va rog sa ma ajutati si pe mine cu un sfat . ce acatist pot sa citesc de astazi odata cu inceperea postului mare

Ar fi bine in primul rand sa intrebi duhovnicul.
Poti citi, miercuri si vineri acatistul sfantului mormant, acatistul sfintelor patimi ale Mantuitorului

poti sa citesti orice acatist dar sa spunem ca sa nu`l citesti pe acelasi in fiecare zi. in tot postul poti citi o multime de acatiste.





--------------
parerea mea:D

E cam tarziu pentru "inceputul postului", dar iaca si de la mine cateva cuvinte:

Frate, roaga-te cu inima, citeste acatiste daca vrei, dar citeste-le cu gandul si cu gura si spune-le si cu inima. Mai ales cu inima...

Nu te concentra pe forma, ci pe Hristos. Mai de folos iti e sa chemi Numele Lui decat sa te concentrezi pe fraze.

Acatistele sunt bune, dar pentru un incepator cum suntem noi ele pot fi greoaie. Eu zic ori de cate ori pot si imi aduc aminte, cat de des Numele lui Hristos, cu rugaciunea aceea minunatat si scurta "Doamne Isuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul".

Catre Maica Domnului rugaciunile mele sunt ca sa mijloceasca si sa intareasca cu ale ei, Maicuta noastra a tuturor crestinilor, inaintea Fiului ei...

Imi aduc aminte de o secventa dintr-un film scurt in care parintele Ilie Cleopa era la o predica/ un catehism despre rugaciune - mai ales a povestit despre rugaciunea aceasta a inimii, care pentru calugari e foarte importanta si indragita... La sfarsit o femeie cuminte l-a intrebat pe parinte cum sa ne rugam noi, cei mici in credinta, adica mirenii, cei din lume... Parintele a zambit si a zis sa nu cautam inaltimile cu rugaciunea noastra ci sa ne rugam cum putem, fiecare dupa cum poate.
Rugaciunea crestinului adica nu inalta omul ci Il coboara pe Hristos la om, pentru ca Hristos este iubire si iubirea e jertfelnica...

Sunt foarte folositoare si claditoare acele marturii ale acestor parinti cum e si parintele Cleopa. Le poate gasi oricine pe internet. Eu le recomand tuturor, ca pentru mine sunt o bucurie.

Sunt tare necajita si suparata ca nu mai stiu druml ce sa-l urmez pt a merge mai departe... nu stiu daca trebuie sa fac ceva, sa las timpul sa rezolve, daca e ceva trecator, daca e o incercare, ....Pur si simplu nu stiu pe ce cale s-o apuc...Pana mai ieri simteam ca sunt iubita de dragul meu sot si dintr-o data parca s-a prabusit nori negrii peste mine si ma rog la dumnezeu sa ma ia la el, decat sa sufar mai mult de atat... Nu stiu ce se intampla, de ce, asa dintr-o data sa vrea sa fie singur, sa nu-l intereseze ca altii sufera din cauza lui... sunt eu, e bunica lui cu care locuim,e mama lui care nu stiu daca stie ceva din toate astea ce se petrece in mintea lui si in faptele sale...De parintii mei nu mai vorbesc caci nu am curajul sa le vorbesc despre asta pt ca ar suferii si ei...
deci numai eu si bunica stim ca ceva e in neregula...poate stiu si altii dar nu spun nimic...Acum e plecat singur la nu stiu ce cabana, il cred ca e singur... si as vrea sa-l ajut sa nu mai fuga de noi...Nu i-a lipsit nimic acasa, e iubit de noi, il respectam, iar bunica cu care stam e mama tatalui sau care e mort de multi de ani...anul asta avem 18 de casatorie si copii nu avem, am trecut prin multe necazuri impreuna iar acum cand am iesit la liman si avem tot ce ne trebuie nu mai vrea nimic si pe nimeni sa vada...Ma rog la d-zeu sa-l ajute sa gaseasca calea si drumul spre casa unde este dorit si iubit, unde atatia ani a spus ca e fericit,ma rog asa cu cuvintele mele caci rugaciuni speciale nu stiu,ma rog sa trecem si peste necazul asta,caci daca am trecut peste atatea impreuna...Mi-e frica sa si vorbesc cu el...
mi-e foarte greu si mie sa nu stiu ca il doare in suflet de ceva poate...Ce sa fac?
Aveti vre-un sfat pentru mine?

soro lilik,ar fi bine sa vb cu un preot cat de curand.Nu ar strica sa ai o discutie si cu sotul tau,sa vezi"ce il doare" Doamne ajuta!

eu zic sa te duci si tu la cabana...