o intrebare
 

Pana la ce varsta te poti hirotoni?

Nu exista o varsta dupa care nu mai poti fi hirotonit. Nu batranetea e o problema, ci tineretea. Imi pare ca sunt hirotoniti unii mult prea devreme.

Da, Costel. In fapt nu se mai tine de loc cont de varstele indicate in Pidalion, si nu cred ca e in favoarea Bisericii.

Singura varsta de care trebuie tinut cont e cea duhovniceasca...

Nici tineretea nu este piedica, nici batranetea.

Sfantul Siluan Athonitul era tanar, dar vietuia mai inalt decat toti batranii din jurul lui.
Iar multi calugari batrani nu sunt ajutati cu nimic de numarul anilor.

Cunosc un parinte ce a facut alta facultate, a lucrat ca director, etc. A renuntat la toate, cam pe la 42 de ani. A facut Facultatea de Teologie, Master, Doctorat, etc. Studiile le'a facut pentru ca i s'au cerut, nu pentru ca le'ar fi dorit. Acum este preot, si inca unul cum nu am mai intalnit pana acum. Imi este model.

Da, eea, dar f rar vine la tinerete.

Cum adica, foarte rar la tinerete, cand peste 90 % dintre clerici sunt hirotoniti la tinerete ? Sa inteleg ca nu au o varsta optima a duhovniciei ? Tot un procent semnificativ imbratiseaza si viata monahala...deci, cum ramane cu tineretea si induhovnicirea ? Dar, cu batranetea ?

Ory, daca Hristos vesteste in sinagoga la varsta de 12 ani si uimeste, cu siguranta nu trebuie sa ne temem ca avem preoti tineri. Temerea sa fie daca avem preoti care nu sunt uniti cu adevarat cu Hristos. Are dreptate Dorin, ca nu varsta e o problema, ci lipsa relatiei cu Hristos.

Eu am facut precizarea ca unii sunt hirotoniti prea devreme, tinand seama ca potrivit canoanelor, varsta pentru a primi taina hirotoniei era de 30 de ani.

Nu ma tem ca avem preoti tineri, nicidecum, doar am adus in atentia lui Anca, care pretindea ca in tinerete nu poate sa apara induhovnicirea, ca tocmai la varsta tineretii aceasta apare mai cu precadere, din relevanta existentei acestora in credinta ortodoxa.

Ce sa facem, ne-am obisnuit cu un anumit mod de gandire. A fost o vreme cand si eu consideram ca nu ma pot spovedi la un preot tanar, il credeam lipsit de experienta. In realitate, el avea experienta rugaciunii.

Uneori ma uit cu tristete ca sunt preoti chemati la divesre cursuri de psihologie, ca si cand prin absolvirea lor, ar sonda mai adanc in oameni. Problema nu sta in cat de mult am reusit sa cobor in om, ci in cat de mult am reusit sa curat omul. Iar de vom ramane doar la puterile omenesti, ma tem ca de multe ori mai mult murdarim, decat curatam.