea de spirit de moment, vorba colegului Cristian, oare cum te va găsi postul Nașterii Domnului sau al Adormirii Maicii Domnului.

O "lucrare" care din păcate nu este încă "aprobată" de Biserică, acuma eu când mă refer la Biserică, spun Biserica Ortodoxă Catolică, pentru mine este aceeași Biserică,și cred că nu va fi mult timp până când se vor uni din nou oficial.

Însă,spun despre această lucrare,care a apărut în Coreea de Sud, și este din păcate "persecutată" de Biserica,la fel cum s-a întâmplat în general cu toată lucrările sfinților,ale evenimentelor devine, minuni etc.

Ca de exemplu Sfântul Gabriel,cel Nebun după Hristos,din Georgia,care deasemenea a fost declarat nebun, excomunicat,dat afară din preoție, închis,iar reprimit, după i-a fost distrus micul său schit etc.

Însă acum este declarat Sfânt de Biserică.... Exemplele pot continua!

Asta înseamnă că Biserica greșește?

Nu nicidecum!

Revenind la întâmplările din Coreea de Sud,care sunt relevante pentru cei care relativizează Sfânta Împărtășanie și multe alte aspecte SFINTE!

Eu acum simt nevoia să mă împărtășesc!

Și desigur să mă spovedesc, însă nu am un DUHOVNIC!

Normal că pot merge în orice biserica și să merg la orice preot să fac asta, însă sper că pot găsi acel preot care să-mi devină duhovnic, și să mă primească așa cu tot bagajul !

Ultimă mea împărtășanie a fost acum vreo doi sau 3 ani,in cadrul Bisericii Greco-catolice!

Cu Sfânta Împărtășanie din cadrul Bisericii Ortodoxe,cred că nu am luat de extrem de mulți ani...

În primul rând fiindcă mulți preoți la care m-am spovedit m-au oprit de la ea, adică nu total,ci pentru o anumită perioadă,ca și canon.

Logic, i-am înțeles, adică Păcatele mele erau și sunt destul de grave!

Tocmai de asta de multe ori am ales acest tip de confesiune "publică".

Vă las linkul cu aceste evenimente din Coreea de Sud!

https://youtu.be/Z8RCuj_qaKE?si=zOh2qhE7bbnsF10l

Din setări puteți da la audio,direct limba română.

Nu prea văd să ajute pe cineva că sângerează statui și imagini.
Filmarea mi se pare o chestie exclusiv pe sentimentalism, pe lângă faptul că e tradus cu AI, de fapt ăsta e și păcatul cinematizării filmelor despre Hristos, se merge mult pe impactul emoțional al sângelui, suferinței, bicelor, coroanei de spini intrată în carne vie, piroanelor, scena crucificării.
Dacă ai o credință doar pe emoțional la un moment dat se va ofili.

Nici nu cred că e receptat ca veridic filmul în zona romano-catolică.

Pentru mine Aparițiile Fecioarei Maria de la Zeitoun din Egipt,in zona Ortodoxă,cele de la Fatima,Lourdes și Medjugorje în zona Catolică și inclusiv aceata de la Naju într-o zonă practic necreștina sunt mai presus de orice DOVEZI!

Sentimentalismul este ceva pur uman,provocat de om și exploatat de om!

Însă Dumnezeu lucrează în INIMĂ!

Dacă avem o credință pur RAȚIONALĂ,suntem credincioși doar Mental,asta fac oamenii CĂRȚII!

Adică evreii, musulmani și protestanții!

Însă Biserica Ortodoxă Catolică este VIE!

Plusează, Lucrează....Se REVELEAZĂ,in continuare,nu este o lucrare care s-a închis odată cu ultima frază din Apocalipsa.

Pentru mine sunt extrem de importante Lucrările Bisericii și implicit ale lui Dumnezeu din prezent.

Adică îmi consolidează Credința.

Majoritatea se bazează doar pe Sfânta Scriptură,și refuză orice altceva!

Am stat ani de zile în această Rătăcire și Înșelare!

Biserica este Pilonul Scripturii,nu invers!

PS

Cristian R, mulțumesc și eu, dacă ai fi și preot ar fi și mai bine,că deja știi detalii despre starea mea sufletească de-a lungul anilor,cel puțin din ce am scris aici.

Iorest știu că nu este preot,dar el nu m-ar împărtășii nici pe patul de moarte că este prea "legist":))

Așa că, dacă este vreun preot care a mai citit ce am scris și are timp și dorința să mă spovedească...Sau dacă știți pe cineva, aștept recomandări, adică as dori pe cineva cu care să rămân în legătură și să-mi devină duhovnic,și care înțelege cam ce probleme am.

Logic, instabilitatea a fost una din marile mele probleme,deci ar trebui un duhovnic care să fie dispus să mă reprimească, când mai "fug":)

Locația mea actuală este Vestul Țării, Mitropolia Banatului.