Izgonirea din Rai
 

[COLOR=green]Ar fi interesat de stiut ce le-a spus/ce le-a cerut Dumnezeu celor doi, lui Adam si Eva, in momentul izgonirii din Rai.[/COLOR]
[COLOR=green]Ce au pierdut cei doi si ce au castigat?[/COLOR]

http://romania.pentru-toti.ro/albums...520-21_106.jpg

Au catsigat: cunoasterea dintre bine si rau, responsabilitate, copii

Au pierdut: O lume paradisiatica, fara durere, nuditate

Nu cred ca putem vorbi despre castig. Drumul de la chip la asemanare a devenit mai anevoios. Ce a avut de castigat fiul risipitor? A risipit intreaga avere a parintelui.

Stau si ma intreb, daca Eva n-ar fi incalcat porunca lui Dumnezeu, am mai fi existat noi oare astazi? Adica Adam si Eva nu puteau avea copii cat timp au fost in Rai? Sau poate Dumnezeu stia ca vor gresi chiar de cand i-a creat? Au avut liberul arbitru de la inceput, nu?

S-ar fi inmultit prin cuvant.

Daca nu ar fi pacatuit, s-ar fi inmultit prin cuvant.

[COLOR=green]Cred ca subiectul e bine de dezvoltat la modul serios pentru dezvoltarea/devenirea ulterioara a omenirii din punct de vedere religios. E bine de stiut ce le-a cerut Dumnezeu celor doi inainte de a-i izgoni din iad si, pe langa liberul arbitru, de care, pe buna dreptate, pomenea cineva pe aici, ce au mai primit Adam si Eva de la Dumnezeu si implicit noi, urmasii lor.[/COLOR] :105:

[COLOR=teal]Ai putea sa dezvolti sa intelegem si noi ce-ai vrut sa spui?[/COLOR] :105:

[COLOR=green]Nu, in Rai, Adam si Eva nu au putut avea copii pentru ca ei nu aveau constiinta de sine. Au capatat-o numai dupa ce au gustat din fructul oprit. Numai apoi, au realizat de ce sunt in stare. Si ca sunt si vor fi, pe veci, unul jumatatea celuilalt. [/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]Liberul arbitru e posibilitatea (pe care Dumnezeu o da) omului de a hotari singur pentru sine prin propria-i vointa. [/COLOR]
[COLOR=green]In Rai, Adam si Eva nu au avut liberul arbitru. Dumnezeu era cel care hotara pentru ei. Acolo, ei erau niste marionete, niste robotei. Odata cu libertatea fizica au primit si libertatea de a-si lua soarta in propriile maini si de a hotari ce e bine si ce nu e bine sa faca pentru ei insisi. Dumnezeu ne-a dat/ne-a daruit totul. Noi insine suntem cei care hataram daca da sau nu, bine sau rau. Dumnezeu nu ne opreste de la nimic.[/COLOR] :5:

In primul rand sunt multi Parinti ai Bisericii care sustin ca daca protoparintii nostri nu ar fi pacatuit, dobandeau copiii pe alta cale in chip tainic (Parintele Staniloe spune ca prin manifestarea dragostei in chip tainic fara unire trupeasca).
Pomul cunostintei binelui si raului nu se refera la verbul "a cunoaste", ci la verbul "a fi". protoparintii nostri nu inseamna ca inaite de pacat erau naivi, fara judecata. Nu, ei nu cunosteau un alt mod de "a fi"- inafara relatiei cu Dumnezeu. Pentru ei cunoasterea nu era ambigua bine-rau, de aceea se nume pomul acela - al cunostintei binelui si raului in sensul ca raul imbraca haina binelui.