În prealabil postat de none (Post 182055)

E bine sa-i cercetam pe cei ce se afla in necazuri si in nevoi elizabeta, daca mergi pe strada si il vezi pe un batran ca are nevoie de ajutor ii intinzi mana si il ajuti, dupa aceea il cercetezi daca nu cumva are nevoie de mancare de o paine ceva ai grija doar la cazul cand unii din ei sunt sub influenta alcoolului sau sunt bolnavi psihici(ma refer aici la epileptici).In rest numai bine

În prealabil postat de elizabeta (Post 182054)

Cand merg pe strada, sau la cumparaturi, vad tot mai multi oameni abatuti. Majoritatea batrani. Probabil singuri. Si care isi duc zilele cum pot, fara sa ceara mila nimanui.
Cum ii putem ajuta noi, Biserica luptatoare, pe acesti foarte mici frati ai nostri, fara sa-i jignim?

În prealabil postat de none (Post 182055)

E bine sa-i cercetam pe cei ce se afla in necazuri si in nevoi elizabeta, daca mergi pe strada si il vezi pe un batran ca are nevoie de ajutor ii intinzi mana si il ajuti, dupa aceea il cercetezi daca nu cumva are nevoie de mancare de o paine ceva ai grija doar la cazul cand unii din ei sunt sub influenta alcoolului sau sunt bolnavi psihici(ma refer aici la epileptici).In rest numai bine

În prealabil postat de topcat (Post 182072)

"Biserica luptatoare" ar putea sa le dea un scop in viata. In domeniul ecologiei ar fi o sugestie.

În prealabil postat de eclat_de_lune (Post 182081)

daca mergi pe jos de la universitate pana pe la unirii in bucuresti treci pe langa zeci de astfel de cazuri. ce faci atunci? nu ai cum sa ajuti personal pe fiecare.

În prealabil postat de none (Post 182055)

E bine sa-i cercetam pe cei ce se afla in necazuri si in nevoi elizabeta, daca mergi pe strada si il vezi pe un batran ca are nevoie de ajutor ii intinzi mana si il ajuti, dupa aceea il cercetezi daca nu cumva are nevoie de mancare de o paine ceva ai grija doar la cazul cand unii din ei sunt sub influenta alcoolului sau sunt bolnavi psihici(ma refer aici la epileptici).In rest numai bine

În prealabil postat de adam000

Am gasit pe un blog al unui domn care pare a fi psihiatru, o poveste care m-a impresionat profund:

http://dulce-mahala.tapirul.net/2008/05/15/titi/

Oare cati dintre noi ne-am pus macar vreo singura data intrebarea cat de ingrozitor de singur, cat de parasit si cat de ne-iubit se poate simti un om ca Titi din aceasta poveste. Cum ne-am simti si ce ne-am dori daca am fi in locul lor? Abea cand vom raspunde la aceste intrebari ne vom putea da seama de masura pacatoseniei noastre manifestata prin nepasare, dezinteres, lipsa de iubire, etc. Dumnezeu ne scoate in cale, tacut, in fiecare zi acesi oameni, iar noi nu-i vedem, nu-i observam, nu ne pasa, nu ne intereseaza, nu ii ajutam, trecem pe langa ei la fel de tacut ca si cand nu ar fi existat. Uneori, mai rau, ii judecam si ne osandim singuri prin judecatile pe care noi le-am facut. Alteori mergem duminica la biserica cu ceva mancare si in drum spre casa ne mandrim in sinea noastra ca mama ce grozavi de credinciosi santem, in timp ce poate trecem chiar in momentul ala, fara macar sa observam, pe linga unul din acesti oameni pe care Dumnezeu ni i-a scos tacut in cale.

În prealabil postat de elizabeta (Post 182062)

Atentie! Epilepsia nu este boala psihica...

În prealabil postat de windorin (Post 182200)

Priveste'i pe toti mai cu drag si zi in mintea ta: "Doamne, miluieste si mantuieste pe robul tau acesta."
Un gand sau un cuvant fac, uneori, mai mult decat un ban sau o paine.