În prealabil postat de Irina-Luana (Post 235961)

Diavolul acela prezentat in diverse scrieri vechi este de fapt o metafora pentru anumite trasaturi ale umanului din noi

În prealabil postat de Irina-Luana (Post 235961)

Nu cred ca mai este cazul sa o tot tinem inainte cu diavolul care ne ispiteste si nu stiu ce ne face. Diavolul acela prezentat in diverse scrieri vechi este de fapt o metafora pentru anumite trasaturi ale umanului din noi, care e supus greselii. Cred ca este mult mai bine, mai eficient si mai plin de responsabilitate sa ne asumam ceea ce suntem fara sa mai dam vina pe diavol, si sa lucram permanent spre a deveni mai buni. N-as folosi termenul de \\\"lupta\\\", care automat antreneaza o reactie nu tocmai producatoare de eficienta, pozitivitate si constiinciozitate/determinare. A lucra cu noi, implicit pentru noi si pentru ceilalti ofera o imagine mult mai acceptabila si producatoare de rezultate benefice.

În prealabil postat de ani1946 (Post 236035)

Foarte bun articol,daca l-ar citi cati mai multi ce bine ar fi.
Mai cu seama ,in zilele noastre ce le traim in marea goana dupa bogatie materiala ,multi uitam de imbogatirea sufleteasca cu lucruri placute lui Dumnezeu.
Din pacate,unii imbogatandu-se material fac milostenie excesiva si uita de celelalte patimi,ba mai mult si le pun in evidenta mai bine pe celalalte,nu pricep ca nu se pot insuma algebric,ca facand mai mult din una anulez alta,exact la ce se refera foarte explicit autorul articolului.Felicitari!Sa va dea Dumnezeu sanatate si intelepciune sa mai scrieti asemenea articole din care toti avem ce invata si daca stim repetarea este mama invataturii.
Doamne ajuta!

În prealabil postat de Irina-Luana (Post 235961)

Nu cred ca mai este cazul sa o tot tinem inainte cu diavolul care ne ispiteste si nu stiu ce ne face. Diavolul acela prezentat in diverse scrieri vechi este de fapt o metafora pentru anumite trasaturi ale umanului din noi, care e supus greselii. Cred ca este mult mai bine, mai eficient si mai plin de responsabilitate sa ne asumam ceea ce suntem fara sa mai dam vina pe diavol, si sa lucram permanent spre a deveni mai buni. N-as folosi termenul de \\\"lupta\\\", care automat antreneaza o reactie nu tocmai producatoare de eficienta, pozitivitate si constiinciozitate/determinare. A lucra cu noi, implicit pentru noi si pentru ceilalti ofera o imagine mult mai acceptabila si producatoare de rezultate benefice.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir (Post 236236)

Acuma, ceva-ceva e adevărat. Putem fugi de răspundere zicând: "nu eu, Doamne, m-am înşelat ! Înşelătorul este de vină !" Oare nu aşa a fost şi cu primul păcat, acela cu teribile consecinţe, când, la întrebarea lui Dumnezeu "ce ai făcut ?!" Adam a dat vina pe Eva şi Eva a dat vina pe şarpe ?

Trebuie să ne fie clar: diavolul nu poate face mai mult decât să latre. Forma în care el latră cel mai des este sugestia diabolică. Păcatul apare în urma unui act de liberă voinţă al nostru, nu al diavolului. Noi suntem cei care îl luăm în braţe pe lătrător şi îi spunem "cuţu-cuţu !" Ce frumos mai latrii tu ! Vino cu mine în casă ! Vino cu mine în pat ! Vino şi la serviciu, să te arăt colegilor, poate te iau şi ei în braţe, măi Bubico ! Muşcă-i pe duşmanii mei, lor arată-le ce fiară eşti !