Eu eram oarecum curioasa ca am participat eu pe la slujbe dar l-a o slujba de tundere in monahism niciodata.Asa ca am cautat pe google ceva despre asta si am gasit aici: http://mlipnita.110mb.com/DIN%20TAINELE%20MONAHISMULUI/Tunderea%20in%20monahism.htm si in multe alte locuri,chiar si imagini.Si citind m-am cutremurat in mine.

Cer scuze daca este un material asemanator si in site-ul nostru.

Am o nedumerire si va rog sa ma iertati daca e o intrebare copilareasca...
Cand au aparut primii calugari?
si
Unde in biblie e descris monahismul?

Cautator cauta pe acest forum l-a "Calugarul" cineva a facut un topic "Calugaria" si parca avea aceeasi nedumerire.

Eu am aflat ca intemeietorul calugariei a fost Sf. Antonie cel Mare[link=http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/photogallery/261_Cuviosul_Antonie_cel_Mare.jpg]

Primul calugar a fost insusi Hristos.Cu diferenta ca el nu a stat in manastire.Dar a facut ascultare,a fost cast si sarac.Si a spus ca cine vrea sa-i urmeze sa se lepede de sine,sa-si ia crucea si sa-i urmeze,ceea ce ce fac calugarii de azi.

Da, si se retragea din lume, postea si se ruga.

dar este scris in Biblie,referitor la calugarie,ca cine doreste sa-i urmeze lui Iisus si sa nu se inosare sa o faca,cine nu,decat sa arda,mai bine sa se insoare.si multe alte referiri.

:)Slava Domnului am participat si eu la o slujba de calugarie!...dar n-am cuvinte sa vorbesc despre ea.....

as adauga cuvinte-le unei maicii de acolo de la manastire "slujba asta e si nunta si boteaz si inmormantare,este de toate"

Cel mai bine a exprimat etapele si savarsirea completa a calugariei cel care a postat primul in acest topic,prin trimiterea la pagina sugestiva.
Acum aproape 20 de ani am fost impreuna cu sora mea mai mica la o manastire de maici si tocmai se pregatea in seara de priveghere,demersurile pentru a se face doua calugarii.Bine-nteles ca manate de curiozitate am participat si am privit cu atentie savarsirea acelor calugarii.Tin minte ca m-am ascuns intr-un colt neinsemnat,pitita mai mult sub un scaun si am adulmecat fiecare cuvintel ce se pronunta si fiecare cantare,care mi se pareau fantastice si semnificative.La un moment dat nu am putut sa ma abtin si am inceput sa plang,si-am plans continuu si am simtit nevoia sa ma rog si sa ma pocaiesc.Ma cutremura acea realitate,acele juraminte,acea stare profunda de lepadare de toate cele lumesti si de incredintarea vietii Lui Dumnezeu.Chiar daca nu aveam decat 15 ani,m-a miscat foarte mult,si mi-a deschis in sinea mea,in fiinta mea,intr-un mod subconstient,noi viziuni asupra vietii si sensului pe pamant.....
Acum imi amintesc frumos,adulmec pentru un moment starea placuta de-atunci,dar totul ramane in urma ca o poveste din copilarie spusa cu atata caldura de vocea blanda a mamei.